“Condamnaţi” la libertate

Chiar dacă eşti condamnat, pentru crime grave, la zeci de ani de puşcărie, în schimbul a câteva mii de euro poţi obţine eliberarea din penitenciar peste doar câţiva ani de detenţie. Evident, prin metode ilegale. Se întâmplă în R. Moldova, iar secretul constă în relaţiile financiare pe care, dacă eşti deţinut, trebuie să le stabileşti cu unii avocaţi, cu experienţă în astfel de scheme, cu angajaţii penitenciarelor, cu judecătorii de instrucţie sau chiar cu procurorii.

Procesul de eliberare din închisoare a unui deţinut începe chiar din momentul în care acesta ajunge după gratii. Bineînţeles, pentru cei cu bani, el poate începe încă înainte de a fi condamnat definitiv, prin mituirea magistraţilor. În judecată, apărătorii încearcă să obţină, dacă nu eliberarea infractorului prin “demonstrarea” nevinovăţiei acestuia sau aplicarea unei pedepse non-privative de libertate, măcar o pedeapsă cât mai blândă, soldată cu un termen cât mai redus de închisoare, pentru ca eliberarea din penitenciar să se realizeze cât mai rapid.

Vis pentru săraci, realitate pentru cei cu relaţii şi conturi pline

În anii ‘90, dar chiar şi la începutul anilor 2000, nu era o noutate că în R. Moldova făceau puşcărie doar cei care nu aveau bani să-şi cumpere libertatea. Procurorii cu ştate vechi îşi amintesc chiar de cazuri când condamnaţii activau în calitate de şoferi ai unor oameni importanţi sau când aceştia erau implicaţi în omoruri la comandă. Acele timpuri au trecut, dar eliberările ilegale rămân o realitate pentru cei cu relaţii şi conturi pline şi un vis pentru cei săraci. “Procesul de ieşire din puşcărie înainte de termen nu mai e ca în anii ‘90, cu ilegalităţi pe faţă, pentru că, în prezent, controalele, şi din partea mass-media, şi din partea societăţii civile, sunt mult mai serioase decât atunci”, ne spune un angajat al Ministerului Justiţiei, abilitat cu monitorizarea executării deciziilor judecătoreşti. “Acum, eliberarea ilegală se ascunde în spatele unei aparente legalităţi, iar procesul pentru libertate poate continua ani în şir. Practic, acum nu mai sunt judecători care să comită ilegalităţi evidente, pentru că riscă prea mult”, continuă funcţionarul.

Focşa – “cea mai prolifică escroacă din R. Moldova”

Societatea a fost şocată pe 4 iulie 2011, când Marian Lupu, preşedintele interimar de atunci al R. Moldova, semna un decret prin care graţia 8 deţinuţi închişi pentru diferite crime: de la omor până la trafic de persoane. În acea perioadă, decizia preşedintelui interimar a provocat reacţii aprinse, pentru că asupra majorităţii persoanelor graţiate planau  semne de întrebare. Cele mai mari dubii vis-a-vis de legalitatea graţierii au apărut în cazul Larisei Focşa. Însă, la doar câteva săptămâni de la semnarea decretului, spiritele s-au stins, iar oamenii au uitat de cele întâmplate la 4 iulie 2011.

Larisa Focşa a devenit cunoscută publicului larg încă la mijlocul anilor ‘90, când şi-a câştigat renumele de “cea mai prolifică escroacă din R. Moldova”, renumită prin “talentul” său de a estorca sume impunătoare de bani de la partenerii de afaceri, sume pe care “uita” să le returneze. Presa semnala că mulţi dintre cei care îşi revendicau datoriile sufereau ulterior diverse accidente, în urma cărora îşi pierdeau viaţa.

Totuşi, în 2005, Focşa ajunge după gratii, fiind condamnată prin sentinţa Judecătoriei Ciocana la 12 ani de închisoare pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari. Au urmat numeroase procese, cu recursuri de ambele părţi. La 16 iunie 2009, Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) o condamna pe Focşa la 13,6 ani de închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Doar că, sentinţa definitivă nu a rămas definitivă. Avocatul ei a atacat-o cu recurs în anulare, iar la 22 noiembrie 2010 recursul era admis, dosarul fiind trimis la rejudecare, la acelaşi Colegiu Penal al CSJ.

Graţiată în baza unei sentinţe nule…

Pe 5 iulie 2011, Colegiul Penal al CSJ decidea condamnarea Larisei Focşa, din nou, printr-o decizie irevocabilă, la 13,6 ani de puşcărie, cu obligarea condamnatei de a achita prejudiciul mai multor victime pe dosar, care ajungea la aproape 2 mln de lei.

Doar că, aşa cum s-a specificat mai sus, Larisa Focşa, la 4 iulie 2011, adică cu doar o zi înainte de condamnarea definitivă, fusese graţiată de către Marian Lupu, preşedintele interimar de atunci al R. Moldova. În Monitorul Oficial se motiva graţierea prin faptul că Focşa fusese condamnată la 16 iunie 2009 de către CSJ. Cei care au pregătit graţierea au omis însă faptul că acea decizie a CSJ din 2009 a fost ulterior anulată, ea nefiind definitivă.

Stupefiate de graţierea Larisei Focşa, mai multe persoane care nu au primit de la ea banii pe care li-i datora au atacat decretul lui Lupu în judecată şi au trimis o cerere pe adresa Procuraturii Generale (PG) prin care cereau tragerea la răspundere penală a celor care au pregătit actele pentru graţiere.

Însă instanţele de judecată nu au acceptat cererea de chemare în judecată. Pe rând, Judecătoria Centru, Curtea de Apel Chişinău (CAC) şi Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) au decis respingerea cererilor lui Mihail Ţăruş, Petru Carastan şi a Olgăi Onofrei, pe motiv că “decretul contestat este un act politic, care nu poate fi atacat în instanţele judecătoreşti”. În acest caz, doar procurorii mai pot face ceva. Andrei Pascari, procurorul responsabil de caz, a refuzat dialogul cu ZdG despre cazul Focşa. Surse din cadrul PG ne-au spus însă că nici procurorii nu pot schimba prea multe. “Focşa nu mai poate fi reîntoarsă în puşcărie. Pot doar să fie pedepsite persoanele care au pregătit decretul de graţiere”, ne-au spus procurorii, care, neoficial, au recunoscut ilegalităţile din procesul de graţiere a Larisei Focşa. Rămâne însă de văzut dacă aceştia vor putea întreprinde ceva, ţinând cont de faptul că PG este condusă de un om numit în funcţie de Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, cel care semna în ultimă instanţă decretul de graţiere.

…şi cu dosar penal în puşcărie

Interesant este faptul că Focşa a fost graţiată, deşi în timp ce se afla în închisoare s-a ales cu un alt dosar penal, la fel pentru escrocherie. Focşa era acuzată că ar fi luat prin înşelăciune, de la o colegă de penitenciar, nu mai puţin de 52 mii de lei. Zilele trecute, deşi procurorul a cerut 10 ani de închisoare pentru Focşa, judecătoarea Daria Suschevici a decis clasarea dosarului penal.

Una peste alta, conform legii, la examinarea cererilor de graţiere, se ia în considerare caracterul şi gradul de pericol social al infracţiunii comise, personalitatea condamnatului, comportamentul, starea civilă, atitudinea lui faţă de cele săvârşite, partea executată a pedepsei, informaţiile privind repararea prejudiciilor materiale, părerile administraţiei instituţiei penitenciare. Nu este clar cum a fost posibil ca părerea administraţiei Penitenciarului nr. 13 (P.13) vis-a-vis de Focşa să fie pozitivă, din moment ce, în timp ce era închisă, aceasta s-a ales cu un nou dosar penal, dar şi cum a fost posibilă eliberarea sa, deşi pe numele ei exista un titlu executoriu de încasare a prejudiciului de 163 mii 900 dolari, echivalentul a 1,9 mln lei.

Vitalie Munteanu, şef al Penitenciarului nr. 13 din iulie 2011, ne-a spus că doar a auzit de Larisa Focşa, dar că nu a avut tangenţe cu ea. “Eu ştiu doar că a fost o aşa deţinută, una, maximum două săptămâni, şi apoi a fost graţiată. Nu i-am scris eu caracteristica. Cred că a făcut-o administraţia veche”, s-a rezumat să declare Munteanu. Deşi am încercat să-l găsim pe Victor Petrachi, ex-directorul P.13, tot ce am putut afla este că după ce a mai activat o perioadă în funcţia de şef-adjunct al P. 10 – Goian, Petrachi a plecat la pensie, după ce, la 26 decembrie 2011, “este demisionat cu dreptul la pensie pe linia Ministerului Justiţiei”.

Cine a încălcat regulamentul?

Regulamentul de examinare a cererilor de graţiere şi de acordare a graţierii individuale condamnaţilor spune clar că “cererile de graţiere a condamnaţilor se examinează numai după ce sentinţa pronunţată pe numele acestor persoane rămâne definitivă”. “Scăparea” Comisiei pentru problemele graţierii persoanelor condamnate în cazul Larisei Focşa este evidentă. A fost însă o simplă scăpare sau un gest intenţionat, venit din partea membrilor comisiei şi a anturajului fostului preşedinte? Am încercat să aflăm, prin toate sursele posibile, care au fost motivele pentru care Larisa Focşa a beneficiat de clemenţa lui Marian Lupu.

Gheorghe Mustea, preşedintele Comisiei pentru problemele graţierii persoanelor condamnate, s-a arătat surprins să audă despre cazul Larisei Focşa. Cu o voce nesigură, compozitorul ne-a întrebat: “Ce, ea nu era judecată? Eu habar n-am. Prima dată aud despre sentinţe şi toate astea. Noi primim documentele, îi audiem şi vedem doar dacă nu-s bolnavi psihic… Preşedinţia se ocupă de toate actele”, ne-a spus Gheorghe Mustea, reiterând că această comisie are doar misiunea de a “sta de vorbă cu condamnaţii şi a vedea dacă totu-i bine”. Artistul poporului nu crede că ceilalţi membri ai comisiei ar putea fi influenţaţi, pentru că “sunt oameni de treabă”. Această discuţie cu Gheorghe Mustea avea loc în luna iulie 2011.

Nici la aproape un an de atunci, Mustea nu a putut să ne explice cum a ajuns Focşa în lista celor opt persoane graţiate. “A trecut un an şi voi tot reveniţi la ce a fost. Preşedintele să răspundă, juriştii, eu nu ştiu nimic”, se apără artistul poporului.

Ohotnicov, cheia graţierii?

Surse demne de încredere din cadrul Comisiei au susţinut cele spuse de Gheorghe Mustea, precum că acesta nu ar avea o foarte mare influenţă în cadrul ei, deşi oficial este preşedinte. “Persoana care de fapt ar conduce comisia este Alexandru Ohotnicov”, ne-a spus sursa.

Ohotnicov face parte din Comisia pentru problemele graţierii persoanelor condamnate încă din 1994, fiind şi cel mai vechi membru al ei. Din 1994, deşi prin fruntea ţării s-au perindat mai mulţi preşedinţi şi toţi membrii Comisiei s-au schimbat, Ohotnicov, din motive necunoscute, şi-a păstrat locul. Deşi, neoficial, Ohotnicov conduce şi Comisia pentru problemele graţierii persoanelor condamnate, de facto, acesta conduce o altă comisie, cea care se ocupă de selectarea persoanelor care urmează să fie propuse spre graţiere. Ohotnicov însă nu a dorit sub nicio formă să poarte un dialog cu ZdG. Prin intermediari, acesta ne-a transmis că toate comentariile la tema graţierii îi revin lui Gheorghe Mustea.

De precizat că din Comisie, în iulie 2011, făceau parte 8 persoane. Pe lângă artistul poporului, Gheorghe Mustea, din ea mai făceau parte Alexandru Ohotnicov, pe atunci şef adjunct al Serviciului acte al Preşedinţiei (acum, şeful Direcţiei drept şi relaţii publice a Preşedinţiei), Otilia Stamatin, conferenţiar universitar, Ioan Plămădeală, parohul Bisericii “Schimbarea la Faţă” din Chişinău, Diana Gurschi, şefa Direcţiei asistenţă juridică a Primăriei, Alexandru Teleucă, doctor în drept, Andrei Timuş, membru-corespondent al AŞM, şi Constantin Ţurcan, psihiatru.

Deşi am contactat mai mulţi membri ai Comisiei, niciunul dintre ei nu şi-a amintit cum a ajuns Focşa graţiată. De remarcat şi faptul că unii membri ai Comisiei, deşi iniţial păreau deschişi să abordeze subiectul, ulterior nu au mai răspuns la apelurile ZdG pentru a discuta la această temă.

Focşa, apărată de o prietenă, şi ea eliberată înainte de termen

Am încercat să discutăm şi cu Larisa Focşa. Aceasta activează acum la Asociaţia obştească Centrul de ajutorare a persoanelor aflate în dificultate “Sandra”, condusă de prietena sa, Rodica Gheorghiţă, şi ea fostă condamnată, la fel pentru escrocherie, şi, la fel, eliberată înainte de termen. Asociaţia a fost fondată în toamna anului 2011, la doar câteva luni după ce Focşa fusese graţiată.

Am găsit-o la numărul de telefon al Asociaţiei. Ea a ţinut să precizeze că a fost graţiată după ce i-a scris preşedintelui, şi încă din start a menţionat că actul prin care a devenit liberă nu se mai poate modifica. Focşa ne-a mai spus că cei care contestă legalitatea actului de graţiere îi vor răul şi că ei nu vor de la ea datoria, ci s-o vadă în puşcărie. Aceasta i-a acuzat, la rându-i, pe cei care-i contestă graţierea că i-au distrus viaţa şi a spus că, de fapt, ei îi sunt datori cu bani şi nu invers.

Focşa ne-a invitat apoi la o discuţie, la sediul Asociaţiei. Stabilisem ca discuţia să aibă loc peste câteva zile. Nu au trecut însă nici 10 minute că am fost telefonaţi de către Rodica Gheorghiţă, care s-a interesat de ce am telefonat-o pe angajata sa. Aceasta ne-a cerut să nu scriem de rău despre Focşa, pentru că Asociaţia din care ambele fac parte are legături cu organizaţii internaţionale şi nu ar da bine ca numele Larisei Focşa să apară în vreun scandal. Gheorghiţă ne-a invitat pentru ziua următoare la sediul Asociaţiei, pentru a avea o discuţie cu Larisa Focşa.

“Larisei Focşa i s-a făcut rău”

Ajunşi acolo, am aflat însă că Focşa nu va fi prezentă la discuţie, pe motiv că i s-a făcut rău “şi a fost luată de Salvare”. După ce Gheorghiţă şi-a descris în termeni laudativi subalterna, ne-a povestit cât de greu îi este ei acum să ducă o viaţă normală, după toate câte i s-au întâmplat. “Acum ea lucrează şi chiar a început să-şi plătească datoriile”, a punctat aceasta. Între timp, preşedinta Asociaţiei şi-a schimbat discursul, uitând că ne-a spus cu câteva minute în urmă că “Larisa Focşa a fost luată de Salvare”, menţionând că, “pentru că i s-a făcut rău, i-am dat voie să plece acasă”.

Am stabilit totuşi ca în zilele următoare să avem o discuţie cu Focşa, discuţie care însă nu a mai avut loc din motive care nu ţin de ZdG. Cert este că ea a ieşit din închisoare cu 7,6 ani înainte de termen, fără a sta măcar jumătate din pedeapsă, iar procesul în urma căruia a devenit liberă este unul ireversibil.

Oameni din sistemul penitenciar ne-au spus că, de multe ori, doritorii de a ajunge pe lista persoanelor graţiate, chiar dacă întrunesc toate condiţiile necesare graţierii, ar fi nevoiţi să scoată din buzunar circa 5 mii de euro şi că întotdeauna, când se face graţierea, pe lângă unii care merită, s-ar regăsi cel puţin o persoană suspectă. Nimeni însă nu a putut să ne spună cât ar costa includerea în lista de graţiere a unei persoane care nu îndeplinea mai multe criterii.

Veaceslav Ceban, directorul interimar al Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP), susţine că au fost mari probleme cu eliberarea Larisei Focşa, dar că mingea este acum în terenul PG. “Ce să se lămurească? Eu nu ştiu. Noi am remis materialele la PG. Să se descurce ei. De ce până acum ei nu au făcut nimic, eu nu ştiu”, afirmă Ceban.

Continuare în nr. următor
Investigaţia a fost realizată cu suportul financiar al Asociaţiei Jurnaliştilor de Investigaţie din Danemarca FUJ/SCOOP

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. vera

    BANII LE-ADUC FERICIREA

    Cat n-ar fi omul de negru
    Banu-i slefuieste tenu,
    I-l face curat-curat,
    Ingeras – fara pacat..!

    Excroci,hoti,mafiosi:
    Toti se tin parca-s cocosi,
    Nu-si fac srocul la dubala –
    Banii grei ii scot afara,

    Sa traiasca-n libertate,
    Sa se bucure de toate
    Ca coruptia s-adape
    Cu hotii mai delicate;

    Care, unde si cum poate,
    Ca Justitia mai doarme,
    Nu deschide ochii bine,
    Cind primeste banu-n maina,

    De lege nu mai vorbim:
    Violata-i fara chin,
    Lasata fara valoare;
    Guvernarea-i ca o banda,

    Care striga pe hirtie,
    Vrem s-avem democratie,
    Dar ese excrocherie
    Cu bani de pe comunale,

    De parca suntem in tara
    Oamenilor hrapareti,
    Care-si tripleaza paraua,
    Umbla la volan, chiar bieti.

    Unii au imunitate,
    Altii multe si de toate,
    Banii grei le fac pe toate
    Parc-ar fi minuni ciudate,

    Asa-i schimbarea la noi:
    Unii trag de parca-s boi,
    Altii – sexc deosebit,
    Excrosi sunt la infinit,

    Judecatori de banuit
    Si avocati mai delicati,
    Care ,pe lege, au scuipat,
    Lasind, poporul dezbracat:

    Excroci avem nenumarati,
    Precum judecatori – in lat,
    Care se vind pe ruble multe,
    Numai oleaca sa se-nfrupte,

    Coruptia sa mearga-n frunte..!

  2. vova

    Intrebati+o pe Svetlana Calalb! Ea stie ce si cit costa , ca o benificiat de toate din plin. Mai corupta ca ea in serviciul special nu exista.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *