Casele din stuf de pe malul Nistrului construite de meşterul popular Pavel Ţăranu

Zilnic îşi împleteşte visul de a readuce în sat casele în stilul celor în care au trăit străbunicii. Pavel Ţăranu este un meşter popular din Cioburciu, raionul Ştefan-Vodă, care deja de zece ani construieşte căsuţe din stuf pe malul râului Nistru.

„Ştiau ce ştiau ţăranii care prin 1528 s-au stabilit cu traiul în această vale umedă, de la cotul Nistrului, întemeind satul Cioburciu. Şi-au construit casele din stuf de-a lungul râului Nistru şi au trăit în armonie cu natura. De ce nu facem şi noi acelaşi lucru?”, se întreabă meşterul.

„Toţi oamenii harnici pleacă”

Pavel Ţăranu s-a născut şi a crescut la Cioburciu. Mai târziu a mers să-şi facă studiile la Chişinău, la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”. „După absolvirea Facultăţii de Educaţie Fizică, am revenit în sat. Nu am lucrat nicio zi ca învăţător de educaţie fizică. Am decis să practic meşteşugăritul. Nu ştiam nimic. Nu am avut niciun meşter în familie, dar îmi plăceau mult lucrurile confecţionate de meşterii din sat şi mi-am zis că totul se învaţă. Aşa că mi-am luat genţile pline cu mâncare, ca să nu stau pe capul nimănui, şi am mers la mai mulţi meşteri populari, ca să mă înveţe tehnicile de prelucrare a lemnului şi împletitul din lozie. Acestea au fost primele lecţii de meşteşugărit”, îşi aminteşte Pavel. Cu toate acestea, bărbatul constată cu tristeţe că în sat au rămas foarte puţini meşteri. „Înainte satul se mândrea cu cei mai iscusiţi meşteri populari, iar acum au rămas doar vreo doi. Toţi pleacă, pentru că nu au de ce să se reţină. Ceea ce se întâmplă în republică – se întâmplă şi la noi în sat. Pleacă tinerii, pleacă cei mai buni specialişti. Şi cei mai harnici oameni tot pleacă, pentru că nu au un loc de muncă stabil şi bine plătit”, suspină bărbatul.

În urmă cu câţiva ani, meşterul a decis să-şi creeze un atelier, „Meşterul-Faur”, unde peste 90 de copii au învăţat să împletească din lozie. „Timp de 13 ani am arendat 2 ha de teren pe care plantam lozie, pe care, mai târziu, o foloseam la orele de meşteşugărit. Copii erau încântaţi şi eu mă simţeam util”, povesteşte Pavel, amintindu-şi cu nostalgie de acea perioadă.

Împletitul din lozie

Pe malul Nistrului, unde răcoarea te învăluie şi se aude zumzăit de albine, Pavel Ţăranu a construit două căsuţe din stuf şi lozie. „Tot ce vedeţi aici este creat de mine. Am muncit mult. Construiesc aceste căsuţe deja de vreo zece ani. Lucrez singur, cine mă poate ajuta? Nu prea mulţi mai vor să muncească. Acum totul se face mai mult mecanic”, constată meşterul, în timp ce urcăm scările primei căsuţe din stuf. „În acoperişul de lozie al acestei căsuţe îşi fac stup albinele sălbatice. Va fi un fel de terapie cu zumzăit de albine”, zâmbeşte meşterul, care ne dă asigurări că aceste căsuţe vor rezista cel puţin 80 de ani. „Eu nu voi mai fi, dar ele vor rămâne nou-nouţe”, adaugă el. Aceste căsuţe au fost îndrăgite de turişti veniţi din mai multe ţări: Islanda, SUA, Franţa, România, Germania, Italia etc. „Dar orice turist are nevoie de cât mai multe comodităţi. Aşa că am multe de făcut”, remarcă bărbatul.

Pe lângă coşuri, jucării şi mobilă împletită din lozie, Pavel Ţăranu a confecţionat şi cinci motociclete. Lucrările sale sunt copii fidele ale brandurilor internaţionale. „Pentru carcasa motocicletei folosesc lozie cu o vechime de cinci ani. La celelalte elemente folosesc răchită mai tânără”, explică meşterul, urmărind cum doi copii urcă pe motocicletă. După ce îi dă formă aparatului, începe să lucreze la fiecare piesă în parte. „Pentru carcasă folosesc circa 20 de beţe de lozie. La celelalte detalii, se cheltuie cam 50 kg de răchită. Aceste motociclete sunt pentru decor, dar pe ele poate urca oricine, nu se vor rupe, sunt rezistente”, ne dă asigurări Pavel Ţăranu, care recunoaşte că a îndrăgit lozia pentru flexibilitatea sa. „Cu ea poţi să creezi tot ce doreşti, e nevoie doar de inspiraţie şi răbdare”, constată meşterul.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. ciubuc ion

    In Occident se cauta mult casele ecologice,iar acestea sunt eco,ceea ce ar putea fie sa ne atraga turisti,fie sa le facem pt,cei din strainatate in locatiile cerute de ei sau putem in zone frumoase face mici sate de vacanta din astfel de case,dar acest om trebuie ajutat,iar pt,inceput sa beneficieze de scutiri de taxe la inceput,,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *