Nistrul, poluat cu petrol și dezinformare rusească
Primele pete de petrol au ajuns la hotarul cu Republica Moldova marți, 10 martie, la Naslavcea, cea mai nordică localitate, situată la 25 km de centrala hidroelectrică din Novodnestrovsk. Dar, în acest răstimp, spațiul public era deja inundat cu manipulări și falsuri: despre calitatea apei, starea racilor, lipsa soluțiilor, cetățeni abandonați de autorități. Mai mult, s-au propagat falsuri cu privire la originea petrolului scurs în Nistru, invocându-se căderea unei cisterne ucrainene în râu. Cei care au promovat aceste falsuri sunt cunoscuți ca parte a „orchestrei de dezinformare rusești”, care este specializată în emiterea falsurilor, în special după declanșarea războiului putinist din Ucraina.
Ce falsuri au fost propagate?
Printre primii s-a manifestat Bogdan Țîrdea, deputat socialist în Parlament. A găsit niște imagini vechi cu niște raci grămadă pe un mal de apă, le-a publicat pe pagina sa de Facebook și a scris: „Vadul lui Vodă. Racii fug ca să se salveze de apa cu petrol.” Postarea a fost făcută sâmbătă, 7 martie, în ziua în care s-a produs catastrofa la Dnestrovsk.
A urmat Ruslan Verbițchi, politician, fost consilier municipal, care a publicat o fotografie apocaliptică, cu pești mari morți la suprafața apei și un grup de persoane în costume oranj care instalează filtre pe apă. În textul postării nu comunică nimic despre originea fotografiei, ci prezintă o versiune nouă a poluării: „Sursele spun că un camion ucrainean s-ar fi răsturnat cu 30 de tone de ulei și combustibil pe podul de la Otaci. Despre asta cunoaște foarte multă lume de la Nord.” Politicianul nu explică care anume sunt sursele, nu dă imagini și detalii care ar face verificabilă informația.
Dar verificările sunt posibile. În primul rând, localitatea Otaci este situată cu câțiva zeci de kilometri mai jos de Naslavcea. Primele acțiuni de prevenire a infectării râului au avut loc la Naslavcea, mai sus de Otaci, știindu-se că râul Nistru curge în jos, spre Marea Neagră, nu în sus, spre munții Carpați. Se mai știe că la momentul postării (pe 16 martie 2026), populația din Naslavcea deja semnalase problema contaminării râului Nistru.
Alt detaliu straniu din imaginile prezentate atât de Țîrdea, cât și de Verbițchi, este vegetația abundentă, estivală din aceste imagini, care nu e prezentă pe malurile râului Nistru în luna martie. Iar costumele serviciilor de protecție civilă care operau în fotografia cu pești morți nu reprezintă niciunul dintre serviciile implicate în aceste operațiuni pe râul Nistru în martie 2026. Niciunul dintre politicieni nu și-a cerut scuze pentru falsurile promovate.
Poluarea principalei surse de apă pentru locuitorii localităților riverane este o catastrofă ecologică, de aceea politicienii ar trebui să relateze pe larg despre asta cu responsabilitate politică, fără promovarea falsurilor, dar cu indicarea faptelor veridice.
Ce nu au spus politicienii pro-ruși?
În timp ce autoritățile Republicii Moldova, dar și presa națională și internațională, au comunicat că această catastrofă ecologică a avut loc din cauza acțiunilor armate rusești în Ucraina, politicienii pro-ruși din Moldova implicați în promovarea falsurilor nu au amintit de această agresiune armată.
Menționăm că s-au publicat seturi extinse de date cu privire la modul criminal în care Rusia atacă în mod special infrastructura energetică a Ucrainei. Întregul glob știe că Rusia a atacat în iarna recentă stațiile termice și electrice din orașele mari ucrainene, inclusiv din capitala Kiev. De la începutul războiului rusesc în Ucraina, criminalii de la Moscova au țintit centralele electrice și termice, ba chiar și pe cele nucleare. Datele oficiale spun că au fost distruse practic toate centralele termice din Ucraina, iar din cele hidroelectrice ar mai funcționa o treime. După deteriorarea celei de la Dnestrovsk au rămas și mai puține.
Rusia nu e novice nici în cauzarea catastrofelor ecologice. Distrugerea barajului de la Kahovka în 2023 a cauzat inundații și distrugeri ale mediului ambiant care nu mai pot fi remediate. Atacurile și avarierea infrastructurii unor stații atomice din Ucraina ține întreaga regiune sub presiunea unor riscuri nucleare.
Mai mult decât atât, Rusia și-a cauzat sie însăși o mulțime de catastrofe ecologice, inclusiv cu deversarea carburanților în râuri și mări, pe care le-a gestionat destul de prost. În decembrie 2024, două nave petroliere rusești, „Volgoneft-239” și „Volgoneft-212”, în urma unei coliziuni, au comis o deversare de combustibil în Marea Neagră, care a cauzat daune enorme mediului ambiant, dar și locuitorilor.
Ulterior, în portul de la Novorosiisk a avut loc o altă deversare de substanțe petroliere, care s-a deplasat spre peninsula Crimeea. Organizația internațională de mediu „Greenpeace” a documentat cazul, inclusiv prin imaginile efectuate de sateliți, confirmând daune ecologice și financiare uriașe.
În februarie 2026, Greenpeace a semnalat un incident cu deversarea petrolului rusesc în Marea Baltică, solicitând Uniunii Europene să ia măsuri urgente pentru a contracara mișcarea iresponsabilă a vaselor petroliere rusești aflate sub drapele obscure, care cauzează daune ecologice fără a purta răspundere. Instituțiile europene au reiterat ulterior faptul că au dreptul și vor utiliza acest drept de a verifica minuțios navele obscure care navighează în apele din spațiul european.
Un alt moment foarte important pe care nu l-au comunicat politicienii pro-ruși din Moldova „îngrijorați” de catastrofa ecologică de pe Nistru este modul în care s-a muncit la soluționarea problemei. Catastrofa de pe Nistru este unică, amplă și dificilă, iar Moldova nu are nici experiență, nici mijloace disponibile. Din primele zile ale acestei crize, Uniunea Europeană a activat mecanismul de protecție civilă pentru Republica Moldova, în baza căruia au fost luate un șir de măsuri profesioniste: România a donat și a livrat echipamente specializate pentru combaterea scurgerilor de petrol (baraje absorbante, pânză izolantă și role absorbante), alături de un modul de management al apei. Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe al UE (ERCC) a activat serviciile de imagistică satelitară EMSA pentru a oferi sprijin în detectarea și monitorizarea scurgerilor de petrol.
Mai mult decât atât, România a trimis numeroase cisterne cu apă la Bălți, una dintre cele mai mari localități din Moldova care se alimentează cu apă din râul Nistru, care a rămas fără apă timp de câteva zile. Pentru că sângele apă nu se face, iar vecinul bun la nevoie se cunoaște.
