3,282 afişări

(10 voturi)

Mihai Drosu, unul dintre judecătorii care au emis sentinţe în aprilie 2009 în comisariatul de poliţie, nu mai are dreptul să poarte mantia judecătorească de câteva luni. De două zile el nu mai are dreptul să muncească nici în calitate de avocat — aceasta este decizia Curţii de Apel Chişinău din 7 septembrie. Hotărârea instanţei l-a nemulţumit pe fostul judecător, care spune că va merge mai departe. Experţii spun însă că Drosu s-ar putea adresa doar la CEDO, dar acolo acţiunile lui au fost deja semnalate în mai multe hotărâri legate de încălcarea gravă a drepturilor omului.

Mihai Drosu este unul dintre judecătorii care au participat la procesele de judecată în incinta Comisariatului General de Poliţie, după evenimentele din 7 aprilie. Atunci, el declara că acţiunile sale fuseseră legale şi că se deplasase benevol la comisariat, fără a fi supus unor presiuni politice. În luna ianuarie a acestui an, mandatul său judiciar a expirat, iar Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să i-l prelungească. După aceea, judecătorul Drosu a decis să devină avocat, însă Comisia de Licenţiere i-a refuzat cererea.

«Reputaţia ireproşabilă», contestată

Marţi, 7 septembrie, Mihai Drosu aştepta pe holul Curţii de Apel ca să intre în sala de judecată. Între timp, a fost salutat de foşti colegi, actualmente judecători, care îi adresau mesaje de susţinere. «Principalul, Mişa, tu să nu retrăieşti», îl încuraja un fost coleg pe Drosu.

La apariţia celor trei judecători responsabili de cazul său, Mihai Drosu a intrat în sală şi a ieşit în faţă. Vlad Gribincea, reprezentant al Baroului de Avocaţi, a reiterat motivele pentru care Baroul respinge admiterea lui Drosu în profesia de avocat: «În primul rând, Mihai Drosu nu întruneşte condiţiile prevăzute în articolul opt al legii, în care se stipulează că avocatul trebuie să susţină examenul de calificare şi să aibă o reputaţie ireproşabilă».

Un alt argument adus de avocat se referă la vechimea în muncă: «Chiar dacă el ar fi avut cei zece ani de vechime în muncă de judecător, ceea ce i-ar fi permis să primească licenţa fără examen, Mihai Drosu oricum n-ar fi fost acceptat, deoarece comportamentul său a fost unul inadecvat. Reputaţia sa e proastă. Care o să fie imaginea tuturor avocaţilor, dacă îl admitem?».Vlad Gribincea a enumerat câteva dosare care au ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi în care judecătorul Drosu a comis «abuz prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului».

«În organe, nu pe toloacă»

La rândul său, Mihai Drosu a replicat că el a fost demis nu din motive compromiţătoare, ci în legătură cu cererea sa personală de demisie. El zice că merită să fie avocat, cu toate că are o vechime de 7 ani jumătate în calitate de judecător şi procuror. «Eu am lucrat anchetator înainte de 2003, tot în cadrul organelor de drept, doar nu pe toloacă», răspunde Drosu, vădit iritat de comentariile avocatului părţii opuse. «Sunt un judecător demisionat şi vreau să lucrez. Mi se pare o discriminare hotărârea Comisiei de Licenţiere. Din şapte membri ai comisiei, patru au votat pro şi trei contra. De ce totuşi nu au acceptat cererea mea?»

Fostul judecător susţine că licenţe de avocat au fost eliberate şi altor persoane care lucraseră anterior anchetatori, doar în cazul lui s-a refuzat.

Erori fără regrete

După ce activase mai mulţi ani în calitate de anchetator, în 2005, la vârsta de 36 de ani, Mihai Drosu este numit în funcţia de judecător de instrucţie, pe un termen de cinci ani, de către fostul preşedinte al R. Moldova, Vladimir Voronin. În aprilie 2009, magistratul, împreună cu alţi colegi, s-a deplasat la Comisariatul General de Poliţie, unde a judecat 11 tineri arestaţi după protestele anticomuniste din acea perioadă. El declara, într-un interviu acordat presei româneşti, că nu regretă decizia sa, care a fost una destul de argumentată. În schimb, la examinarea cererii sale de prelungire a mandatului, CSM constată că «judecarea cauzelor legate de evenimentele din 7 aprilie în incinta Comisariatului General de Poliţie reprezintă o gravă încălcare a Constituţiei şi a Codului de procedură penală».

În afară de aceasta, avocatul Vlad Gribincea a amintit de cazul Ţurcan vs Ţurcan, care a fost judecat de Mihai Drosu. Republica Moldova a suportat un prejudiciu de nouă mii de euro, pentru violarea articolului cu privire la motivarea arestării şi garanţii în cazul lipsirii de liberatate. Conform listei publicate de asociaţia obştească Juriştii pentru Drepturile Omului, vinovaţi de condamnare, în acest caz, sunt procurorul, dar şi judecătorul Drosu, care a eliberat şi a prelungit mandatul de arestare. Un alt caz în care a fost implicat acest judecător a fost Stepuleac vs Moldova, cu un prejudiciu de 15000 de euro. Cel mai răsunător dosar, Muşuc vs Moldova, în care judecătorul Drosu a autorizat arestarea reclamantului, s-a încheiat prin condamnarea Moldovei şi plata unei despăgubiri de 12000 de euro.

«Judecătorii din iad»

Dorin Popovici, Sergiu Cruţco, Mihai Drosu, Mihai Diaconu, Ion Morozan, Igor Vornicescu şi Anatolie Galben sunt judecătorii care au judecat tinerii participanţi la protestele din aprilie în incinta comisariatelor de poliţie. Consiliul Superior al Magistraturii a luat decizii diferite pe cazurile lor, pentru unii fiind constatate doar abateri disciplinare minore.

Sergiu Cruţco de la Judecătoria Centru a avut mandat de judecător până în luna martie a acestui an, când i s-a refuzat prelungirea, pe motiv că a încălcat Constituţia şi că a judecat tineri cu semne de violenţă pe corp. La fel ca şi Mihai Drosu, fostul judecător Cruţco doreşte să devină avocat, în baza actelor despre vechimea sa de muncă, fără susţinerea examenului de licenţă. Baroul de Avocaţi a respins şi această cerere, din aceleaşi motive ca în cazul judecătorului Drosu. Avocatul Vlad Gribincea a declarat pentru ZdG că Sergiu Cruţco a acţionat Baroul în judecată, iar şedinţa urmează să aibă loc în luna noiembrie, la Judecătoria Râşcani. Coincidenţă sau nu, judecătorul care examinează acest dosar este Igor Vornicescu, unul dintre cei care s-a deplasat la Comisariatul de Poliţie, sect. Râşcani, în ziua de 10 aprilie 2009, unde a aplicat sancţiuni privative de libertate în 38 de cauze din 41 examinate.

Natalia Dabija

Share