Marşul presei spre Guvern şi Parlament
Astăzi la Chişinău se desfăşoară un Marş al Solidarităţii Presei. Marşul va porni de la Casa Presei, după care – va trece pe la Guvern şi pe la Parlament, pentru a aminti guvernanţilor despre problemele cauzate presei libere de către autorităţile publice. În faţa Parlamentului a fost instalat şi un panou al ruşinii politice.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei a avut loc la 3 mai, dar nici Guvernul, nici Parlamentul, nici Preşedinţia nu au manifestat interes faţă de problemele şi provocările presei în acea zi, dar nici în următoarele.
Am tot deschis pe parcursul zilei de 3 mai pagina web a Guvernului de la Chişinău, în speranţa că va apărea vreun titlu despre importanţa libertăţii presei, dar în acea zi ultimul comunicat al Guvernului laic de la Chişinău data cu 1 mai 2016 şi era similar cu cel al Preşedinţiei. Sub titlul ”Pavel Filip a participat la slujba de Înviere”.
Nici pe pagina web a Parlamentului nu a fost plasat la 3 mai niciun comunicat de presă cu privire la situaţia presei. Asta chiar dacă, de la începutul acestui an, în legislativ au ajuns mai multe proiecte de legi, iar prin culoare au fost enunţate chestiuni neîncadrate în lege, care ţin de accesul presei în Parlament , Legea Poştei, Codul audiovizualului, accesul la informaţie, reglementarea Internetului, chestiunea dronelor, propaganda rusească etc.
Zilele trecute am avut ocazia să particip la un eveniment dedicat Libertăţii Presei la Universitatea din Amsterdam, Olanda. Au fost invitaţi câţiva jurnalişti din spaţiul post-sovietic, iar invitaţia a venit de la o reputată organizaţie olandeză de media ”Free Press Unlimited” (FPU). Această organizaţie oferă suport instituţiilor independente din Moldova de foarte mulţi ani, de pe timpurile în care Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia erau controlate de comunişti.
Ministrul de Externe al Olandei a participat la acest eveniment de la Universitatea din Amsterdam, ţinând un discurs motivant despre valorile presei în societăţile dezvoltate, dar şi în cele pe calea democratizării. La final, mi-a întins mâna şi m-a întrebat: ”How are you Alina? How is Moldova?”, de parcă m-ar cunoaşte de mult. Am discutat timp de câteva minute şi mi-a răspuns la toate întrebările, deşi l-am întrebat preponderent despre corupţie. Mi-am amintit atunci de momentul în care am mers în acest an la Parlamentul de la Chişinău să militez, alături de alţi colegi, pentru accesul liber al reprezentanţilor media în clădirea legislativului, inclusiv al cameramanilor şi fotografilor. Pentru că s-a considerat că deranjam deputaţii, am fost întrebată de preşedintele parlamentului cine sunt. Mi-am spus numele, deşi cred că numele meu, al colegilor mei, al Ziarului de Gardă nu i-au spus prea multe lui Andrian Candu. Modul în care, după această vizită în Parlament, am fost declinaţi pe paginile web ale instituţiilor media aparţinând ”coordonatorului executiv al Consiliului Coaliţiei de guvernare” a explicat clar atitudinea puterilor concrescute faţă de ceilalţi.
Raportul Freedom House din anul curent sesizează căderea Moldovei în scorul libertăţilor şi arată că cea mai mare provocare la capitolul libertăţilor rămâne ”depolitizarea şi dezoligarhizarea instituţiilor de stat, a celor de drept şi a presei”.
Deşi organizaţiile internaţionale de monitorizare a situaţiei presei relevă că în statele UE presa are cele mai libere condiţii de activitate şi cele mai înalte standarde de activitate, la 3 mai, şefii acestor state, dar şi şefii guvernelor şi ai ministerelor au considerat important să se întâlnească cu mediul jurnalistic, să asculte, să se sesizeze şi să se pronunţe.
La 2 mai, Înalta Reprezentantă a UE, Federica Mogherini, a emis un discurs cu ocazia Zilei Internaţionale a Libertăţii Presei, în care menţiona că ”Libertatea de informare contribuie la o mai bună guvernare, deoarece sporeşte transparenţa în afacerile publice şi poate fi utilizată ca un instrument de responsabilizare a guvernelor pentru acţiunile lor, în special în cazul în care accesul la informaţii are ca rezultat dezvăluirea unor încălcări ale drepturilor omului sau a unor practici de corupţie”.
Da, cred că Guvernarea de la Chişinău ar trebui să aprecieze presa care militează pentru combaterea corupţiei şi pentru elucidarea cazurilor de violare a drepturilor omului. Cred că ar trebui să îi cunoască numele şi să i-l pronunţe. Cred că ar trebui să iasă azi în faţa participanţilor la Marşul Solidarităţii Presei.
