Legea cetăţeniei prin investiţie: șansă unică pentru R. Moldova sau riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea statului?

Programul de dobândire a cetăţeniei prin investiţie a fost lansat oficial la nivel internaţional. Evenimentul a avut loc pe 5 noiembrie, în cadrul Conferinţei Globale a Reşedinţei şi Cetăţeniei de la Dubai, la care a fost prezent şi ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici.

În timp ce autorităţile prezintă Programul drept „o şansă unică” prin care vor fi atrase investiţii de 1,3 miliarde de euro, experţii anticorupţie, dar şi deputaţi din opoziţie, susţin că oferirea cetăţeniei unor investitori străini comportă riscuri majore pentru securitatea statului şi ar putea afecta regimul liberalizat de vize cu UE, de care beneficiază R. Moldova.

Totodată, analiza modificărilor legislative promovate de Parlament şi Guvern pentru a face posibilă acordarea cetăţeniilor pe bani, scoate în evidenţă mai multe prevederi promovate pe ultima sută de metri de către autorităţi şi criticate de experţi. Astfel, persoanele care îşi vor „cumpăra” cetăţenia nu vor fi obligate să cunoască limba de stat şi Constituţia R. Moldova, iar numele acestora nu va fi publicat în Monitorul Oficial, aşa cum se întâmplă în cazul celorlalte categorii de cetăţeni noi.

Proiectul pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care făcea posibilă acordarea cetăţeniei R. Moldova unor cetăţeni străini sau apatrizi în schimbul investiţiilor (Legea cetăţeniei prin investiţie), a fost înregistrat la Parlament pe 1 decembrie 2016, de către un grup de deputaţi din care făcea parte spicherul Andrian Candu, colegii săi democraţi Sergiu Sârbu, Igor Vremea, Corneliu Padnevici şi liberalul Roman Boţan.

„Trebuie să conştientizăm faptul că R. Moldova are o şansă unică să valorifice atât avantajul liberalizării regimului de vize cu UE şi alte state europene, cât şi poziţia sa geografică şi valorile culturale şi lingvistice apropiate cu foarte mulţi potenţiali doritori să obţină cetăţenia R. Moldova în condiţii avantajoase pentru economia R. Moldova. Investiţiile de sute de mii de euro prin diverse instrumente financiare în economia R. Moldova ar aduce doar avantaje, iar în final acestea vor aduce încasări mai mari la buget, creşterea salariilor şi pensiilor, crearea noilor locuri de muncă”, susţineau autorii iniţiativei legislative.

Aceştia mai spuneau că „un număr mare de state, inclusiv din UE, au concluzionat că autorităţile nu trebuie să închidă, ci din contra, trebuie să deschidă porţile pentru acei cetăţeni care sunt gata să aducă o valoare adăugată economiei, culturii, prestigiului ţării şi au adoptat în legislaţia internă norme permisive de obţinere a cetăţeniei prin respectarea anumitor condiţii, în special de ordin financiar”.

Contractul cu MIC Holding LLC și Henley&Partners Government Services Ltd, pentru prestarea serviciilor publice, a fost semnat pe 11 iulie 2018

Legea cetăţeniei prin investiţie, votată şi promulgată în timp record

După ce a obţinut, în viteză, avizele Direcţiei generale juridice a Parlamentului şi avizul Guvernului, pe 9 decembrie 2016 proiectul a primit şi avizul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului. În aceeaşi zi, proiectul a ajuns în plen pentru dezbateri, fiind prezentat de la tribună de către Sergiu Sârbu. În timpul dezbaterilor, doar doi deputaţi au intervenit.

Iurie Leancă a vorbit despre necesitatea de a informa în prealabil Comisia Europeană, ca „să nu prejudiciem cumva prin această mare realizare regimul fără de vize. Pornind de la experienţa altor ţări, Malta, aduceţi-vă aminte ce scandal a fost între Guvernul de la Valletta şi Bruxelles tocmai pe acest subiect”, constata Leancă.

Cel de-al doilea deputat care a intervenit a fost Valeriu Ghileţchi: „E o inovaţie care nu ştim cu ce se va termina. Deci, o prudenţă e absolut necesară, atât din punct de vedere al securităţii statului, cât şi pentru că avem acest regim fără de vize, adică sunt posibile mai multe consecinţe, pe care noi, astăzi, s-ar putea să nu le prevedem”, a menţionat deputatul.

Cu toate acestea, proiectul a primit aprobarea majorităţii, iar pe 16 decembrie 2016 a fost votat în lectura a doua. Peste 5 zile, modificările legislative au fost promulgate de preşedintele Nicolae Timofti, iar pe 27 decembrie au fost publicate în Monitorul Oficial.

Raport CNA: „Pericol iminent şi direct la adresa securităţii R. Moldova”

Raportul de expertiză anticorupţie efectuat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) asupra acestui proiect de lege a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului abia pe 23 decembrie, la o săptămână de la votarea în lectură finală.

În raport, CNA menţionează că „interesele promovate sunt în detrimentul interesului public şi cu riscuri majore pentru siguranţa şi securitatea cetăţenilor şi a statului R. Moldova”.

„Implementarea prevederilor proiectului aduce beneficii cetăţenilor străini şi apatrizilor, care, naturalizaţi ca cetăţeni ai R. Moldova, vor profita de regimul liberalizat de vize al R. Moldova cu UE, precum şi de drepturile politice şi posibilitatea de a participa la viaţa politică din R. Moldova. Deşi autorul se axează pe ideea avantajelor obţinute în urma atragerii investiţiilor străine, sunt neglijate alte aspecte care vor surveni în rezultatul implementării normelor din proiect, cum ar fi securitatea naţională. Astfel, în contextul crizei emigranţilor din ţările slab dezvoltate cu care se confruntă UE şi a ameninţării, la nivel global, din partea terorismului, acordarea posibilităţii obţinerii cetăţeniei prin instituirea procedurii simplificate creează un pericol iminent şi direct la adresa securităţii R. Moldova”, se mai spunea în raport.

Regulamentul aprobat de Guvern şi criticile Transparency International Moldova

La aproape un an de la adoptarea modificărilor legislative, în octombrie 2017, prin Hotărâre de Guvern, a fost aprobat „Regulamentul cu privire la dobândirea cetăţeniei prin investiţie”, iar în martie 2018, Ministerul Economiei şi Infrastructurii (MEI) a publicat un proiect de hotărâre pentru modificarea respectivului regulament.

Într-o analiză efectuată în aprilie, curent, experţii filialei naţionale a organizaţiei mondiale anticorupţie Transparency International (TI), susţineau că esenţa modificărilor „constă în delegarea funcţiilor şi atribuţiilor de promovare a Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie (Program) şi de verificare a „bunei reputaţii economice şi financiare a cetăţeanului străin sau apatrid” de la Comisia de examinare a dosarului pentru obţinerea cetăţeniei către companii private”.

„Fără dezbateri publice şi fără avizele necesare Guvernul a aprobat, la 4 aprilie 2018, proiectul care a schimbat esenţial procedurile de selectare a candidaţilor la cetăţenia R. Moldova, eliminând statul din procesul de examinare a dosarelor acestora”, se spune în analiza TI-Moldova.

Experţii TI-Moldova recomandau atunci stoparea implementării Programului, până la o evaluare şi coordonare a acestuia cu autorităţile europene specializate în combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului; Reevaluarea conceptuală a „Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie”, pornind de la politicile şi strategiile naţionale în contextul angajamentelor internaţionale, inclusiv Acordul de Asociere cu UE şi Acordul Liberalizat de Vize; Neadmiterea promovării şi implementării programelor caracteristice paradisurilor fiscale, care ţin de interese înguste de grup şi pun în pericol interesul public; Regândirea unui nou concept de atragere a investiţiilor, având la bază principiile statului de drept, protejarea investiţiilor şi investitorilor, concurenţă liberă, inclusiv a capitalurilor, cu respectarea intereselor naţionale ale R. Moldova şi ale cetăţenilor.

Amendamentele lui Nichiforciuc şi demisia lui Boţan

Deputatul Eugeniu Nichiforciuc, cel care a propus mai multe amendamente la Legea cetăţeniei

Concomitent cu modificările efectuate de Guvern la „Regulamentul cu privire la dobândirea cetăţeniei prin investiţie”, şi în Parlament se pregăteau modificări legislative pentru a facilita acordarea cetăţeniei contra investiţii.

Astfel, la iniţiativa unui grup de deputaţi PD, a fost modificată şi completată „Legea privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte” şi „Legea cetăţeniei R. Moldova”.

Câteva amendamente propuse de Eugeniu Nichiforciuc, deputat PDM, cu câteva zile înainte de votarea în a doua lectură, au creat tensiuni în interiorul Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului.

„La 29 martie 2018, atunci când proiectul de lege a fost votat în lectura a doua, am atenţionat despre nerespectarea procedurilor, că se votează fără a fi recepţionat, la acea dată, raportul de expertiză anticorupţie şi fără ca Guvernul să fi avizat amendamentele care presupun cheltuieli bugetare, aşa cum prevede Constituţia. Parlamentul, prin votul majorităţii, a votat această lege fără să fie aceste avize, deşi ele sunt obligatorii, atât prin Constituţie, cât şi în conformitate cu Legea integrităţii”, declara deputatul liberal Roman Boţan, pe atunci preşedinte al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică.

La şedinţa din 24 mai 2018, atunci când urmau a fi votate în lectură finală modificările legislative, Roman Boţan a anunţat în faţa plenului Parlamentului că „în semn de protest faţă de felul în care se procedează în Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică, îmi depun demisia din calitatea de preşedinte. Nu vreau să fiu asociat cu asemenea lege”.

Numele „cetăţenilor investitori”, ţinute în secret

După şedinţa din 24 mai, Boţan a prezentat modificările cu care nu era de acord, propuse prin amendamente de către Eugeniu Nichiforciuc.

„Acordarea cetăţeniei în acest caz urma să fie limitată, în mod justificat consider eu, la 5 mii de persoane. În acest număr intrau şi membrii familiei acestora: soţ/soţie, copii, părinţi. În acest context, în conformitate cu prevederile adoptate acum, sintagma de „5 mii de persoane” s-a modificat în „5 mii de solicitanţi principali”. În acest număr nu sunt incluşi membrii de familie. Astfel, limita de 5 mii de persoane este compromisă prin posibila creştere a acestui număr la câteva zeci de mii”, explica deputatul.

Pe 24 mai 2018, deputatul Roman Boțan și-a anunțat demisia din funcția de preşedinte al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică în semn de protest față de amendamentele propuse de Eugeniu Nichiforciuc. Sursa foto: privesc.EU

Un alt „aspect grav”, declara Boţan, ţine de faptul că persoanele care vor obţine cetăţenia prin investiţie, atât solicitanţii principali cât şi membrii lor de familie, sunt exceptaţi de obligativitatea cunoaşterii prevederilor Constituţiei R. Moldova şi a limbii de stat, prevedere care anterior se referea doar la pensionarii pentru limita de vârstă şi la persoanele cu grad de dizabilitate, ceilalţi solicitanţi ai cetăţeniei R. Moldova fiind obligaţi să cunoască legea supremă şi limba oficială.

„Alt aspect dubios este şi faptul că decretul preşedintelui R. Moldova privind acordarea cetăţeniei prin investiţie va conţine doar date de identificare ale dosarelor solicitanţilor, fără a indica numele şi prenumele acestora. Asta este o excepţie doar pentru această categorie, de investitori. Întrebarea este: cine primeşte cetăţenia pentru investiţii? Dosarul sau persoana? Este straniu că se doreşte secretizarea în acest caz pentru cei care vor obţine cetăţenia pentru investiţii şi e plauzibilă situaţia când aceste investiţii ar putea proveni din fraude, iar încetăţenirea în baza unor legi interpretabile ar crea premisele legalizării activelor ilegale”, declara Boţan.

Acesta a adăugat că a solicitat specialiştilor Parlamentului un studiu comparativ despre experienţa acordării cetăţeniilor pentru investiţii în alte state: „În majoritatea statelor se acordă mai întâi dreptul la reşedinţă şi după ce ai locuit în acest stat, după ce ai investit în acest stat, te poţi bucura şi de drepturi politice. Or, în cazul nostru, persoana, pentru un anumit preţ, va obţine imediat şi drepturi politice, şi drepturi de proprietate. Consider că acest proiect prezintă elemente care pun în pericol securitatea R. Moldova pe termen lung. Eu sper ca efectele acestei legi să nu fie cele pe care eu le intuiesc, dar timpul va arăta acest fapt”, sublinia Boţan.

Până la urmă, toate aceste propuneri au devenit lege după şedinţa din 31 mai 2018, când proiectul a fost votat în lectură finală cu suportul a 54 de deputaţi.

Fost consilier prezidenţial: „Putem vorbi despre un abuz în raport cu ceilalţi cetăţeni”

Vlad Ţurcanu, comentator politic și fost consilier al preşedintelui Nicolae Timofti, susţine că nepublicarea în Monitorul Oficial a numelui şi prenumelui celor care au dobândit cetăţenia R. Moldova prin investiţie, aşa cum se întâmplă în cazul altor categorii de cetăţeni, poate reprezenta un pericol la adresa securităţii naţionale.

„În primul rând, putem vorbi despre un abuz în raport cu ceilalţi cetăţeni, pentru că sunt puşi în situaţii diferite oameni care beneficiază de acelaşi statut – de cetăţeni ai R. Moldova. E limpede că e un pericol la adresa securităţii naţionale, întrucât nu se ştie provenienţa acelei persoane. Cu bani poţi cumpăra orice în condiţiile astea”, afirmă Ţurcanu.

Vlad Țurcanu, fost consilier prezidențial. Foto: tvrmoldova.md

Fostul consilier prezidenţial s-a referit şi la relaţia R. Moldova cu UE, care ar putea avea de suferit în urma implementării Programului de cetăţenii contra investiţii. „În condiţiile în care R. Moldova beneficiază de un regim liberalizat de vize ar trebui să asistăm la un proces foarte transparent şi corect de acordare a cetăţeniilor pentru alte categorii de cetăţeni decât cele existente în legile actuale. Ca să nu mai spunem că însăşi ideea de a se acorda cetăţenia în condiţii strict materiale, deşi se practică şi în alte ţări, pentru R. Moldova comportă riscuri mai mari. Uitaţi-vă la modul în care încearcă Germania să gestioneze problema refugiaţilor. Ei au un sistem foarte bine pus la punct prin care încearcă să-i adapteze pe acei refugiaţi la societatea germană. Noi, cu vulnerabilităţile instituţionale pe care le cunoaştem, riscăm să avem cetăţeni care vor adânci aceste vulnerabilităţi. Noi nu suntem atât de puternici din punct de vedere instituţional ca să administrăm crize pe care le pot furniza unii asemenea viitori cetăţeni”, a conchis Ţurcanu.

ZdG a încercat, timp de o săptămână, să discute cu deputatul Eugeniu Nichiforciuc, despre amendamentele propuse de el la Legea cetăţeniei. Singura dată când ne-a răspuns la telefon, după ce a auzit subiectul discuţiei, deputatul ne-a spus că se află la şedinţa fracţiunii şi că nu poate vorbi cu noi. Ne-a îndemnat să revenim, dar nu a mai răspuns la apelurile noastre. La fel, nu a răspuns la apeluri și mesaje nici în zilele următoare.

O companie necunoscută din Dubai, partenerul Guvernului

Pe 11 iulie 2018, Ministerul Economiei şi Infrastructurii a anunţat că a semnat un contract de prestare a serviciilor publice de elaborare, implementare şi promovare internaţională a Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie cu un consorţiu de companii condus de „MIC Holding” LLC.

„Acum, când partenerul a fost identificat, semnăm contractul cu încrederea că, în următorii 5 ani, volumul investiţiilor va atinge o valoare cumulativă de 1,3 miliarde de euro”, puncta ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici, preşedinte al Comisiei de selecţie a câştigătorului concursului.

Programul de dobândire a cetăţeniei R. Moldova prin investiţie a fost lansat la nivel internaţional în cadrul Conferinţei Globale a Reşedinţei şi Cetăţeniei de la Dubai, Emiratele Arabe Unite

Moldovan Investment Company (MIC) Holding are sediul la Dubai, în Emiratele Arabe Unite.

Pe site-ul companiei se spune că „a fost fondată de un grup de investitori din Emiratele Arabe Unite şi este orientată spre stimularea investiţiilor în Moldova”, fără a se menţiona numele persoanelor sau companiilor fondatoare.

„Viziunea MIC este de a atrage investitori cu o înaltă reputaţie şi să-i ajute să găsească investiţia potrivită în Moldova. Acest lucru se va realiza prin promovarea a 3 produse: Programul de Cetăţenie prin Investiţii, Investiţiile Străine Directe în Moldova şi Proiecte Imobiliare”, se mai spune pe site-ul MIC Holding, unde nu găsim însă adresa companiei sau alte date de contact. Există doar un formular de contact, care însă nu este funcţional, astfel încât nu am putut lua legătura cu reprezentanţii companiei.

