Topul celor mai transparente raioane: Străşeni şi Făleşti pe primele poziţii

Consiliile raionale Străşeni, Făleşti şi Soroca sunt cele mai transparente autorităţi publice locale de nivelul doi din R. Moldova. La această concluzie au ajuns experţii Institutului de Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) Viitorul, care au realizat clasamentul celor mai deschise raioane. Autorităţile publice de nivelul doi au fost evaluate în baza mai multor criterii de transparenţă: accesul la informaţie, organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale etc. Punctajul maxim pentru administraţia unui raion constituie 100 de puncte.

Cetăţenii din Străşeni au salvat o şcoală participând la dezbateri publice

Mihail Popa, președintele raionului Strășeni: „Guvernul trebuie să organizeze instruiri în domeniul transparenței locale”

Până acum un an, Gimnaziul din Oneşti, raionul Străşeni, era o instituţie în care învăţau doar 80 de elevi şi care înregistra pierderi bugetare de peste 175 mii de lei. Din acest motiv, specialiştii de la Consiliul raional au propus ca instituţia de învăţământ să fie lichidată, iar copiii să meargă la gimnaziul din Ţigăneşti, care se află la o distanţă de 2 km de Oneşti. Însă, indignaţi de iniţiativa Consiliului raional de a închide şcoala, locuitorii s-au mobilizat şi au participat activ la dezbaterile organizate de autoritatea locală. Prin urmare, a fost elaborat un proiect nou de decizie, prin care s-a propus reorganizarea gimnaziului ca filială a gimnaziului Ţigăneşti. Astfel, copiii au rămas să înveţe în şcoala lor, având chiar şi colegi noi.

„Deciziile pregătite şi adoptate într-o manieră transparentă şi participativă se bucură de susţinerea societăţii şi au şanse sporite de a servi interesul public”, susţine juristul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan.

Consiliul raional Străşeni reprezintă, conform studiului IDIS, cel mai bun exemplu de participare la procesul decizional, ocupând primul loc în topul celor mai transparente autorităţi din R. Moldova, cu 59 din 100 de puncte. Astfel, în 2016, doar Consiliul raional Străşeni a organizat consultări publice pentru toate proiectele de decizii, plasând pe web toate anunţurile.

Implementarea măsurilor de transparenţă în cadrul autorităţii a început din 2009. „De atunci a fost desemnată o persoană responsabilă de coordonarea procesului de consultare publică, am elaborat câteva regulamente, cum ar fi regulile interne privind procedurile de informare, consultare şi participare la procesul decizional. Informăm cetăţenii prin intermediul paginii web oficiale www.crstraseni.md, panoului informativ şi mass-mediei locale: proiectul bugetului a fost publicat în două ediţii consecutive ale ziarului «Străşeneanca»”, spune preşedintele raionului Străşeni, Mihail Popa.

În 2016, a fost aprobată Strategia de dezvoltare a raionului Străşeni pentru anii 2016–2020. Aceasta cuprinde şi capitolul „Îmbunătăţirea transparenţei actului de guvernare locală”. Anual, în rapoartele de activitate ale Consiliului raional este inclus obiectivul de îmbunătăţire a calităţii procesului decizional. Aceste documente, se pare, au responsabilizat funcţionarii publici. Pentru a fi deschisă, autoritatea realizează mai multe activităţi de sporire a implicării cetăţenilor în procesul decizional: publică planurile proiectelor de decizie ce vor fi supuse consultărilor, informează cetăţenii despre deciziile adoptate pe pagina web a Consiliului raional şi pe platforma electronică „Registrul actelor locale”, stimulându-i pe cei mai activi locuitori ai raionului, care fac recomandări la proiectele de decizie.

„Ar fi bine ca, la nivel de Guvern, să se promoveze cele mai reuşite experienţe şi să se organizeze instruiri în domeniul sporirii nivelului de transparenţă a autorităţilor locale”, susţine Mihail Popa.

Conform aceluiaşi clasament realizat în 2016 de IDIS Viitorul, autoritatea locală din Străşeni s-a plasat pe poziţia a treia, cu 51,9 puncte.

Consiliile raionale din Făleşti şi Soroca, în topul transparenţei

Consiliul raional Soroca, pe poziția a treia în topul transparenței raioanelor

În 2016, raionul Făleşti a fost al doilea cel mai transparent din R. Moldova. Şi în acest an, Consiliul raional e pe aceeaşi poziţie. Pentru a fi mai aproape de oameni, autoritatea locală din Făleşti utilizează mai multe căi: îşi informează cetăţenii prin intermediul radioului, ziarului local şi publicaţiei periodice a Consiliului raional, „Patria Mea”, transmite online şedinţele publice şi, periodic, organizează consultări publice. În ultimul timp, vizitele de lucru în teritoriu au devenit o tradiţie pentru aleşii raionali.

„Pentru noi, transparenţa înseamnă eficientizarea activităţii profesionale, sporirea încrederii populaţiei în actul administrativ. Acest lucru e posibil doar prin consolidarea parteneriatului social. Accesibilitatea procesului decizional este asigurată prin participarea societăţii civile la elaborarea şi adoptarea actelor normative de interes comun, promovarea imaginii raionului prin stabilirea relaţiilor de parteneriat şi schimb de experienţă”, spune preşedintele raionului Făleşti, Iraida Bânzari.

Conform IDIS Viitorul, Consiliul raional Făleşti e unul din cele mai transparente la capitolul achiziţii publice, publicând anual planurile şi rezultatele licitaţiilor desfăşurate.

