VIDEO „Război (digital) și pace (informațională)”, în interpretarea ZdG

Ziarul de Gardă a inaugurat, pe 9 decembrie, la Muzeul Național de Istorie a R. Moldova, expoziția „Războiul digital și pacea informațională”, un proiect dedicat Zilei Internaționale Anticorupție, ajuns la a cincea ediție. Expoziția propune o retrospectivă a celor mai relevante investigații jurnalistice ale anului și abordează, prin exponate și instalații tematice, dimensiunea teritorială, politică și informațională a integrității.

Vizitatorii zilei de lansare – cititori ZdG, jurnaliști, politicieni și diplomați, au fost ghidați pe „Strada Ilie Ilașcu 1”, au mers apoi pe „Strada Păcii 1” și au încheiat turul pe „Strada Curajului 1”. Deschiderea oficială a culminat cu decernarea premiilor „Pentru excelență în investigarea corupției – Impact”, ediția 2025. 

Decorat discret în spiritul Crăciunului, Muzeul Național de Istorie al R. Moldova își întâmpină vizitatorii cu lumini calde, brazi împodobiți și coronițe la intrare. În acest decor de sărbătoare, oamenii care îi trec pragul sunt invitați să descopere o nouă ediție a expoziției anticorupție realizată de Ziarul de Gardă – „Războiul digital și pacea informațională”. Alexandru cel Bun, cu o ediție printată a Ziarului de Gardă „în mână”, marchează simbolic începutul parcursului expozițional și îi îndrumă pe vizitatori spre etajul al doilea.

„Am simțit deseori că ziua de 9 decembrie, care este Ziua Internațională Anticorupție, este ignorată. Dar nu vrem să fie ignorată corupția. Toți cetățenii ne cer să luptăm mai mult, să scriem mai mult, să dezvăluim mai mult. Și atunci, am zis că trebuie să avem un eveniment unde noi, luptătorii împotriva corupției, ne unim, analizăm ce s-a făcut, care sunt problemele și ce trebuie să mai facem”, spune autoarea conceptului, Alina Radu, directoarea ZdG. 

Expoziția din acest an este structurată în trei secțiuni tematice, care ilustrează tot atâtea dimensiuni ale integrității: teritorială, politică și informațională. La evenimentul de lansare au venit jurnaliști, cititori ZdG, oficiali și diplomați. Împreună, au pășit, ghidați de Alina Radu, pe „Strada Ilie Ilașcu 1”, au mers apoi pe „Strada Păcii 1” și au încheiat turul pe „Strada Curajului 1”.

Strada lui Ilașcu (măcar) la expoziția ZdG

Pe 17 noiembrie, la București, a murit fostul deținut politic Ilie Ilașcu, unul dintre cei mai cunoscuți luptători pentru integritatea teritorială a R. Moldova în războiul de pe Nistru din 1992. În memoria acestuia, expoziția „Războiul digital și pacea informațională” include o secțiune dedicată, cu scrisori trimise din detenție jurnalistei Alina Radu și un „bulgăre de pământ” – simbol al ultimei sale dorințe. În paralel, standurile expun date istorice despre războiul Rusiei împotriva R. Moldova de pe Nistru (1992) și promisiunea neîndeplinită a Moscovei de a-și retrage armamentul și trupele din regiunea transnistreană a țării noastre. 

„Aceste două ghiveciuri cu sol le numim «solul păcii»”, explică Alina Radu. Cele două vase sunt pline cu sol din Moldova, adus din două localități situate pe ambele maluri ale râului Nistru. În primul este pământ de la casa lui Ilie Ilașcu, de pe strada Păcii din Tiraspol, acolo unde și-a dorit să revină după ce a fost eliberat din detenție de regimul separatist. Visul lui nu s-a împlinit. 

Cel care a adus acest sol este Ion Iovcev, profesor și fost director al unicului liceu românesc din „capitala” autoproclamatelor autorități de la Tiraspol, „un bun prieten al tuturor luptătorilor” pentru integritatea teritorială a R. Moldova și care rămâne, el însuși, un mare luptător. Despre gestul său, aplaudat de vizitatorii expoziției, Iovcev vorbește cu modestie: „Orișicare om putea să facă ceea ce am făcut eu.”

„Cred că ați auzit de «Bulgărele de pământ». Acea prințesă care nu era bolnavă, dar avea un dor deosebit și până când nu i-au adus un bulgăre de pământ de acolo, de la patria ei, ea nu putea să-și revină, era bolnavă. În ultimele scrisori, dorința lui a fost să se întoarcă acolo, în Tiraspol, la casa lui. N-a fost să fie. Acest bulgăre de pământ va ajunge la mormântul lui, la cimitirul Bellu din București, acolo unde se odihnește Ilie Ilașcu, dar și Mihai Eminescu, Păunescu, Sadoveanu… E un păcat mare că noi începem să apreciem valorile numai după ce îi pierdem”, a mărturisit Iovcev.

După decesul lui Ilie Ilașcu au fost formulate mai multe solicitări privind redenumirea unei străzi din Chișinău în memoria acestuia. Deocamdată, autoritățile municipale nu au dat curs solicitărilor. „Iată, uitați-vă, aici e scris strada Ilie Ilașcu, de ce să nu fie aici, în Chișinău, măcar în Chișinău, o stradă care să-i poarte numele? Și de ce nu, cum a cerut foarte multă lume, prospectul Moscova să se numească Ilie Ilașcu”, a adăugat Iovcev, cel care l-a cunoscut pe Ilașcu, fiind și el martor al evenimentelor din 1992.

„În contextul luptei pentru pace, pentru integritate teritorială, am expus aici, pentru prima dată într-un muzeu din R. Moldova, una din dronele rusești care a căzut pe teritoriul R. Moldova”, a continuat ghida. 

Aparatul de zbor este unul dintre cele mai deosebite exponate. Dacă vreți să știți în ce localitate a aterizat drona, dar și cum a ajuns la expoziția ZdG, mergeți la Muzeul  Național de Istorie până la data de 29 decembrie 2025, între orele 10:00 – 17:00.

Pe strada Păcii 1 se votează și se decantează (informația)

Anul 2025 a fost marcat și de scrutinul parlamentar, iar mai multe echipe de investigații au documentat modul în care autoritățile din Federația Rusă au organizat și au instruit armate digitale pentru a influența alegerile, încălcând astfel și integritatea noastră informațională. 

Ziarul de Gardă a publicat investigația „Armata digitală a Kremlinului”, care relata despre „angajații digitali” ce erau remunerați ca să distribuie în mod orchestrat mesajele Moscovei, menite să favorizeze candidații susținuți de Kremlin și să atace candidații care susțin calea europeană. Grupurile digitale funcționau ca niște armate de mercenari, invadând spațiul digital la comandă. Astfel, la expoziția „Războiul digital și pacea informațională” au fost „prezenți” și ei. 

Autorii expoziției au prezentat și munca jurnaliștilor care au investigat imixtiunea rusească în cadrul alegerilor parlamentare, amintind despre amenințările, degradările și intimidările la care sunt supuși aceștia. „Fiecare jurnalist de investigație are pe masa de lucru o ceașcă a răbdării, plină, din care sorbește zilnic noduri ce i se opresc în gât. Iar lângă ceașcă are și o grămadă de «pietre de încercare», care îl țin în alertă permanent”, au explicat autorii conceptului. 

Pe aceeași stradă au fost expuse și trei decantoare: unul transparent, curat și integru, altul – cu apă poluată și al treilea – cu cioburi. Metafora îi invită pe vizitatori să aibă grijă de integritatea informațională și să „decanteze” (limpezească) informațiile. 

La capătul „drumului” expozițional, vizitatorii au fost invitați să participe la un exercițiu simbolic de alegere informată, organizat după toate rigorile unui proces electoral real: urne, buletine de vot și cabină de vot. Primul care a „votat” a fost ministrul Educației, Dan Perciun. Alături de ceilalți vizitatori, acesta a indicat pe buletinul de vot exponatul care i-a fost cel mai util. Buletinele puteau fi fotografiate și distribuite ulterior pe rețelele sociale, iar pentru această faptă nimeni nu i-ar fi amendat. 

„Expoziția face o bună retrospectivă, prin prisma articolelor de investigație, a experienței noastre trăite, durute, ca și societate, dar demonstrează și un proces de creștere. Am reușit să devenim mai puternici, mai îndrăgostiți de democrație, mai îndrăgostiți de libertate, mai îndrăgostiți de integritate. Și toate astea sunt și rezultatul eforturilor jurnaliștilor de investigație din această țară, care ajută cetățenii să facă diferența între valoare și impostură, între adevăr și minciună”, a punctat ministrul Perciun. 

Pe strada Curajului se întâlnesc jurnaliștii

ZdG, BBC, Nord New, TV8, Cu Sens, TUK, Nokta, Zona de Securitate și Diez sunt doar câteva dintre instituțiile de presă care au investigat corupția în 2025. Investigațiile semnate de reporterii ZdG și colegii acestora din alte redacții și-au dat întâlnire pe strada Curajului 1. Fiecare investigație este însoțită de un cod QR, care, odată scanat, le oferă vizitatorilor acces direct la textul sau materialul video.

„Ziarul de Gardă a ales să expună nu doar propriile investigații realizate, dar și cele ale altor colegi din presă. Și ăsta e un exemplu de urmat, dacă tot vorbim ultimele zile, în contextul Forumului (Mass-Media 2025, n.r.), despre solidarizarea în jurnalism. 

Îmi pare rău că și în ultimii patru ani, tot jurnaliștii au fost cei care au semnalat cele mai multe acte de corupție. Din păcate, procurorii și ofițerii CNA nu au ținut pasul cu noi. Înțeleg că e mai complicată munca lor. Dar pentru ca oamenii să știe despre cazurile grave de corupție din țară, pentru a descuraja aceste fenomene, mai ales în rândul celor care se află la putere, dar și în opoziție, presa de investigații este foarte importantă”, a remarcat jurnalista Mariana Rață, cofondatoare a TV8. 

Turul ghidat al expoziției a culminat cu deschiderea oficială, marcată de discursurile șefei Delegației UE în R. Moldova, Iwona Piorko, ministrului Educației, Dan Perciun, ambasadorului Danemarcei, Søren Jensen, dar și ale reprezentanților Muzeului Național de Istorie, gazdele expoziției.

Intersecția la care se premiază impactul jurnaliștilor de investigație

La inaugurarea expoziției ZdG „Războiul digital și pacea informațională”, Asociația „Media-Guard” a decernat premiile „Pentru excelență în investigarea corupției – Impact”, ediția 2025. Juriul, în componența căruia nu au fost reprezentanții asociației sau ai ZdG, au ales trei redacții câștigătoare, remarcând investigațiile de interes public și cu impact în societate realizate pe parcursul anului 2025.

Câștigătoare au fost desemnate echipele redacției „Cu Sens” (pentru investigațiile „Instruiți să facă haos” și „Fețele nevăzute ale oligarhului”), redacției „NordNews” (pentru investigația „Cinci luni sub acoperire. Rețeaua Moscovei, acțiuni conspirative, bani, propagandă și manipulare electorală”) și redacției Ziarului de Gardă (pentru investigația „Armata digitală a Kremlinului”).

Cele trei redacții câștigătoare au fost premiate cu câte o diplomă și un premiu financiar, oferit cu susținerea oamenilor de afaceri Eugene Tsyrklevich, Vasile Tofan si David Smith, prin intermediul Organizației de caritate „The Moldova Resilience Fund”. Vasile Tofan și unii membri ai juriului au participat la ceremonie.

„Înțeleg că poate în lumea în care trăim noi, unde este atâta minciună, cinism, uneori este greu să ai încredere că oamenii chiar au intenții bune. Eu, cu mâna pe inimă, vă spun că chiar am intenții bune, nu este niciun subtext. A fost o decizie de impuls, când am văzut reportajul Nataliei și Măriuței anul trecut (În Slujba Moscovei, partea I și II, din 2024, n.r.). Din impuls i-am scris doamnei Radu, nici nu o cunoșteam, i-am scris: „Uite, eu cred că aceste jurnaliste merită un premiu pentru tot curajul lor.”  După asta, ideea a evoluat într-un premiu anual.

Premiile încurajează oamenii să facă mai mult, mai ales într-o industrie, într-o breaslă atât de lipsită de resurse cum este jurnalismul. Și de asta, dacă acest premiu încurajează tineri jurnaliști să meargă să facă jurnalism, să facă jurnalism de investigație, de impact, care să schimbe societatea în bine, nu clickbaituri și cancan, eu cred că premiul acesta se merită. Nu aștept absolut nimic de la asta, vreau să invit Ziarul de Gardă sau orișicare alt jurnalist de investigație să mă investigheze, să-mi dea întrebări incomode, deci, cu siguranță, asta nu-mi dă niciun fel de indulgență, din contră, doar ridică standardul de așteptări.

Da, investigațiile nu întotdeauna vorbesc despre lucruri care ne arată pe noi ca societate din cea mai bună parte, dar lucrurile trebuie puse pe masă, și nu măturate sub preș, cum s-ar zice. Și expoziția aceasta – o face. E un pas mic, dar mulți pași mici din ăștia cred că împing lucrurile înainte”, a spus Vasile Tofan.

Malvina Cojocari, Cu Sens: Mă bucur enorm că juriul a selectat investigațiile redacției „Cu Sens” în top cinci cele mai bune investigații ale anului. Cu toții știm cât de greu financiar le este redacțiilor independente și astfel ne bucurăm că există oameni care vor să susțină jurnalismul de investigație. 

Dumitru Pelin, Nord News: Chiar vorbeam și noi cu colegii cui o să dea (premiul, n.r.): Ziarul de Gardă, nouă, Nord News, că știam că și noi suntem buni, sau celor de la Cu Sens. Cred că juriul a luat o decizie solomonică, i-a împăcat pe toți și m-am bucurat foarte mult că la această inițiativă de a premia jurnaliștii s-au alăturat și alți antreprenori. Mulțumesc foarte mult și eu cred că astfel de premii merită să fie valorificate. Banii pe care îi vom obține vor fi gestionați eficient, pentru treburile redacției. În special, am vrea să acoperim o parte din datoriile pe care le avem față de chirie și transport. Pentru că jurnalismul costă, să știți. 

Măriuța Nistor, Ziarul de Gardă: Salariile jurnaliștilor, bine, eu sunt un jurnalist începător, salariul meu nu este mare, nu primesc bani de la PAS, de la Soros, nu-mi trimite nimeni colete sau plicuri prin curier și foarte bine că nu fac asta, nu că le-aș accepta. Și atunci, când este vorba despre un premiu care apreciază munca pe care ai făcut-o timp de mai mult timp, este încurajator, tocmai pentru că înțelegi că, pe lângă aprecierea publică, pe lângă impactul pe care îl ai la nivel de societate sau nu doar, în cazul nostru, este vorba și despre utilizarea informației în scopuri juridice,  înțelegi că munca este apreciată și este un imbold să muncești, să investighezi, și financiar, nu doar la nivel de rezultate și de impact social sau profesional. 

De ce să mergi la expoziția ZdG?

Există cel puțin 3 motive să vizitezi expoziția Ziarului de Gardă „Războiul digital și pacea informațională”: să fii mai bine informat, să ai o imagine complexă a corupției din anul 2025, dar și a luptei împotriva ei și să vezi exponate unice.

„Motivul numărul unu e că cetățeanul este ocupat cu lucrurile sale: este brutar, e medic, e pedagog, e măturător, e profesor, este ministru… Oamenii au obligațiile lor și nu reușesc să consume toată informația care le-ar prezenta un tablou complex al luptei cu corupția, dar cetățeanul trebuie să știe că cel care fură bani publici – fură din banii lui. Și aici, în fiecare an, noi expunem corupția anului, unde s-a furat în acest an, unde nu s-a întâmplat lupta combaterii corupției în acest an, de asta omul trebuie să vină și să știe că aici este expusă cea mai importantă față a corupției din acest an. Doi – omul trebuie să vină că află și alte lucruri adiacente. În acest an află multe lucruri despre dezinformare, află cum să devii rezilient în această lume. Și trei – în acest an, de exemplu, am expus o dronă reală, care a fost trimisă tocmai de la Moscova în R. Moldova. Și asta chiar nu găsești nicăieri în acest moment decât la această expoziție”, a concluzionat Alina Radu.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.