Numele companiei Henley&Partners, o altă membră a consorţiului câştigător, prezentată de autorităţi de la noi drept „lider mondial în programe de dobândire a cetăţeniei prin investiţie”, figurează în mai multe investigaţii jurnalistice ale unor publicaţii cu renume mondial.

Într-un articol intitulat „Regele paşapoartelor, care vinde cetăţenii pentru bani”, jurnaliştii publicaţiei britanice „The Guardian” scriau, în octombrie 2018, că preşedintele companiei ar fi încercat să influenţeze rezultatele alegerilor din câteva state din Caraibe în care implementează programe de acordare a cetăţeniei contra investiţii.

Henley&Partners apare şi în anchetele jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, ucisă în 2017 într-un atentat cu bombă. Malta este o altă ţară în care Henley&Partners implementează programul de acordare a cetăţeniei pentru bani.

Start „vânzării” cetăţeniilor

În august, curent, Guvernul a făcut noi modificări la Regulamentul cu privire la dobândirea cetăţeniei prin investiţie, aprobând şi „Lista taxelor şi plăţilor de pregătire, procesare şi evaluare a dosarului pentru dobândirea cetăţeniei R. Moldova prin investiţie, taxei de eliberare şi livrare a paşaportului, plăţilor către prestatorul de servicii publice şi agent, precum şi taxei achitate de către agenţii acreditaţi”. Toate aceste taxe sunt indicate și pe un site creat de guvern în scopul promovării Programului de acordare a cetățeniei pentru investiții.

Astfel, pentru solicitantul principal, a fost aprobată o taxă de procesare a cererii de 5 mii de euro, pentru soţ/soţie – 2 500 de euro, pentru copiii aflaţi la întreţinere (cu vârsta de până la 16 ani) – o mie de euro, pentru copiii între 16 şi 29 de ani – 2 500 euro, iar pentru părinţii aflaţi la întreţinere (în vârstă de 55 ani sau mai mare) – 5 mii de euro.

Au fost aprobate şi taxele de „due diligence” (verificare a reputaţiei/antecedentelor, n.r.): 6 mii de euro pentru aplicantul principal şi 5 mii de euro pentru ceilalţi membri ai familiei. Taxa pentru eliberarea şi livrarea paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova a fost stabilită la 300 euro de persoană.

Totodată, solicitanţii cetăţeniei prin investiţie vor trebui să achite 25 de mii de euro prestatorului de servicii publice, adică acelui consorţiu selectat pentru a implementa Programul, şi 10 mii de euro către agentul acreditat. Agentul acreditat, la rându-i, va trebui să achite 15 mii de euro anual către Agenţia de Servicii Publice, unitatea de implementare a Programului.

Pe lângă aceste taxe, potrivit Programului, pentru a obţine cetăţenia R. Moldova, un investitor străin trebuie să verse în Fondul de Dezvoltare Durabilă o sumă nerambursabilă de minimum 100 de mii de euro pentru o singură persoană, 115 mii pentru un cuplu, 145 de mii pentru o familie formată din 4 persoane şi cel puţin 155 de mii de euro pentru o familie de 5 sau mai multe persoane. De asemenea, cetăţenia R. Moldova poate fi obţinută în urma unei investiţii de cel puţin 250 de mii de euro într-un domeniu strategic de activitate, menţinută pe parcursul a cel puţin 5 ani.

Modificările aprobate în august au intrat în vigoare pe 11 octombrie 2018, iar o lună mai târziu programul de dobândire a cetăţeniei R. Moldova prin investiţie a fost lansat la nivel internaţional în cadrul Conferinţei Globale a Reşedinţei şi Cetăţeniei, care s-a desfăşurat în perioada 4-6 noiembrie la Dubai, în Emiratele Arabe Unite, acolo unde-şi are sediul şi MIC Holding, una dintre companiile membre ale consorţiului câştigător.

Această iniţiativă este parte a proiectului „Reducerea riscurilor de coruptie in elaborarea actelor legislative” susţinut financiar de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate în acest articol nu neapărat exprimă poziţia finanţatorului.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *