Elisabeta din grădina familiei Ungureanu — căpşunile din luna decembrie

Regina Angliei nu le-a trecut pragul, nu a stat de vorbă la un ceai de romaniţă, dar o găsim în grădina familiei Ungureanu din satul Cucuieţii Vechi, raionul Râşcani. Încă de la începutul anului 2000, membrii familiei au fondat o gospodărie de creştere a căpşunilor şi pomuşoarelor. Printre acestea, cel mai popular şi mai solicitat este soiul de căpşuni remontante, care poartă numele reginei Angliei – Elisabeta.

Acest soi de căpşuni este remarcat nu doar pentru faptul că are un gust şi o aromă cu totul speciale, ci şi pentru că este rezistent la îngheţuri şi bucură oamenii cu roadă proaspătă, din luna mai până la sfârşitul lunii decembrie.

Căpşunile din luna decembrie

După desfiinţarea colhozurilor, în primii ani de independenţă a R. Moldova, oamenii parcă învăţau din nou să meargă, susţin membrii familiei Ungureanu. „Am primit cota de pământ şi ne întrebam zilnic – ce vom face? Nu ştiam nimic despre agricultură, dar am zis să încercăm. Atunci ne-a şi venit ideea să cultivăm legume. Nu am fost singurii care au gândit aşa. Concurenţa pe piaţă era mare şi era greu să le comercializăm, mai ales că atunci produsele agricole nu se exportau. Peste puţin timp, am înţeles că nu e ceea ce trebuie şi ne-am gândit să fim printre primii agricultori care aduc pomuşoare în Moldova, ca să le cultive la scară largă”, povesteşte Alexandra Ungureanu despre cum au făcut primii paşi în această afacere de familie.

Alexandra Ungureanu a lansat o afacere de familie la începutul anului 2000. În prezent, familia este apreciată pentru căpşunile pe care le poţi şi la începutul iernii

„Atunci, cel mai mult m-a impresionat căpşuna „Elisabeta a II-a” (redundantă), care dădea roadă de la sfârşut de mai până în decembrie, adică până la primele îngheţuri. Era ca o poveste pe care am adus-o în R. Moldova. Iniţial, nu-mi venea a crede că acest lucru e posibil. Ulterior, a trebuit să-mi educ şi cumpărătorul, să-i explic şi să-i arăt cum sunt crescute şi îngrijite căpşunile de acest soi. Când am ieşit prima dată în piaţă cu aceste căpşuni, era sfârşit de octombrie. Oamenii se apropiau de tejghea, se uitau suspicios şi plecau. Mulţi îmi spuneau că ar fi imposibil ca acestea să crească, aşa, în mod natural, fără a fi hrănite cu tot felul de substanţe chimice. Treptat, însă, au înţeles, le-au îndrăgit, iar acum avem clienţi fideli, dar şi mulţi dintre cei care ne caută, pentru a se delecta cu fructele parfumate şi delicioase, când afară e deja frig”, susţine femeia, care recunoaşte că în toţi cei 17 ani de când se ocupă de agricultură, a îndrăgit această muncă. „Nu poţi să te trezeşti în fiecare dimineaţă, să stai ore în şir la soare sau în ploaie, să munceşti din greu şi, la sfârşit de zi, să fii cel mai fericit om din lume, dacă nu faci cu pasiune această muncă. Fără dragoste şi pasiune nu reuşeşti nimic”, spune femeia, iar chipul i se luminează de fascinaţie.

Certificatul de naştere al plantei

În prezent, familia Ungureanu are un teren cu o suprafaţă totală de 5,6 ha, pe care cresc căpşuni şi pomuşoare, precum şi material săditor de zmeură şi coacăză. „Fiecare plantă vândută sau dăruită primește și certificat de naștere cu instrucțiuni de plantare și întreţinere. Le explic oamenilor cum este mai bine să le sădească, să le îngrijească, pentru a fi siguri că vor culege roade bune, chiar după primul an”, zice femeia, dând asigurări că materialul săditor pe care îl produce e de calitate bună. „Încurajez oamenii să rămână în R. Moldova, să nu mai plece de acasă. Cred că-i suficient să ai 10—20 de ari de pământ şi poţi să faci atâtea lucruri frumoase, care să îţi aducă profit şi stabilitate”, se arată optimistă antreprenoarea.

Familia culege anual circa 40 t de căpşuni. „Acum vrem să ne extindem, eventual, să ne ocupăm şi cu procesarea materiei prime. Mi-ar plăcea să fac dulceaţă şi gemuri din pomuşoare. Ne-am mai gândit să uscăm, dar şi să congelăm fructele, pentru a le prelungi viaţa şi pentru a ne bucura mai mult de aceste gusturi”, povesteşte femeia. Alexandra Ungureanu este optimistă şi sigură că va reuşi să treacă la o nouă etapă, pentru că are de la cine învăţa. „În R. Moldova sunt mai mulţi producători care fac gemuri şi usucă fructele, aşa că îmi vor putea explica unele momente”, zâmbeşte femeia.

Beneficiari de granturi europene

Alexandra participă la toate expoziţiile locale şi naţionale, unde cunoaşte mai multă lume, făcând schimb de experienţă. Pe parcursul ultimilor ani, familia Ungureanu a beneficiat de granturi europene pentru dezvoltarea afacerii, câştigând şi un proiect de irigare prin picurare, asta după ce au construit un lac de acumulare a apei de ploaie, pentru a face faţă secetei din ultimii ani.

În total, cu ajutorul Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de UE şi pus în aplicare de PNUD Moldova, în afaceri s-au lansat 70 de oameni de pe ambele maluri ale Nistrului. În total, aceştia au creat circa 350 locuri de muncă. Antreprenorii se întâlnesc în cadrul unor instruiri, învaţă împreună tehnici de gestionare şi de promovare a afacerii, şi astfel se conving că, indiferent pe ce mal al râului Nistru locuiesc, au de depăşit aceleaşi dificultăţi pentru a-şi realiza visurile. „Nu trebuie să ne fie frică să aplicăm la concursurile de proiecte europene, dar să nu uităm că vom câştiga doar atunci când vom explica clar ce vrem să facem, cum ne vom lansa afacerea, ce aşteptări avem şi câte locuri noi de muncă noi vom deschide, pentru că europenii îşi fac griji pentru oameni, mai ales pentru cei de la sate, care nu-şi pot găsi un loc de muncă, obţinând nişte venituri ca să-şi întreţină familia”, susţine o tânără antreprenoare, care a participat la primul forum naţional al Asociaţiilor Femeilor Antreprenoare din domeniul Agriculturii de pe ambele maluri ale Nistrului, ce s-a desfăşurat la începutul lunii mai. „Pentru noi contează foarte mult să intensificăm cooperarea femeilor antreprenoare din domeniul agricol de pe ambele maluri ale râului Nistru, pentru a le extinde oportunităţile în viaţa economică şi socială”, explică Jarek Domanski, coordonator de proiecte în cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în R. Moldova.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *