Dronă deasupra Chișinăului | Cutremur de 5,7 grade | Întoarcerea lui Krasnoselski de la Moscova | Stoianoglo și Gagauz, duel în turul doi al alegerilor din Autonomia Găgăuză | Bunuri imobile ale lui Șor, scoase la licitație | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
R. Moldova a fost zguduită la propriu și la figurat de dronele rusești care au zburat deasupra localităților noastre, precum și de cel mai puternic cutremur din ultimii ani. Tot în această ediție vă prezentăm detalii despre bunurile imobile ale lui Ilan Șor scoase la licitație pentru a recupera o parte din „Frauda bancară”. Vă mai spunem care au fost rezultatele alegerilor din Autonomia Găgăuză și cum nu a răspuns ministrul Justiției atunci când a fost întrebat despre interdicția pe care autoritățile vor să i-o aplice autoproclamatului lider transnistrean, Vadim Krasnoselski, revenit recent de la Moscova.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina afectează și R. Moldova tot mai mult. Într-o singură zi, pe 17 noiembrie, șapte drone au pătruns în spațiul aerian al țării noastre, șase dintre acestea prăbușindu-se la sol, inclusiv în apropierea unor localități. În aceeași zi, o dronă de tip Shahed a fost observată zburând și deasupra Chișinăului. Aparatul zbura la mică altitudine și a fost filmat de mai mulți locuitori ai sectorului Rîșcani al capitalei. Acesta este primul incident în care o dronă rusească a ajuns chiar deasupra Chișinăului. Din motive de securitate, spațiul aerian a fost închis pentru jumătate de oră, iar în tot acest timp un avion care se îndrepta spre Chișinău din Egipt a rămas în așteptare în apropierea frontierei cu România. Totodată, activitatea a șase puncte de trecere a frontierei a fost sistată temporar. Incidentele au avut loc pe fundalul unor atacuri masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei.
La o zi după aceste incidente, ambasadorul agreat al Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit instituției, acestuia i-a fost înmânată o notă de protest prin care R. Moldova a cerut Federației Ruse „să înceteze aceste acțiuni și să respecte spațiul aerian și frontierele țării noastre”. În contextul acestor incidente de securitate, premierul Vasile Tofan a cerut accelerarea procesului de elaborare a proiectului de lege privind industria de apărare.
Vasile Tofan, prim-ministrul R. Moldova: „Este foarte important ca acest proiect să fie adoptat cât de curând, ca, începând cu 1 ianuarie, legea să fie în vigoare, noi să putem inclusiv investi în apărarea noastră și nu să cumpărăm echipamente străine, dar să le producem aici, să dezvoltăm economia noastră și să ne apărăm în același timp”.
Vineri, 20 noiembrie, ministerul Apărării a informat despre un alt aparat de zbor fără pilot care a trecut neautorizat prin nordul Republicii Moldova, intrând apoi în Ucraina. Nu doar dronele au speriat cetățenii în ultimele zile. La câteva ore după ce au fost raportate survolările ilegale, un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs în zona seismică Vrancea din România. Seismul a avut loc la ora 02:48 și a fost resimțit puternic și în R. Moldova. Potrivit autorităților, peste 900 de persoane au apelat Serviciul unic 112, circa 80 dintre acestea au solicitat ambulanța pentru îngrijiri medicale pe fond de stres.
Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și ex-deputatul Fiodor Gagauz se vor confrunta în turul doi al alegerilor pentru funcția de bașcan al Autonomiei Găgăuze, care va avea loc pe 29 noiembrie. În primul tur, Alexandr Stoianoglo, care a candidat independent, a obținut 18 136 de voturi, iar Fiodor Gagauz, candidat al Partidului Socialiștilor, a adunat 11 426 de voturi. APe locul trei s-a clasat fostul deputat democrat Cornel Dudnic.
Simultan cu alegerile pentru funcția de bașcan, locuitorii autonomiei au votat și pentru membrii Adunării Populare. Foști și actuali deputați locali, profesori, antreprenori, un fost procuror, dar și candidați aflați la prima experiență electorală se numără printre cei 13 aleși din primul tur. Zece dintre aceștia au candidat independent, iar trei au reprezentat Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Profilurile celor aleși scot la iveală parcursuri profesionale și politice diferite, inclusiv legături ale unora cu fostul partid „Șor” și persoane din anturajul lui Ilan Șor, dar și controverse legate de averi sau dosare penale și contravenționale.
Pretinsul lider al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a revenit pe 15 noiembrie la Tiraspol, prin Aeroportul din Chișinău, după ce anterior zburase la Moscova, unde a fost decorat de dictatorul rus Vladimir Putin cu „Ordinul de Onoare” al Federației Ruse. Unele surse susțin că acesta ar fi fost escortat pentru audieri, fiind ulterior lăsat să plece. Informațiile despre revenirea lui prin Aeroport au provocat un val de reacții critice în mediul online.
Dumitru Ciorici, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat că Vadim Krasnoselski va suporta consecințele ordinul primit la Moscova, inclusiv o interdicție de a părăsi țara prin punctele de trecere a frontierei de stat ale R. Moldova, pentru o perioadă de cinci ani. Anterior, prim-ministrul Vasile Tofan a afirmat că autoritățile de la Chișinău nu vor permite ca acțiunile Rusiei să le provoace și să le atragă într-o „capcană”.
După ședința Guvernului din 18 noiembrie, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, nu a putut oferi explicații privind temeiul legal al interdicției impuse lui Vadim Krasnoselski de a părăsi țara. Cojuhari a susținut că astfel de proceduri nu țin de competența Ministerului Justiției și nu a răspuns întrebării adresate de o jurnalistă.
Vladislav Cojuhari, ministrul Justiției: „Eu vă mulțumesc mult. Sunt o persoană care se conduce de principiul respect pe respect și atunci când vorbim despre întrebări adresate Ministerului Justiției, eu vorbesc despre procesele care sunt în gestiunea mea. Dacă dvs. întrerupeți și rezumați un anumit subiect, asta e alegerea dvs. Eu tratez toate lucrurile cu maxim respect și voi vorbi despre acele proceduri care îmi sunt caracteristice. Ce ține de dosarul penal, reiterez, noi nu ducem urmăriri penale sau investigații și nu avem în responsabilitatea noastră interacțiunea operațională sau, altfel vorbind, noi nu intervenim pe partea asta operațională”.
Cinci bunuri imobile care aparțin fugarului condamnat penal Ilan Șor au fost scoase la licitație pentru o sumă totală de circa 31,5 milioane de lei. Printre acestea se numără două apartamente comasate din Chișinău, o cotă-parte de ½ dintr-un alt apartament din capitală, precum și o casă de locuit nefinalizată, cu teren aferent, situată pe strada Timiș din Chișinău. Informațiile privind organizarea licitației, programată pentru 2 decembrie, au fost publicate în Monitorul Oficial din 13 noiembrie. Executorul judecătoresc Roman Talmaci a declarat pentru ZdG că persoanele interesate să participe la licitație se pot înregistra până la 1 decembrie. Conform Procuraturii Anticorupție, Șor urmează să restituie statului circa 5,2 miliarde de lei, după ce a fost condamnat definitiv și irevocabil la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare. Suma de 31,5 milioane de lei reprezintă doar 0,6% din totalul pe care statul trebuie să-l recupereze de la Șor, care se ascunde în Rusia.
Pe 18 noiembrie, la Curtea Supremă de Justiție, a avut loc o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte al R. Moldova și actualul deputat Igor Dodon. În cadrul ședinței, a fost audiat din nou Maxim Lebedinschi, martor al apărării și fost consilier în perioada mandatului prezidențial al lui Dodon. Unul dintre procurorii de caz, Vitalie Codreanu, a declarat pentru Ziarul de Gardă că Lebedinschi a fost audiat suplimentar la solicitarea apărării. „Acesta a oferit răspunsuri la întrebări de concretizare legate de mai multe aspecte”, a precizat Codreanu, întrebat despre motivul unei noi audieri. Maxim Lebedinschi fusese audiat pentru prima dată pe 17 martie. Acesta a declarat că era apropiat de Igor Dodon și că a auzit discuțiile în care Serghei Iaralov l-ar fi amenințat pe liderul PSRM, în iunie 2019, în contextul în care nu se reușea constituirea unei majorități parlamentare.
Angajații unor instituții publice din satul Molești, raionul Ialoveni, nu și-au primit salariile de câteva luni. Galina Cujbă, secretara Consiliului local Molești, susține că angajații primăriei, bibliotecii și casei de cultură din localitate au convenit să-și continue activitatea până pe 25 noiembrie, iar dacă nu își vor primi salariile până atunci spun că vor face grevă. Funcționara a precizat că Primăriei i-au fost sechestrate conturile din cauza datoriilor acumulate față de mai mulți agenți economici. În ultimul an, Primăria satului Molești a fost obligată de instanța de judecată să achite peste 2,2 milioane de lei către cinci companii private, în urma unor litigii privind încasarea datoriilor. Sumele includ datorii, dobânzi de întârziere și cheltuieli de judecată. Primarul localității susține că banii solicitați de agenții economici vizează lucrări de reabilitare a drumurilor. Acesta a precizat că a discutat cu ministra Finanțelor, Victoria Belous, pentru a obține de la Guvern un transfer cu destinație specială și că „problema s-a rezolvat”. La rândul său, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat pentru ZdG că autoritățile au acordat sprijin Primăriei Molești prin finanțarea anticipată a unor transferuri, la solicitările depuse în lunile ianuarie și mai 2026. Totuși, ministra a subliniat că „acest sprijin nu poate substitui responsabilitatea administrației publice locale pentru propriile decizii financiare și pentru acoperirea cheltuielilor care urmează a fi efectuate din veniturile proprii”.
Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Igor Zubcu, a fost reținut de oamenii legii într-un dosar de luare de mită. Potrivit Centrului Național Anticorupție, acesta ar fi primit anterior suma de 4 000 de dolari pentru a nu crea impedimente în desfășurarea activității economice a unei societăți. Ulterior, bărbatul ar fi pretins în mod repetat aceeași sumă, invocând posibilitatea majorării chiriei, rezilierii contractului de locațiune și inițierii unor controale. Acesta a fost prins în flagrant în momentul primirii celei de-a doua tranșe, în valoare de 2 000 de dolari, din suma pretinsă. Joi, 19 noiembrie, Zubcu a fost plasat în arest pentru 30 de zile.
„Blitz UE”
O noutate importantă a venit, în această săptămână, de la Bruxelles. R. Moldova a fost invitată oficial de președinția irlandeză a Consiliului UE să prezinte pozițiile de negociere pentru ultimele două grupuri de capitole: Clusterul 4 – Agenda verde și conectivitate durabilă și Clusterul 5 – Resurse naturale, agricultură și coeziune. Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că acest pas tehnic pregătește deschiderea formală a celor nouă capitole în cadrul următoarei Conferințe interguvernamentale Moldova-UE.
„Blitz UE”
Un focar de toxiinfecție alimentară în rândul unor participanți la evenimente organizate în incinta unei cafenele din municipiul Bălți, în perioada 6-15 noiembrie, a fost înregistrat de Agenția Națională pentru Sănătate Publică. În total, au fost afectate 94 de persoane, inclusiv 18 copii. Potrivit Ministerului Sănătății, 39 dintre cele 94 de persoane afectate în urma focarului au fost internate în spitale, iar 11 dintre pacienți au fost deja externați. Activitatea localului a fost sistată temporar, acesta urmând să rămână închis până la clarificarea tuturor circumstanțelor și remedierea neconformităților constatate.
Aproximativ 600 de mii de cereri au fost înregistrate pe platforma compensatii.gov.md. Dintre acestea, potrivit autorităților, peste 300 de mii au fost depuse cu ajutorul asistenților sociali, iar peste 265 de mii – online. Pentru a beneficia de compensații începând cu luna noiembrie, cererile trebuie depuse până pe 27 noiembrie. Acestea vor putea fi depuse și ulterior, până pe data 25 a fiecărei luni, însă compensația va fi acordată începând cu luna în care a fost depusă cererea.
Dictatorul rus Vladimir Putin, președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele american, Donald Trump, au adoptat ceea ce ei au numit o „declarație pentru pace”, în urma unei reuniuni trilaterale, desfășurate în China. Potrivit declarației publicate de Kremlin, cele trei state, membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU, și-au exprimat intenția pentru reformarea organizației, astfel încât aceasta să poată răspunde „mai eficient” provocărilor globale și să-și îndeplinească misiunea de menținere a păcii și securității internaționale. Un alt angajament vizează creșterea producției și a livrărilor de produse petroliere, în beneficiul statelor.
După ce armata ucraineană a lovit de mai multe ori în ultimele zile podul Kerci, care face legătura între Rusia și peninsula Crimeea, ocupată ilegal de ruși în 2014, Putin a amenințat că nu va mai negocia un eventual armistițiu cu Ucraina. Totodată, dictatorul rus a amenințat cu un răspuns „mult mai dureros” la atacurile ucrainene. Podul Kerci, numit și „podul lui Putin”, a fost inaugurat în 2018 și reprezintă o legătură strategică între Rusia și partea de sud a Ucrainei, aflată sub ocupație rusească. Podul avea o însemnată importanță inclusiv pentru aprovizionarea armatei ruse din regiunile ocupate. În urma loviturilor din 16 și 17 noiembrie, o porțiune a podului rutier s-a prăbușit, iar structura de rezistență a fost avariată. Rachete ucrainene de tip „Neptun” au lovit ulterior și segmentul feroviar al podului.
Un consorțiu format dintr-o companie din Azerbaidjan și una din R. Moldova – „Nouconst” SRL va repara strada Industrială, una dintre cele mai deteriorate străzi din municipiul Chișinău. Compania „Nouconst” SRL este și subantreprenor principal la lucrările de reconstrucție și extindere a bulevardului Mircea cel Bătrân, unde licitația a fost câștigată de o companie din Kazahstan.