Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Ombudsmanul, ascuns de 7 aprilie

Ombudsmanul, ascuns de 7 aprilie

269-ombudsmanLa 7, 8, 9 aprilie în sectoarele de poliţie din Chişinău au avut acces foarte puţine categorii de persoane: tinerii arestaţi, care erau aduşi cu forţa, nenumăraţi poliţişti, unii procurori, foarte puţini avocaţi şi cei patru avocaţi parlamentari, alături de reprezentanţii Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii.

Tinerii torturaţi au fost ameninţaţi că vor plăti cu viaţa, dacă vor relata despre bătăile primite de la poliţişti, poliţiştii şi procurorii au pactizat pentru tăcere, avocaţii – au explicat că nu au avut acces în comisariate, de rând cu majoritatea membrilor Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii.

Singurii care ar fi putut vizita şi relata profesionist despre iadul din sectoarele de poliţie ar fi fost cei 4 avocaţi parlamentari din cadrul Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova (CpDOM): Anatolie Munteanu, director al acestei instituţii, Oleg Efrim (actualmente viceministru al Justiţiei), Aurelia Grigoriu şi Tamara Plămădeală (avocata copilului).

Zilele trecute, Anatolie Munteanu şi colegii săi de la CpDOM au organizat o conferinţă de presă cu privire la activitatea acestei instituţii în 2009. Munteanu a oferit presei un fel de raport în 8 pagini, în care sunt prezentate cifre despre numărul de petiţii, audienţe, petiţionari, scrisori. În cele 8 pagini nu se spune nimic despre 7 aprilie şi despre tinerii torturaţi pe principii politice.

8 pagini fără 7 aprilie

După ce a încheiat prezentarea, Anatolie Munteanu a propus jurnaliştilor să adreseze întrebări despre protecţia socială. Am solicitat, totuşi, date despre tortura din aprilie.

A evitat să ne spună că prima vizită şi discuţie cu persoanele torturate a avut loc abia la 13 aprilie, adică la o săptămână de la 7 aprilie. „Din 45 persoane reţinute în Comisariatul General de Poliţie, 11 mi-au declarat expres că dumnealor au fost maltrataţi. Alţii ne-au comunicat că au fost bătuţi, dar ne-au spus că vor decide împreună cu apărătorii lor dacă vor reclama sau nu aceste fapte organelor competente. Alte 27 de cazuri constatate de avocaţii parlamentari au fost în izolatorul de detenţie preventivă nr.13 din Chişinău. Actele medicale, întocmite la momentul plasării acestora în instituţia respectivă, vorbeau că asupra lor s-au constatat leziuni corporale, despre provenienţa cărora am considerat noi că trebuie să se expună într-o procedură aparte Procuratura”.

Apoi, Munteanu a adăugat că, la 17 aprilie, a expediat materialele la Procuratură. În baza lor au fost pornite 123 de cauze penale. „La moment, din câte cunosc, sunt 43 de cauze pornite, dintre care 11 – expediate în judecată”.

Fetele torturate, refuzate de CpDOM

L-am întrebat pe directorul CpDOM dacă s-a interesat de situaţia tinerelor torturate la poliţie. „Noi am încercat să le găsim din proprie iniţiativă, cu forţe proprii. Nu am reuşit. Am expediat solicitarea la Procuratura Chişinău. Iniţial primisem un răspuns că informaţia nu s-a confirmat, după care, suplimentar, de la Direcţia respectivă a MAI am primit un răspuns prin care informaţiile s-au confirmat parţial”, a declarat Munteanu, fără să spună dacă a discutat cel puţin cu una dintre aceste tinere.

Mai mult ca atât, după ce ZdG a reuşit să comunice cu 7 dintre tinerele torturate la poliţie şi cu părinţii lor, tatăl Olgăi Scorici ni s-a plâns că, în aprilie, a bătut la uşa CpDOM, solicitând ajutor, dar a fost tratat cu refuz. „Am fost să mă plâng la organizaţia asta pentru că fiica mea a fost bătută la poliţie şi trimisă la Drochia la închisoare. De acolo – m-au trimis la medicul legist să aduc dovezi că a fost torturată. Desigur, fetele au fost ţinute acolo până le-au trecut vânătăile şi medicul legist a zis că nu vede nimic. Aşa că la Drepturile Omului nu am avut cu ce reveni,” povesteşte tatăl Olgăi Scorici, care spune că ombudsmanul nu i-a explicat că arestarea abuzivă şi dezbrăcarea cu forţa a unei tinere într-un birou plin cu poliţişti tot constituie o metodă de tortură, potrivit legii.

Sergiu Ostaf, şeful CREDO, o organizaţie neguvernamentală membră a Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii, susţine că, în aprilie 2009, Anatolie Munteanu a fost persoana care a descurajat membrii acestei structuri să documenteze toate cazurile de tortură. „Aveam informaţii că tinerii sunt torturaţi şi deţinuţi nu doar în sectoarele de poliţie, ci şi în încăperi auxiliare, cum ar fi garaje, subsoluri. Insistam ca să le vizităm pe toate, inclusiv birourile poliţiştilor în care ar fi avut loc bătăi. Anatolie Munteanu ne spunea că nu avem dreptul să vedem aceste încăperi, sugerându-ne să nu facem copii de pe registrele poliţiştilor, care prezentau o mare discrepanţă. Poliţiştii indicau un număr de reţinuţi, medicii care îi consultaseră – un alt număr, ceea ce demonstra că numeroase persoane nu fuseseră înregistrate,” a explicat Sergiu Ostaf.

Avocaţii parlamentari, comozi

Ostaf a calificat activitatea CpDOM în aprilie drept insuficientă. „În timp ce directorul Munteanu încerca să împiedice accesul membrilor Mecanismului de Prevenire a Torturii la victimele din comisariate, alţi doi ombudsmani – Aurelia Grigoriu şi Oleg Efrim – au fost comozi şi neauziţi. Singura persoană care a documentat mai activ cazurile a fost avocata copilului Tamara Plămădeală”.

Amintim că, în aprilie, au existat mai multe plângeri referitoare la inactivitatea CpDOM. Şi ZdG a avut o experienţă negativă de comunicare cu această instituţie. Deoarece în acele zile la redacţie parveneau sute de apeluri de la persoane torturate, copii internaţi în spitale, părinţi care nu îşi puteau găsi copiii, am decis să solicităm ajutorul CpDOM în documentarea plângerilor. Reportera ZdG Veronica Russu ne relatează despre modul selectiv de dialog cu presa a lui Anatolie Munteanu:

„Secretara de la CpDRM ne spunea că avocaţii parlamentari erau ba ocupaţi, ba lipseau… În final ne-a spus că doi dintre avocaţi, Oleg Efrim şi Anatol Munteanu, sunt la un interviu la Postul de radio „Antena C”. Am plecat acolo, sperând că, la ieşire, ar putea să-mi raspundă la câteva întrebări. Am stat timp de două ore în holul „Antenei”, împreună cu recepţionista, ascultând ce vorbeau cei doi avocaţi parlamentari. Au vorbit despre activităţile Centrului, despre responsabilităţile lor mari şi despre distanţa la care trebuie să stea protestatarii de clădirile oficiale.

Niciun cuvânt, niciunul, despre vizita lor în cadrul comisariatelor, despre situaţia tinerilor maltrataţi. Or, în acea vreme nu puteai vorbi despre responsabilităţile centrului, când în stradă tinerii erau „ridicaţi” şi băgaţi în dubiţe.
În final au ieşit. M-am apropiat de Munteanu, m-am prezentat de la ce publicaţie sunt şi l-am rugat să spună care este situaţia tinerilor din comisariate. Niciodată nu m-am gândit că un director de Centru pentru Drepturile Omului ar putea avea un atare comportament. El, care cu doar câteva minute în urmă spunea cum trebuie să respectăm drepturile omului, a avut un comportament total nepotrivit. „Cine v-a spus că sunt aici?!”, s-a răstit „apărătorul drepturilor omului”. Deşi i-am explicat că secretara mi-a spus unde să-l găsesc, Munteanu nici nu a încercat să asculte. S-a întors şi a plecat spre maşină împreună cu Efrim, care la fel nu a scos niciun cuvânt”. Ulterior, am inisistat asupra unui dialog telefonic cu Munteanu. Atunci acesta a declarat franc că „a acordat un interviu de 2 ore pentru Antena C pentru că are contract cu acest post de radio”. Zilele acestea, Munteanu a confirmat din nou că a plătit la Antena C ca să dea interviu şi din cauza aceasta a ignorat alte instituţii media, cărora nu le-a dat nici bani, nici informaţie. „Vă mai explic încă o dată, CpDOM e o instituţie publică care are un anumit buget foarte scund. Pentru a plăti mai ieftin pe o perioadă mai lungă suntem nevoiţi să contractăm. De aceea am contractat „Antena C”.

Din alte rapoarte ale CpDOM, vedem într-adevăr că în acea perioadă conducerea CpDOM acordase câteva intervirui pentru presă: 7 aprilie – declaraţie la NIT, 9 aprilie – interviu la „Serebrianii Dojdi”, 10 aprilie – TV7 şi Radio Moldova, 14 aprilie – interviu pentru Infoprim Neo şi 13 aprilie – Antena C. În aceste rapoarte nu este explicat dacă toate aceste instituţii media au fost plătite de CpDOM sau nu. Zilele acestea, activitatea CpDOM va fi analizată în Parlament.

Alina RADU