Sănătatea la hectar. Cum a pus pe roate un tânăr o afacere cu pomuşoare crescute pe pământ ecologic curat

În satul Sofia, raionul Drochia, descoperim o plantaţie de pomuşoare dulci-acrişoare, care au adunat în ele căldura soarelui şi numeroase vitamine benefice sănătăţii noastre. Proprietarul celor 5 ha de plantaţii de aronie (scoruş negru) este Vitalie Pintilei, un tânăr pasionat de agricultura ecologică.

Deşi a studiat ingineria, mereu a nutrit dragoste pentru pământ şi pentru produse de calitate. „În R. Moldova, uneori e greu să-ţi găseşti un loc de muncă bine plătit. În 2001, am lucrat ca hamal la un combinat de divinuri. După jumătate de an, m-am angajat la o fabrică de vin. Acolo am lucrat timp de doi ani, apoi alţi doi ani am fost mecanic la o fabrică de cusut, deschisă de nişte italieni. Din 2005 până în 2011, am lucrat în asigurări. Toate acestea le-am făcut aici, în Moldova. Dar simţeam că nu e ceea ce vreau să fac”, povesteşte Vitalie.

Vitalie Pintilei este un agricultor care a plantat 5 ha de aronie – pomuşoare cu un conţinut bogat de vitamine, necesare pentru sănătatea noastră

Ideea de afacere

Aşa a început să se gândească ce are de făcut mai departe. „Analizam ce pot face în agricultură. Ideile vin atunci când cauţi, munceşti şi studiezi. Iniţial voiam să mă ocup de creşterea culturilor energetice. Voiam să cresc salcie şi plop energetic, ca să obţin biomasă şi, ulterior, să produc peleţi şi brichete. După multe studii, cercetări şi analize, am renunţat, pentru că am înţeles că plopul şi salcia energetică, în R. Moldova, nu au sorţi de izbândă, pentru că nu avem ape freatice, dar nici precipitaţii suficiente pentru aceste culturi, care au nevoie de cel puţin 700 mm de precipitaţii pe an, în timp ce la noi cad doar 400 mm”, explică Vitalie. În 2012, i-a venit ideea să planteze pomuşoare pe terenurile bunicilor şi ale părinţilor. „Din start m-am gândit să fac ceva diferit, nu ceea ce făceau toţi la acea vreme: zmeură, căpşuni şi coacăză… Astfel, am ales aronia, pentru că ea creşte bine pe solurile noastre şi are numeroase beneficii pentru sănătate. Aronia a fost plantată în regiunea noastră în urmă cu vreo 30 de ani, dar nu pe teren arabil, ci prin ocoalele silvice pentru a crea hrană faunei”, povesteşte Vitalie.

După ce a decis ce vrea să facă, a cumpărat puieţi, iar în primăvara anului 2013 a plantat primul hectar de aronie. După care a cumpărat două hectare de pământ şi le-a plantat, iar în curând a ajuns să aibă 5 hectare plantate cu aceste pomuşoare de un albastru-închis.

Terenuri incluse în circuitul ecologic

Tânărul agricultor a obţinut şi subvenţii de la stat pentru susţinerea plantaţiei. „În 2014, statul mi-a oferit subvenţii pentru plantarea aroniei pe 2 ha. Urma să primesc subvenţii şi în 2015, pentru alte 2,5 ha de aronie, însă existau câteva neclarităţi în acte, legate de amplasarea terenului şi, dacă nu erau soluţionate, nu aveam să primesc nimic. Mă gândeam să las asta, pentru că ştiam că am multe de făcut, dar m-am gândit că 110 mii de lei nu se iau din drum şi, iată, timp de un an, am umblat, am corectat toate actele şi, în cele din urmă, am obţinut subvenţia… Lucrul cel mai important e ca statul să nu ne pună piedici şi să ne faciliteze accesul la pieţele interne, dar şi la cele externe”, spune Vitalie Pintilei.

Terenurile pe care a fost plantată aronia au fost incluse în circuitul ecologic, iar asta înseamnă că, pe aceste terenuri, nu sunt folosite îngrăşăminte minerale, pesticide sau alte substanţe chimice. „Acum luptăm cu un dăunător care adoră pomuşoarele. Împotriva lui nu folosim pesticide, ci capcane cu feromoni, create la Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al Academiei de Ştiinţe din Moldova. Sunt foarte bune. Feromonii îi ademenesc pe vătămători şi aceştia cad în căldăruşa cu apă. Un alt risc pentru plantaţia de aronie este seceta şi arşiţa. Acum o săptămână, când a plouat, aronia era frumoasă, iar cele trei zile de arşiţă au ofilit-o puţin”, constată agricultorul. De asemenea, pentru a dezinfecta şi a îmbogăţi solul, agricultorul a plantat muştar printre arbuştii de aronie. Mai târziu, muştarul a fost cosit şi lăsat în câmp.

Lipsa forţei de muncă

În fiecare an, specialiştii fac analiza solului şi a pomuşoarelor, ca să vadă dacă nu conţin metale grele, păstrate încă din trecut, când, pentru a obţine roade bogate, erau folosite tone de pesticide şi îngrăşăminte chimice, periculoase pentru sănătatea oamenilor. „Avantajul obţinerii certificatului eco este că ai siguranţa că mănânci produse sănătoase şi solul este îngrijit corect, oferindu-i şi lui vitaminele naturale de care are nevoie. Un dezavantaj al certificării ecologice ar fi multă birocraţie, dar cred că fără asta procesul nu ar fi unul credibil”, constată Vitalie.

Cea mai mare parte a pomuşoarelor adunate vor fi folosite pentru producerea sucului din aronie.„În curând, caserole cu aronie vor apărea în mai multe supermarketuri. Încă de anul trecut am început să fac suc din aronie, presat la rece, ca să păstrez toate proprietăţile antioxidante şi conţinutul bogat de vitamine al pomuşoarelor. Sucul este preparat fără adaos de zahăr şi acizi şi nu conţine conservanţi, coloranţi sau alte substanţe. E un produs sută la sută natural”, afirmă agricultorul. El recunoaşte că una dintre cele mai complicate părţi ale acestei afaceri este angajarea lucrătorilor la culesul recoltei. „Anul trecut, nu-mi ajungeau oameni. Eram disperat. Anul acesta, însă, am reuşit să adun peste 30 de muncitori. Pentru fiecare kilogram de aronie cules, plătesc câte cinci lei. Astfel, zilnic, omul trebuie să culeagă nu mai puţin de 50 kg de aronie şi să plece acasă cu minimum 250 de lei. Eu sunt fericit că am muncitori şi că le pot oferi un loc de muncă oamenilor din sat, iar ei se bucură că pot să câştige nişte bani acasă”, spune Vitalie.

Aronia oferă 35% din doza zilnică recomandată de vitamina C, care susţine producerea de colagen, fortifică imunitatea şi reduce procesele inflamatorii din organism. Mai mult, conţine şi vitamina K, vitamina A, vitamina E şi B 9. Asta înseamnă ca oasele vor fi protejate, ochii vor păstra vederea bună, iar pielea va fi sănătoasă. De asemenea, pomuşoarele mai conţin potasiu, calciu, fier, magneziu, zinc şi mangan.

Pe Vitalie Pintilei l-am cunoscut în cadrul unui program de instruire şi consultanţă pentru cei care doresc să practice agricultura ecologică, lansat cu sprijinul proiectelor AMIB implementate de CCA şi People in Need Moldova. „Fermierul autohton se simte de cele mai multe ori singur în faţa problemelor pe care le întâmpină şi cu o lipsă de cunoştinţe în materie de tehnologii ecologice, prietenoase mediului şi pe placul consumatorului. De aceea, ne-am gândit să-l ajutăm să pornească pe acest drum”, susţine Tamara Şchiopu, fondatoarea întreprinderii sociale EtnoGastronomica, implementatoare a programului.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *