Interviu: „În interior, nu cred că există resurse pentru combaterea corupţiei”

Interviu cu Eduard Gherciu, medic în Italia, originar din satul Izbişte, Criuleni

— Când aţi decis să plecaţi şi de ce aţi ales Italia?

— De fapt, „eva­da­rea” o pla­ni­fi­ca­sem de mult. În 1992, am ple­cat la San­kt Peter­sbu­rg, la cur­su­ri de per­fe­cţio­na­re, pen­tru o peri­oa­dă de 4 luni. Aco­lo, doi cole­gi, sta­bi­li­ţi de câţi­va ani în acest oraş, încer­cau să mă con­vingă să rămân în Rusia. Ulte­ri­or, după câţi­va ani, am stu­di­at în cadrul unui curs de per­fe­cţio­na­re pe lân­gă Spi­ta­lul „Sfân­tul Spi­ri­don” din Iaşi, fiind anga­jat în cali­ta­te de medic în Secţia de ane­ste­zie şi tera­pie inten­si­vă a Spi­ta­lu­lui muni­ci­pal Carei, judeţul Satu Mare. Dar des­ti­nul a făcut ca, pes­te un an şi jumă­ta­te, să revin în R. Mol­do­va. Cred că sunt mai mul­te per­soa­ne care, pe par­cur­sul acti­vi­tă­ţii pro­fe­sio­na­le, ajung la eta­pe de cri­ză sau, la un moment dat, înţe­leg că în via­ţa lor sunt nece­sa­re schim­bă­ri. Aş mai amin­ti aici că sfârşi­tul ani­lor `90 ai seco­lu­lui tre­cut era mar­cat de o pro­fun­dă cri­ză social-economică în R. Mol­do­va şi noi, lucră­to­rii medi­ca­li, resi­mţeam aces­te gre­u­tă­ţi. În 2000, am sosit pen­tru pri­ma dată în Ita­lia ca turist. Am rămas pro­fund impre­sio­nat de aceas­tă ţară şi am decis să rămân.

Edu­ard Gher­ciu este ori­gi­nar din s. Izbi­ş­te, raio­nul Cri­u­le­ni. În 1985, a absol­vit USMF ,,Nico­lae Tes­te­mi­ţa­nu”, specializându-se în ane­ste­zie şi tera­pie inten­si­vă.

După absol­vi­re, a acti­vat la IMSP Spi­ta­lul Cli­nic de Trau­ma­to­lo­gie şi Orto­pe­die, după care în cali­ta­te de şef al Secţi­ei de tera­pie inten­si­vă în cadrul Spi­ta­lu­lui Cli­nic al Minis­te­ru­lui Sănă­tă­ţii. În Ita­lia acti­vea­ză în dome­ni­ul medi­ci­nei de urgenţă în pro­vin­cia Lati­na, regiu­nea Lazio. Con­co­mi­tent, este şi medic de fami­lie.

Edu­ard Gher­ciu este fon­da­to­rul şi preşe­din­te­le Aso­ci­a­ţi­ei obş­teş­ti ,,Mol­do­va nel Mondo”, din or. Roma, Ita­lia. Prin­tre alte obiec­ti­ve, Aso­ci­a­ţia îşi pro­pu­ne stu­di­e­rea feno­me­nu­lui pre­zenţei cadre­lor sani­ta­re, a medi­ci­lor şi asis­tenţi­lor medi­ca­li ori­gi­na­ri din R. Mol­do­va în Ita­lia, a pro­ble­me­lor cu care se con­frun­tă aces­te cate­go­rii de lucră­to­ri medi­ca­li.

— După atâţia ani de viaţă în Europa, v-aţi gândit vreodată în ce condiţii aţi reveni acasă, în R. Moldova?

— Nu ştiu dacă, atun­ci când vor­bim des­pre o even­tu­a­lă reve­ni­re aca­să, e cazul să ne gân­dim la con­di­ţii. Mulţi din­tre cei ple­ca­ţi vor­besc dese­o­ri des­pre impo­si­bi­li­ta­tea reve­ni­rii în R. Mol­do­va. Alţii, fiind depar­te de casă, spe­ră, totu­şi, să se poa­tă întoar­ce, dar, vor­ba ceia: „vra­bia mălai visea­ză”. Dacă „eva­da­rea” are un preţ, apoi reîn­toar­ce­rea cos­tă de zeci de ori mai scump şi puţi­ni o pot accep­ta. Ori­cum, este o opţiu­ne indi­vi­du­a­lă, pe care ori­ci­ne tre­bu­ie să o tra­te­ze indi­vi­du­al. Cât mă pri­veş­te, voi reve­ni numai­de­cât. Am şi repa­rat casa părin­teas­că, pro­mo­vez un pro­iect care pre­su­pu­ne res­ta­u­ra­rea vechiu­lui ambu­la­to­riu din satul de baş­ti­nă. De fapt, m-am şi reîn­tors într-un fel. Cola­bo­rez, deo­cam­da­tă la dis­tanţă, cu comu­ni­ta­tea loca­lă, orga­ni­zez eve­ni­men­te cul­tu­ra­le la gim­na­zi­ul din sat, am edi­tat şi am lan­sat o mono­gra­fie a satu­lui meu natal, Izbi­ş­te, Cri­u­le­ni, – „Izbi­ş­te, satul izvoa­re­lor”, am con­sti­tu­it un grup de soci­a­li­za­re a pasio­na­ţi­lor de isto­rie şi tra­di­ţie loca­lă.

— Cum aţi reuşit să profesaţi medicina în Italia?

— După sosi­re, a urmat o peri­oa­dă indis­pen­sa­bi­lă de aco­mo­da­re. Am mun­cit şi în dome­ni­ul con­stru­cţi­i­lor, am fost şi asis­tent medi­cal. Exer­ci­tam aces­te mun­ci pen­tru a obţi­ne sur­se de exis­tenţă şi pen­tru a-mi susţi­ne fami­lia, răma­să la Chi­şi­nău. În para­lel, am reu­şit să mă înscriu şi să par­ti­cip la un curs de for­ma­re în Secţia de ane­ste­zie şi tera­pie inten­si­vă la Spi­ta­lul de Pedia­trie Bam­bin Gesu, din sta­tul Vati­can, după care am ini­ţi­at pro­ce­du­ri­le de recu­noa­ş­te­re a diplo­mei de medic aici, în Ita­lia. A fost o expe­rienţă uni­că şi o schim­ba­re care m-a îmbo­gă­ţit sub mai mul­te aspec­te. Am depus efor­tu­ri, am avut nevo­ie de timp. Până la urmă, am reu­şit să mă rea­li­zez pro­fe­sio­nal şi în Ita­lia.

— Câţi medici şi stomatologi din R. Moldova activează legal în Italia?

— Con­form sta­tis­ti­ci­lor Fede­ra­ţi­ei Naţio­na­le a Cole­gi­i­lor medi­ci­lor şi sto­ma­to­lo­gi­lor din Ita­lia (FNO­M­CeO), în aceas­tă ţară îşi exer­ci­tă ofi­ci­al pro­fe­sia 323 de medi­ci şi 14 sto­ma­to­lo­gi. În 2013, erau doar 235 de medi­ci şi 6 sto­ma­to­lo­gi din R. Mol­do­va. Majo­ri­ta­tea medi­ci­lor sunt repre­zen­tanţi ai sexu­lui fru­mos, cir­ca 77,6%. Din numă­rul total, aproa­pe 48% din­tre cole­gi sunt mai tine­ri de 40 de ani.

— Unde sunt stabiliţi cei mai mulţi dintre aceştia?

— În topul pre­zenţe­lor se află Regiu­nea Lom­bar­dia, urma­tă de Vene­to, Emi­lia Romag­na şi Lazio, adi­că nor­dul şi cen­trul Ita­li­ei, pe când în regiu­ni­le de sud, cu mici exce­pţii, Sici­lia şi Sar­di­nia, nu sunt medi­ci mol­do­ve­ni care ar pro­fe­sa în dome­ni­ul sănă­tă­ţii. Cei mai mulţi pro­fe­si­o­ni­ş­ti sunt înscri­şi în Cole­gi­ul medi­ci­lor şi sto­ma­to­lo­gi­lor din Roma, 39 la număr, Tori­no – 27, Bres­cia – 24, Mila­no – 22.

— În baza căror titluri de studii activează în Italia originarii din R. Moldova?

— Titlu­ri­le de stu­dii absol­vi­te în R. Mol­do­va şi în alte ţări extra­co­mu­ni­ta­re urmea­ză a fi recu­nos­cu­te sau echi­va­la­te. Sunt două moda­li­tă­ţi: susţi­ne­rea exa­me­ne­lor de echi­va­la­re pe lân­gă Minis­te­rul Sănă­tă­ţii din Ita­lia sau înscri­e­rea la facul­tă­ţi­le de medi­ci­nă de pe lân­gă uni­ver­si­tă­ţi. Pri­ma moda­li­ta­te este cea mai difi­ci­lă, din cau­za com­ple­xi­tă­ţii pro­be­lor scri­se. În al doi­lea caz se depu­ne copia lega­li­za­tă a diplo­mei de medic şi pro­gra­me­le ana­li­ti­ce de stu­dii la o facul­ta­te de medi­ci­nă, iar o comi­sie didac­ti­că deci­de câte exa­me­ne tre­bu­ie să susţi­nă soli­ci­tan­tul. În final, se eli­be­rea­ză diplo­ma uni­ver­si­tă­ţii res­pec­ti­ve cu drept de exer­ci­ta­re în ori­ce ţară din UE, dar stu­di­i­le pre­ce­den­te şi acti­vi­ta­tea ante­ri­oa­ră în dome­niu, din păca­te, nu sunt lua­te în con­si­de­ra­re la atri­bu­i­rea vechi­mii în mun­că.

Este îngri­jo­ră­tor însă că, în ulti­mii trei ani, nu au mai fost publi­ca­te decre­te de echi­va­la­re a titlu­ri­lor de stu­dii din R. Mol­do­va. La fel, lucru­ri­le se com­pli­că în legă­tu­ră cu fap­tul că, potri­vit unor infor­ma­ţii, Minis­te­rul de Instru­i­re Publi­că ar fi remis uni­ver­si­tă­ţi­lor din Ita­lia drep­tul de a eva­lua indi­vi­du­al dosa­re­le cu pro­gra­me­le ana­li­ti­ce ale licenţi­a­ţi­lor în medi­ci­nă, dese­o­ri reco­man­dând înscri­e­rea la pri­mul an de facul­ta­te, cu susţi­ne­rea exa­me­ne­lor de admi­te­re.

— Cum aţi procedat dvs.? Care au fost primii paşi pe care i-aţi făcut, venind în Italia?

— Am ales cea mai difi­ci­lă cale de recu­noa­ş­te­re a diplo­mei de medic din R. Mol­do­va, cea de susţi­ne­re a pro­be­lor scri­se la mai mul­te dis­ci­pli­ne fun­damen­ta­le şi cli­ni­ce, ca pri­mă eta­pă, urmă­toa­rea fiind susţi­ne­rea pro­be­lor prac­ti­ce la un Spi­tal Uni­ver­si­tar din Roma. Ast­fel, mi-a fost recu­nos­cu­tă diplo­ma ce-mi fuse­se înmâ­na­tă la Alma Mater , Uni­ver­si­ta­tea de Medi­ci­nă şi Far­ma­cie „Nico­lae Tes­te­mi­ţa­nu”. Din pri­mă­va­ra anu­lui 2005, după o pau­ză de aproa­pe 5 ani, am reîn­ce­put acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­na­lă în cali­ta­te de medic la un Cen­tru de Hemo­dia­li­ză. În para­lel, efec­tu­am găr­zi de noap­te în cli­ni­ci pri­va­te şi la Ser­vi­ci­ul de Ambu­lanţă. Îmi exer­cit acti­vi­ta­tea în regim de libe­ră pro­fe­siu­ne. Spre deo­se­bi­re de cole­gii care au con­tract de anga­ja­ţi ai insti­tu­ţi­i­lor medi­ca­le pri­va­te sau publi­ce, îmi per­mit să-mi orga­ni­zez pro­gra­mul în baza exi­genţe­lor mele. Cu alte cuvin­te, poţi să mun­ceş­ti ca un „sta­ha­no­vist”, dar poţi să ado­pţi un stil de via­ţă mai inte­li­gent, alter­nând acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­na­lă cu mai mult timp liber.

— Ce face familia dvs., cum s-a încadrat în Italia?

— Când a apă­rut pri­ma posi­bi­li­ta­te, mi-am adus în Ita­lia şi fami­lia, care s-a inte­grat bine. Soţia mun­ceş­te în cali­ta­te de secretară-asistentă medi­ca­lă la cabi­ne­tul medi­cal unde acti­vez eu împre­u­nă cu alt medic, fii­ca este stu­den­tă la uni­ver­si­ta­te, fecio­rul mai mare locu­ieş­te în Ger­ma­nia. Din păca­te, părinţii noş­tri nu mai sunt în via­ţă.

— Câţi profesionişti activează pe baza diplomei şi licenţei de practică eliberate de instituţii din R. Moldova?

— Con­form decre­tu­lui Minis­te­ru­lui Sănă­tă­ţii, publi­cat în Gaz­zet­ta Uffi­ci­a­le (Moni­to­rul Ofi­ci­al al Guver­nu­lui Ita­li­ei), cu diplo­me de absol­venţi ai USMF „Nico­lae Tes­te­mi­ţa­nu”, acti­vea­ză 39 de spe­cia­li­ş­ti. Alţi 16 cetă­ţe­ni mol­do­ve­ni au absol­vit uni­ver­si­tă­ţi din Româ­nia, iar 17 medi­ci, tot ori­gi­na­ri din R. Mol­do­va, au absol­vit medi­ci­na în alte ţări, inclu­siv în Bul­ga­ria. Majo­ri­ta­tea medi­ci­lor, însă, s-au aflat în situ­a­ţia de a absol­vi din nou facul­ta­tea de medi­ci­nă. Ast­fel, 53 de medi­ci au absol­vit uni­ver­si­tă­ţi­le din Mila­no, 46 – din Bres­cia, 45 – din Roma, 24 – din Tori­no, 17 – din Fer­ra­ra, 16 – din Par­ma etc.

— Cum sunt cotaţi în Italia specialiştii din R. Moldova?

— În gene­ral, per­sis­tă o per­ce­pţie bună. Per­so­nal pot să spun că este apre­cia­tă expe­rienţa şi promp­ti­tu­di­nea, dis­po­ni­bi­li­ta­tea de a mun­ci. Dacă vă decla­ra­ţi dis­po­ni­bi­li­ta­tea de a efec­tua pres­tă­ri unui ofer­tant de mun­că şi vă ono­ra­ţi pro­mi­siu­ni­le, veţi avea suc­ces.

— Ce salarii au medicii din Italia, ce condiţii de muncă?

— Aici, foar­te mulţi sunt libe­ri pro­fe­si­o­ni­ş­ti, adi­că nu sunt anga­ja­ţi ai insti­tu­ţi­i­lor publi­ce sani­ta­re, dar pose­dă cod fis­cal pen­tru acti­vi­ta­te auto­no­mă, acti­vând în con­di­ţii de con­cu­renţă seri­oa­să. Toţi achi­tă mul­ti­ple taxe şi con­tri­bu­ie la fon­dul pri­vat de pen­sii al medi­ci­lor. Anga­ja­rea în insti­tu­ţi­i­le sani­ta­re publi­ce se face doar prin con­curs. Con­cur­su­ri­le publi­ce, în ulti­mul timp, sunt blo­ca­te din cau­za cri­zei eco­no­mi­ce din Ita­lia, iar carenţa cro­ni­că de per­so­nal este solu­ţio­na­tă prin anga­jă­ri pe un ter­men deter­mi­nat. Sala­ri­ul mediu în insti­tu­ţi­i­le de stat este de 2500 de euro pe lună. Cur­su­ri­le de per­fe­cţio­na­re sunt obli­ga­to­rii, fiind con­tra pla­tă. Cole­gii care urmea­ză rezi­denţi­a­tul pri­mesc bur­se, cir­ca 22 700 de euro pe an, şi au drep­tul la veni­tu­ri supli­men­ta­re (găr­zi plăti­te) ce nu depă­şesc 7800 de euro pe an. Ace­la­şi lucru se refe­ră la cer­ce­tă­to­rii şti­inţi­fi­ci din sfe­ra medi­ca­lă.

— Medicii primesc cadouri? Alte plăţi neoficiale?

— În Ita­lia, ono­ra­ri­i­le pen­tru pres­ta­ţi­i­le sani­ta­re cores­pund tari­fe­lor reco­man­da­te de Minis­te­rul Sănă­tă­ţii. Este obli­ga­to­rie eli­be­ra­rea reci­pi­sei sau fac­tu­rii. Încăl­ca­rea regu­la­men­tu­lui este cali­fi­ca­tă ca eva­ziu­ne fis­ca­lă, iar amen­zi­le apli­ca­te de Gar­da Finan­ci­a­ră sunt foar­te mari, ca să nu mai vor­bim des­pre san­cţiu­ni­le apli­ca­te de Cole­gi­i­le teri­to­ri­a­le ale medi­ci­lor şi sto­ma­to­lo­gi­lor, care apli­că inter­di­cţii de exer­ci­ta­re a pro­fe­si­ei de la o lună până la anu­la­rea com­ple­tă a auto­ri­ză­rii de exer­ci­ta­re.

— Sunt sau nu cunoscute cazuri de malpraxis în instituţiile medicale din Italia? Cum sunt pedepsite acestea?

— Din păca­te, acest feno­men este cunos­cut şi aici. Sunt cazu­ri de omi­siu­ne, negli­jenţă, ero­ri medi­ca­le. Aici, fie­ca­re medic liber pro­fe­si­o­nist este obli­gat, con­form legii, să fie asi­gu­rat cu poli­ţă de res­pon­sa­bi­li­ta­te civi­lă în valoa­re de minim 1½ mili­oa­ne de euro. Cos­tul anu­al al unei poli­ţe por­neş­te de la 800 de euro, în fun­cţie de dome­ni­ul de acti­vi­ta­te, ajun­gând la 4.000 de euro pen­tru trau­ma­to­lo­gi, ane­ste­zi­ş­ti şi obs­te­tri­cie­ni. În caz de leziu­ni uşoa­re sau gra­ve cu dau­ne tem­po­ra­re sau per­ma­nen­te cau­za­te sănă­tă­ţii pacien­tu­lui, în ulti­mii ani, instanţe­le de jude­ca­tă apli­că tot mai des arti­co­le din Codul Civil care pre­văd des­pă­gu­bi­ri. Apli­ca­rea arti­co­le­lor res­pec­ti­ve ale Codu­lui Penal pen­tru cul­pa medi­ca­lă este limi­ta­tă, dat fiind că pro­ce­se­le durea­ză mulţi ani de zile, pe când cau­ze­le civi­le se rezol­vă repe­de, părţi­le ajung la un acord cu pri­vi­re la suma des­pă­gu­bi­ri­lor şi com­pa­nia de asi­gu­ră­ri achi­tă dau­ne­le.

— Ce fel de programe de cooperare există între colegii de breaslă din Italia şi cei din R. Moldova?

— Pre­zenţa mem­bri­lor comu­ni­tă­ţii medical-ştiinţifice din R. Mol­do­va în ţări­le UE este o oport­u­ni­ta­te imen­să de coo­pe­ra­re, schimb de expe­rienţă şi cola­bo­ra­re şti­inţi­fi­că inte­ru­ni­ver­si­ta­ră. Medi­e­rea şi dezvol­ta­rea rapor­tu­ri­lor inter­per­so­na­le poa­te fruc­ti­fi­ca rea­li­ză­ri fru­moa­se. Vreau să cred în capa­ci­tă­ţi­le orga­ni­za­tori­ce ale Minis­te­ru­lui Sănă­tă­ţii al R. Mol­do­va de a valo­ri­fi­ca la dis­tanţă aceas­tă resur­să impor­tan­tă – medi­cii, tine­re­tul stu­di­os şi cer­ce­tă­to­rii care pro­vin din R. Mol­do­va, ca să nu mai vor­bim des­pre oport­u­ni­tă­ţi­le valo­ri­fi­că­rii aju­toa­re­lor uma­ni­ta­re: echi­pa­men­te, inven­tar spi­ta­li­cesc în sta­re bună, care poa­te fi folo­sit la dota­rea insti­tu­ţi­i­lor medi­ca­le din R. Mol­do­va.

Recent, am inau­gu­rat pe Face­bo­ok gru­pul „Medici&farmacişti basa­ra­be­ni” – o plat­for­mă inte­rac­ti­vă pen­tru schimb de infor­ma­ţii, opi­nii, nou­tă­ţi şi chiar de publi­ci­ta­te modes­tă cu refe­rinţă la acti­vi­tă­ţi­le în dome­ni­ul pro­fe­sio­nal. Aici sunt pre­zenţi deja mem­bri din Ita­lia, Por­tu­ga­lia, Franţa, Ger­ma­nia, SUA şi, bine­înţe­les, din R. Mol­do­va. Tot­o­da­tă, prin inter­me­di­ul aces­tei plat­for­me de soci­a­li­za­re invi­tăm cole­gii care se con­frun­tă cu gre­u­tă­ţi la echi­va­la­rea diplo­mei de stu­dii sau cu alte pro­ble­me să ne infor­meze, ca să putem lua ati­tu­di­ne pe lân­gă insti­tu­ţi­i­le com­pe­ten­te.

— Cei plecaţi din R. Moldova la muncă în Italia, deseori ilegal, beneficiază sau nu de asistenţă medicală acolo?

— Per­soa­ne­le care se află ile­gal în Ita­lia bene­fi­ci­a­ză gra­tis de asis­tenţa medi­ca­lă de urgenţă. Şi asis­tenţa medi­ca­lă de ambu­la­to­riu (medi­ci­na de fami­lie) este acce­si­bi­lă celor care se află ile­gal în Ita­lia. Pen­tru a avea un medic de fami­lie, este sufi­cient de pre­zen­tat un docu­ment de iden­ti­ta­te la ghi­şe­ul res­pec­tiv al ambu­la­to­ri­u­lui ATM. Este com­ple­ta­tă o fişă per­so­na­lă cu un cod sani­tar pro­vi­zo­riu pe un ter­men de 6 luni, care per­mi­te înscri­e­rea la un medic de fami­lie. Aces­ta con­sul­tă fără pla­tă şi pre­scrie inves­ti­ga­ţii şi medi­ca­men­te.

— Cum vi se par realităţile din R. Moldova? Ce soluţii privind combaterea sărăciei ar putea fi identificate?