Între timp, autorităţile din Soroca au pierdut prima poziţie deţinută în clasamentul din 2016, fiind pe locul trei în acest an. Ratarea primei poziţii a avut loc din cauza lipsei specialiştilor IT şi în relaţii cu publicul, care ar putea asigura accesibilitatea paginii web.

Totuşi, potrivit secretarei Consiliului raional, Stela Zabrian, autoritatea raională continuă să comunice cu cetăţenii cu ajutorul mass-media şi prin intermediului panoului informativ. Cel mai frecvent, oamenii solicită informaţii despre serviciile sociale. „Transparenţa este rezultatul unui management eficient la nivelul conducerii raionului, dar şi al profesionalismului angajaţilor în serviciul public. Din păcate, însă, salariile în sectorul bugetar nu sunt deloc atractive pentru specialiştii buni, iar cetăţeanul are de suferit”, consideră Stela Zabrian.

Raportul de transparenţă, obligatoriu doar pentru câteva autorităţi

Potrivit studiului, autorităţile administraţiei publice raionale sunt restanţiere la publicarea rapoartelor privind transparenţa în procesul decizional. Doar opt consilii raionale, Cahul, Cimişlia, Edineţ, Făleşti, Râşcani, Ştefan-Vodă, Străşeni şi Teleneşti, au plasat pe web Raportul de transparenţă pentru 2016.

Majoritatea autorităţilor publice raionale, 28 la număr, nu au elaborat, aprobat şi adus la cunoştinţă regulile interne de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor. Această cerinţă legislativă a fost realizată doar de administraţiile din raioanele Cahul, Făleşti, Ungheni şi Străşeni. Mai bine stau raioanele în ce priveşte publicarea pe site-ul oficial a numelor şi afilierii politice a consilierilor raionali, fiind respectate aceste cerinţe de 29 dintre ele. La capitolul acces la informaţie, autorităţile raionale ce se apropie cel mai mult de ideal sunt Străşeni, Ştefan-Vodă şi Sângerei, care au acumulat după acest criteriu 15 puncte din 16 maxim posibile.

Achiziţiile publice, ascunse de ochii lumii

La etapele de planificare a procedurilor de achiziţii publice, administraţiile raionale dau dovadă de o anumită deschidere. Astfel, trei administraţii raionale (Făleşti, Ungheni şi Orhei) aduc la cunoştinţa opiniei publice prin intermediul pagini web planurile de achiziţii publice.

Potrivit studiului IDIS Viitorul, doar două administraţii raionale (Ungheni şi Făleşti) au publicat pe web anunţurile de atribuire pentru anul 2016. Marea majoritate a paginilor web analizate nu conţin rapoarte de monitorizare a executării contractelor de achiziţie publică şi doar pe paginile web ale raioanelor Orhei şi Rezina găsim rapoarte de monitorizare a achiziţiilor publice.

„Domeniul achiziţiilor publice este vulnerabil diverselor scheme de fraudare a contractelor de achiziţii publice, realizate prin acte de corupţie sau prin conflict de interese din partea autorităţii contractante. Deoarece achiziţiile publice presupun utilizarea banilor publici, iar lucrările, serviciile prestate şi bunurile procurate sunt în interes public, se impune o transparenţă maximă a procedurilor şi rezultatelor achiziţiilor publice”, spune Viorel Pârvan. Potrivit lui, este important ca autorităţile publice raionale să publice contractele de achiziţii publice pe paginile lor web, astfel încât şi publicul larg să aibă posibilitatea să monitorizeze executarea acestora. În momentul de faţă, aceste contracte nu sunt făcute publice de administraţiile raionale.

Cât despre transparenţa bugetară, pe de o parte, 23 de autorităţi locale au publicat pe web bugetul pe anul 2017, iar 20 de Consilii raionale au plasat pe web rapoartele de executare a bugetului anual pentru 2016. Pe de altă parte însă, doar consiliile raionale din Străşeni, Ştefan-Vodă şi Căuşeni au utilizat pagina web pentru a supune consultărilor publice şi a anunţa cetăţenii despre proiectul de buget pentru anul 2017. 14 administraţii au postat pe web fie doar anunţul privind organizarea consultărilor publice, fără publicarea proiectului de buget, fie anunţul şi/sau proiectul, însă publicul a avut la dispoziţie doar 1-4 zile pentru a veni cu recomandări.

Declaraţiile de avere, rarităţi pe site-urile consiliilor raionale

Declaraţiile de avere şi interese personale ale preşedintelui, vicepreşedinţilor şi funcţionarilor publici nu au fost publicate pe nicio pagină web a consiliilor raionale. Şi deşi, prin Hotărârea Guvernului nr. 942 din 29.07.16, a fost exclusă obligativitatea de a publica declaraţiile pe paginile web ale autorităţilor administraţiei publice, declaraţiile de avere nu pot fi găsite şi accesate nici pe portalul specializat al Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI) – www.declaratii.cni.md. Astfel, pentru a informa cetăţenii, autorităţile raionale ar trebui să publice pe web copia scanată a declaraţiilor sau să indice linkurile web de pe portalul ANI.

De asemenea, doar jumătate din consiliile raionale au publicat pe pagina web CV-ul preşedintelui raionului, care include informaţii cu privire la studiile superioare, experienţa de muncă, apartenenţa anterioară la societăţile comerciale şi organizaţiile non-profit, se mai arată în studiu.

Ana-Maria Veveriţa

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *