„Ea murea, dar telefonul continua să sune”
Exact în ziua în care Inspectoratul Național de Investigații (INI) anunța că ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate, în comun cu polițiștii și procurorii din Ialoveni, au avansat în investigarea unei cauze penale inițiate în 2025, care vizează activitatea unei grupări criminale organizate, specializate în escrocherii prin investiții fictive în servicii financiare și criptomonede, ea murea pe un pat de spital, istovită de coșmarul prin care trecuse în ultimele luni.
Intrase, la fel ca alți sute de oameni din R. Moldova, într-o schemă periculoasă, care promitea îmbogățiri imediate. Intrase, dar nu mai putea ieși. A încercat inițial să ascundă de familie faptul că se împrumuta pe la bănci ca să facă față cerințelor celor din schemă. Într-un moment, constatase că a pierdut peste o sută de mii de euro… Escrocii, pe care ea îi credea profesioniști, oameni de bună credință, au intervenit imediat, „oferindu-i” ajutor. „Avocați” de prin Spania, Italia sau Portugalia o contactau telefonic și o încurajau că iată-iată au dat de urmele banilor ei, cei peste o sută de mii de euro, dar au nevoie de câteva mii, tot de euro, ca să poată încheia procedura pentru a-i restitui banii. Și ea căuta, împrumuta, vindea bijuterii, lua credite și le trimitea „avocaților”…
În tot acest timp, nu și-a mai simțit propriile dureri, nu a simțit că ceva se deteriorează în sănătatea sa. Stresurile au grăbit evoluția unei maladii grele, ea pierzându-și viața subit, în doar câteva zile. Familia, pe care visa să o facă prosperă, a rămas cu durerea pierderii copilului drag, dar și înglodată în datorii și probleme. „Ea murea, dar telefonul continua să sune. Voci insistente continuau să ceară bani, ca, în sfârșit, să-i poată restitui sumele pierdute”, spun rudele victimei.
În ziua în care ea murea, INI anunța că în urma măsurilor speciale de investigație, în Chișinău, a fost descoperit un „call center” de escroci, care activa sub paravanul investițiilor online. Din grup făceau parte cetățeni ai R. Moldova, Ucrainei, Turciei și României. Ulterior, Agenția pentru recuperarea bunurilor infracționale a identificat bunuri și conturi bancare în valoare de peste nouă milioane de lei. Să fie și banii ei aici? Nimeni nu știe și nu va putea afla vreodată dacă aici sau în altă parte sunt banii care i-au grăbit moartea, pentru că ea a luat cu sine în mormânt toate adresele, codurile și contactele schemei pe care, până în ultima clipă, a considerat-o „salvatoare” de sărăcie. Așa sau altfel, persoanele implicate în astfel de scheme riscă până la 15 ani de închisoare dacă implicarea lor este demonstrată. Știți însă cum e cu demonstrarea vinovăției unor escroci.
Cu aceeași credulitate, sute de cetățeni tratează schema altor escroci care se prezintă a fi reprezentanți ai „Platformei Munteanu” sau ai „Platformei Maia”. În ultimele săptămâni, dat fiind faptul că autorii schemei au indicat în calitate de surse de contact telefonul și adresa redacției, am discutat cu zeci de persoane care sunau la cele două platforme, fără a ști că, de fapt, sună la ZdG. Erau oameni în vârstă, oameni cu auz slab, cu voce stinsă, care dezvăluia puțină speranță de viață. Unii dintre aceștia s-au grăbit să transfere 1500 sau 1700 de lei pe conturile platformelor respective și așteptau să le vină cei 30 de mii promiși în schimb. În mai toate cazurile, ei nu credeau că au devenit victime ale unei scheme de escrocherie. Argumentele lor erau simple, omenești. „Cum să nu fie adevărat dacă chiar Maia ne-a lămurit? Cum să nu fie adevărat ceea ce spune premierul?” – întrebau aceștia nedumeriți. Când le vorbeam despre falsuri, despre secvențe trucate cu ajutorul inteligenței artificiale, interlocutorii își pierdeau cumpătul. Supărarea lor depășea orice limite. „Cum adică, nu vom primi sumele mari de bani promise de guvernare? Ei spun clar că prin aceste acțiuni vin în ajutorul persoanelor vulnerabile”, ne reproșează cei care au acceptat să intre în schemă. Dacă le sugerezi să apeleze poliția, oferind datele celor care i-au contactat, de obicei, renunță cuminți, pe motiv că nu mai au timp, dar mai ales nu au încredere că escrocii ar putea fi deconspirați, iar banii pierduți de sărmanii creduli le-ar putea fi restituiți.
În ultimele zile, le povestesc și despre tânăra decedată din cauza stresurilor suportate în urma implicării într-o schemă a escrocilor. Le sugerez că, în scurt timp, cei cărora le-au transferat 1700 de lei vor reveni și vor cere mai mult, argumentându-le că asta ar fi regula „investitorilor”… „Aveți de unde plăti în continuare bani?” îi întreb de obicei. „De unde să am? Am renunțat la niște leacuri scumpe ca să adun 1700 de lei și să plătesc, în speranța că degrabă voi primi 30 de mii, care mi-ar ajunge pentru leacuri, pentru lemne de foc și pentru masa de Paști”, spune Ion din Chișinău.
Altcineva, dintr-un sat de la nord, a vândut vaca și a transferat 1700 de lei, așteptând să primească cei 30 de mii promiși ca să-și cumpere altă vacă, dar și un cal, o căpriță și să le dea nepoților niște bani, să aibă și ei ceva amintire de la bunelul.
Oricât de săraci am fi, oricât de multe nevoi am avea, oricât de ademenitori ni s-ar părea banii, e simplu de înțeles că aceștia nu cresc în copaci, iar lăcomia și visul de a avea un câștig fără efort sunt pârghiile preferate ale escrocilor.