— În gene­re, situ­a­ţia din R. Mol­do­va este per­ce­pu­tă de cei ple­ca­ţi cu o mare doză de pesi­mism, iar mulţi nici nu se inte­re­sea­ză de eve­ni­men­te­le de aca­să. Exis­tă opi­nia că nu mai putem schim­ba nimic. Soci­e­ta­tea civi­lă nu poa­te influ­enţa pro­ce­se­le poli­ti­ce, fiind în „sta­re de comă”, dacă e să apli­căm o sin­tag­mă din ter­mi­no­lo­gia medi­ca­lă. Aceas­tă teză este demon­stra­tă şi de epi­so­dul mobi­li­ză­rii masi­ve în turul doi al ale­ge­ri­lor pre­zi­denţi­a­le, care a fost prin exce­lenţă unul de pro­test. Cred că mulţi, în mod ero­nat, inter­pre­tea­ză acest epi­sod drept o ten­dinţă de acti­vi­za­re a soci­e­tă­ţii civi­le din R. Mol­do­va şi din stră­i­nă­ta­te, pe când acest feno­men poa­te fi tra­tat şi ca o exce­pţie ce demon­strea­ză o sta­re de apa­tie gene­ra­li­za­tă. În Ita­lia, de exem­plu, în turul doi al ale­ge­ri­lor pre­zi­denţi­a­le din 2016 s-au pre­zen­tat la urne 36.092 de per­soa­ne din cele 142. 226, înre­gis­tra­te ofi­ci­al. La cele 25 de secţii de vota­re au fost dis­tri­bu­i­te 75.000 de bule­ti­ne. Deci, 39. 908 bule­ti­ne nu au fost uti­li­za­te. Soci­e­ta­tea nu par­ti­ci­pă la ale­ge­ri poli­ti­ce sau se lasă măgu­li­tă de min­ciu­ni elec­to­ra­le, după care, însă, se revol­tă că la guver­na­re ajung niş­te coru­pţi care, prin jocu­ri poli­ti­ce, se menţin la pute­re dece­nii la rând. Este regre­ta­bil şi fap­tul că mulţi din­tre cei care au ple­cat în stră­i­nă­ta­te şi locu­iesc de mai mulţi ani în demo­cra­ţii vechi euro­pe­ne nu au înţe­les o iotă din noţiu­ni pre­cum demo­cra­ţie, drep­tu­ri şi obli­ga­ţii civi­le. Aţi văzut pro­tes­te­le de la Paris, Bru­xe­l­les, din alte capi­ta­le euro­pe­ne ale ale­gă­to­ri­lor revol­ta­ţi de fap­tul că Dodon a fost ales preşe­din­te. Da, am votat şi eu con­tra lui Dodon, dar din moment ce Cur­tea Con­sti­tu­ţio­na­lă a vali­dat rezul­ta­te­le ale­ge­ri­lor, pare absurd să stri­gi: „Nu eşti preşe­din­te­le meu!”. Sunt puţi­ne for­ma­ţiu­ni sta­ta­le, recu­nos­cu­te de orga­nis­me­le inter­na­ţio­na­le, care îşi bat joc într-un ase­me­nea hal ca în R. Mol­do­va de atri­bu­te­le sta­ta­li­tă­ţii. Se cre­ea­ză impre­sia că toa­te ramu­ri­le pute­rii, în mod con­cer­tat, rea­li­zea­ză sce­na­ri­ul apo­ca­lip­tic de auto­de­mo­la­re: preşe­din­te­le apli­că ulti­me­le lovi­tu­ri de gra­ţie ima­gi­nii şi sen­su­lui insti­tu­ţi­ei pre­zi­denţi­a­le, aleşii popo­ru­lui au dis­trus defi­ni­tiv ima­gi­nea Legi­sla­ti­vu­lui, Cabi­ne­tul de mini­ş­tri este com­pus pe cri­te­rii poli­ti­ce şi nu de merit, jus­ti­ţia, alte pute­ri fun­damen­ta­le, fun­cţio­nea­ză în regim de auto­con­ser­va­re, în detri­men­tul cre­di­bi­li­tă­ţii. La dis­tru­ge­rea coe­ziu­nii soci­a­le pe cri­te­rii geo­po­li­ti­ce mun­cesc sâr­gu­in­cios cana­le­le TV şi media pro­pa­gan­dis­ti­că din Est. Mă întreb: de ce, la noi, nu este lua­tă o deci­zie poli­ti­că de inter­zi­ce­re a pro­pa­gan­dei sub­ver­si­ve? De ce anu­mi­te per­soa­ne nu sunt cer­ce­ta­te penal de pro­cu­ra­tu­ră, cum, bună­oa­ră, se pro­ce­dea­ză în Ucrai­na? Într-o zi, ne-am putea pome­ni cu „omu­leţi ver­zi” prin Chi­şi­nău, soli­ci­ta­ţi la nivel de preşe­dinţi, cum s-a întâm­plat în Ucrai­na. Atât timp cât legea nu va sta în capul mesei, la noi nu vor putea dema­ra refor­me­le ade­vă­ra­te. Legat de refor­me, se pare că a şi înce­put un fel de „des­cen­tra­li­za­re”, prin pro­mo­va­rea unor „cne­ji” loca­li la Bălţi şi Orhei. Între timp, lumea sufe­ră de sără­cie, agri­cul­to­rii nu au pieţe de des­fa­ce­re pen­tru mar­fa lor sau sunt con­strânşi să o vân­dă la un preţ de nimic în folo­sul mari­lor inter­me­di­a­ri. Eco­no­mia nu gene­rea­ză veni­tu­ri sufi­cien­te. Asta-i pro­ble­ma. În con­se­cinţă, lumea sără­ceş­te şi plea­că.

— Dar de ce nu se reuşeşte la capitolul combaterea corupţiei?

— Coru­pţia este indis­pen­sa­bi­lă de fun­cţio­na­rea sche­me­lor cri­mi­na­le de con­tra­ban­dă, tra­fic de dro­gu­ri şi de arme, de spă­la­re de bani. În aces­te sche­me, de obi­cei, sunt impli­ca­te ambe­le malu­ri ale Nis­tru­lui. Urmă­toa­re­le ale­ge­ri poli­ti­ce şi admi­nis­tra­ti­ve din Ucrai­na (în spe­cial, din regiu­nea Ode­sa) ar putea pre­ju­di­cia aces­te sche­me. În inte­ri­or, nu cred că exis­tă resur­se pen­tru com­ba­te­rea coru­pţi­ei.

— Ce îi lipseşte sistemului de sănătate de la noi?

— Sufi­cien­tă finanţa­re. Sis­te­mul sani­tar autoh­ton este de tip ame­ri­can, pe când în Ita­lia, unde sunt tra­di­ţii democrat-creştine puter­ni­ce şi a fost un par­tid comu­nist influ­ent, sis­te­mul sani­tar este de tip sovi­e­tic. De fapt, ambe­le tipu­ri de sis­te­me sani­ta­re sufe­ră de finanţa­re insu­fi­cien­tă dacă eco­no­mia nu gene­rea­ză veni­tu­ri şi/sau popu­la­ţia sără­ceş­te.

— Problema migraţiei, abordată extins în UE, cum se răsfrânge asupra migranţilor din R. Moldova şi din tot spaţiul ex-sovietic?

— Momen­tan, UE cu greu ţine piept pro­vo­că­ri­lor, imi­gra­ţia necon­tro­la­tă fiind una din­tre pro­vo­că­ri­le majo­re. Deşi la Roma, la 25 mar­tie 2017, lide­rii euro­pe­ni au depus sem­nă­tu­ri­le sim­bo­li­ce şi au vor­bit pro­to­co­lar des­pre nece­si­ta­tea coe­ziu­nii, ten­dinţe­le cen­tri­fu­ge sunt foar­te pre­o­cu­pan­te. Asu­pra cetă­ţe­ni­lor mol­do­ve­ni din UE, even­tu­a­le­le sce­na­rii apo­ca­lip­ti­ce ar avea un efect nega­tiv, dar nu catas­tro­fal. Foar­te mul­tă lume este în faza de migra­re necon­te­ni­tă, de exem­plu, con­form date­lor sta­tis­ti­ce ofi­ci­a­le, 4977 de mol­do­ve­nii sta­bi­li­ţi în Ita­lia în 2015 şi-au făcut vali­ze­le şi au ple­cat unde ar fi mai bine: în Anglia, Irlan­da, Scoţia, ţări­le Bene­lu­xu­lui, SUA sau spre alte des­ti­na­ţii.

Pentru conformitate, ZdG

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. RM este o tara oare­ca­re, o tara-cobai, in care se tra­ies­te ca in Evul Mediu intu­ne­cat. In scla­vie! Sta­tul RM nu exis­ta. El exis­ta doar pe har­tie. Demo­cra­tie nu exis­ta. Jus­ti­tie nu exis­ta. Guvern nu exis­ta. Par­la­ment nu exis­ta. Exis­ta seful Mafi­ei, adjunc­tul sau autin­ti­lu­at pre­se­din­te de stat si nis­te holo­pi cu csa­u­ne. In RM, stat lip­sa, cel care coman­da, cel care da ordi­ne tutu­ror, cel care flu­tu­ra si ame­nin­ta cu Dosa­ri­a­da, cu bici­ul este seful Mafi­ei. In RMi­ca este acea “Omer­ta”, acel “Mucles” Cosa Nos­tra din zona Moldo-Socilia. Mul­ti ceta­te­ni au asi­mi­lat acest mod de a…trai…Inacceptabil! Sche­la­laind­Mul­ti plea­ca. Si vor ple­ca. Si vor vaga­bon­da pe lan­ga trat­to­ria, oste­ria etc. Pen­tru ca nima­nui nu-i pasa. Tara di mer­da…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *