EDITORIAL După alegeri: cum vor colabora oponenții?
Alegerile locale s-au terminat cu succes. Al cui e succesul? Al oamenilor care au ieșit la vot, al politicienilor și candidaților care au muncit să informeze cetățenii despre cele mai bune opțiuni și alegeri, ai angajaților CEC care au desfășurat procesul de votare în toate localitățile.
Acum, avem primarii aleși, pentru ei – totul abia începe. Dar și mai important e că avem consilii locale, municipale, raionale – aceste consilii au puterea cea mare, dacă și-o asumă. Marea provocare, după ce în actualele alegeri a funcționat democrația, e că a fost aleasă diversitatea politică. Componența unor consilii locale sau raionale este atât de pestriță, oamenii provin din atâtea entități politice diverse, încât e greu de imaginat cum s-ar putea aduna acești oameni la aceeași masă de dialog. Dar va trebui.
Potrivit legii, „Consiliul local are drept de iniţiativă şi decide, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice.” Adică, aceste consilii decid soarta bunurilor publice, decid ce se întâmplă cu imobilele și terenurile, decid ce bunuri se dau în arendă, sunt concesionate sau privatizate, decid cum și când se schimbă destinația terenurilor, decid asupra lucrărilor de construcție, dezvoltare și întreținere, decid costurile, dar și taxele, impozitele și cui se acordă facilități.
Cum vor colabora reprezentanții partidelor corupte sau pro-rusești cu cele integre sau pro-europene? E poate cea mai dificilă sarcină care dă mari bătăi de cap noilor consilieri. Deciziile le va lua majoritatea, dar uneori majoritățile sunt greu de format. Iar experiența anilor trecuți arată că mai degrabă s-au corupt exponenții partidelor pro-europene decât s-au curățat și au devenit integri reprezentanții partidelor provenite din foștii oligarhi.
De exemplu, în consiliul municipal Chișinău sunt 51 de mandate și câte 20 de mandate revin PAS și MAN. Vor forma cele două formațiuni o coaliție pro-europeană? Sau una dintre ele va forma o majoritate cu exponenții celorlalte 11 mandate: 6 socialiști, 2 comuniști, câte un consilier de la Renaștere și Platforma Da și un om al lui Renato Usatâi. 30 vs 21 în favoarea opțiunii anti-europene? 41 vs 10 în favoarea dezvoltării pro-europene? Chișinăul e în centrul atenției din multe puncte de vedere și sperăm că alegătorii și societatea civilă vor monitoriza procesele și vor pune presiune publică pe aleșii locali. În comunitățile mici însă presiunea publică e foarte mică sau inexistentă.
Bine, consiliile locale trebuie să fie departe de partide și de vectorii naționali, ele trebuie să se preocupe de fericirea oamenilor din satul/orașul lor. Dar fericirea locală nu poate avea loc prin ignorarea normelor cursului european: combaterea corupției, transparența și drepturile omului. Din păcate, de cealaltă parte, vectorul pro-rus înseamnă opacitate, corupție, impunitate și încălcarea flagrantă a drepturilor omului.
Soluția de a colabora civilizat în consiliile atât de pestrițe este dificilă, dar nu imposibilă. Consilierii vocali și integri, chiar dacă sunt uneori în minoritate, pot face minuni, pot domina și atrage atenția publică. Nu lăsați să se împartă abuziv terenuri, imobile, să fie scutiți de taxe prietenii și rudele primarului, să fie încălcate sau ignorate drepturile copiilor, ale vârstnicilor, ale oamenilor defavorizați. Aveți zi de zi telefonul în mână – filmați, fotografiați și abordați subiectele, trimiteți probe jurnaliștilor, activiștilor, ONG-iștilor, instituțiilor statului, comunității, diasporei, cui credeți. Nu mai e loc de tăcere, avem timp puțin pentru construcția rapidă a unor comunități pro-europene, adică pro-integritate și pro-drepturi pentru toți.
