Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ „Când ai foarte multe…

VIDEO „Când ai foarte multe probleme, devine mai ușor să fii manipulat.” Cum circulă dezinformarea în nordul R. Moldova și cine îi poate opri răspândirea

Colaj ZdG

„Oamenii citesc ceva pe internet, apoi îi povestesc vecinului, vecinul spune mai departe altcuiva și astfel se pune în mișcare o întreagă rețea de dezinformare”, explică jurnalista Iuliana Volcova. „Sunt oameni care susțin că,   dacă vom adera la Uniunea Europeană, vom deveni robi, că ni se va fura limba”, spune jurnalistul Constantin Hairetdinov. Despre vulnerabilitățile informaționale din nordul R. Moldova, falsurile care exploatează nemulțumirile populației, dar și despre rolul presei, al școlii și al tinerilor în combaterea dezinformării, s-a discutat joi, 12 noiembrie, la Bălți, în cadrul mesei rotunde „Cine construiește reziliența informațională în comunitățile locale?”, organizată de Asociația „Media-Guard”, în parteneriat cu GLOBSEC, cu sprijinul Uniunii Europene.

De la nemulțumirile oamenilor la campanii de dezinformare

Iuliana Volcova, jurnalistă la NordNews, consideră că situația economică și accesul limitat la informații credibile contribuie la vulnerabilitatea informațională a comunităților din nordul țării. Potrivit acesteia, oamenii care vorbesc limbi diferite ajung să consume informații de pe platforme și din surse diferite, chiar dacă locuiesc în aceeași regiune.

„Este posibil ca vorbitorii de limbă rusă să nu aibă suficiente informații din surse credibile. De cele mai multe ori, ei consideră credibile sursele pe care le văd pe TikTok, Facebook, Instagram sau pe alte rețele sociale. Problema este că nu verifică cine distribuie aceste informații și cu ce interese”, a explicat jurnalista.

Volcova susține că dificultățile economice pot fi exploatate de cei care răspândesc mesaje manipulative.

„Oamenilor din regiuni le este mai greu și din această cauză devine mai ușor să fie manipulați. Când ai foarte multe griji și probleme, orice nouă majorare de prețuri, orice modificare legislativă care îi afectează direct pe locuitori provoacă nemulțumiri, iar pe fondul acestor nemulțumiri este foarte ușor să răspândești propagandă și informații false”, a declarat reprezentanta NordNews.

Un exemplu invocat de Volcova este procesul de amalgamare voluntară a localităților, care, anticipează ea, ar putea deveni subiectul unor noi campanii de dezinformare în context electoral. Potrivit jurnalistei, unii primari care se tem că și-ar putea pierde funcțiile speculează subiectul și încearcă să întoarcă populația împotriva procesului. În lipsa unor explicații clare despre schimbările pe care le presupune amalgamarea, oamenii ajung să aibă încredere în persoanele care reprezintă autoritatea locală. Jurnalista a atras atenția și asupra modului în care informațiile reale sunt transformate în mesaje manipulative.

„Să presupunem că o lege chiar a fost modificată, dar informația prezentată ulterior conține dezinformare. Avem o bază adevărată, însă în jurul ei apar tot felul de afirmații emoționale. Emoțiile rămân în memoria oamenilor mult mai puternic decât informația”, a explicat Volcova.

În comunitățile mici, acest mecanism este amplificat de comunicarea directă dintre locuitori: informația citită pe internet este transmisă vecinilor și cunoscuților, care o distribuie mai departe.

„Românii sunt naziști”, „Europa ne va transforma în robi”. Falsurile care circulă în Bălți

Constantin Hairetdinov, jurnalist la publicația SP, a vorbit despre narațiunile false întâlnite în spațiul informațional din Bălți. Printre acestea se numără afirmațiile potrivit cărora românii ar fi naziști, ar intenționa să ocupe R. Moldova, iar aderarea la Uniunea Europeană ar duce la pierderea limbii și la impunerea unor valori străine. Jurnalistul a explicat că informațiile false circulă pe aceleași platforme pe care activează presa profesionistă și creatorii de conținut care încearcă să informeze corect publicul.

„Există oameni care răspândesc intenționat falsuri, dar și oameni care fac acest lucru fără intenție, pentru că ei chiar cred că informația respectivă este adevărată”, a remarcat Hairetdinov.

Pentru a contracara asemenea mesaje, redacția SP încearcă, atunci când este posibil, să verifice direct situațiile prezentate în spațiul public. Un exemplu îl reprezintă informațiile false despre poluarea râului Nistru, când jurnaliștii au mers la fața locului pentru a fotografia și a arăta publicului situația reală.

Hairetdinov recunoaște însă că materialele jurnalistice nu reușesc întotdeauna să obțină aceeași audiență ca mesajele false.

„Chiar dacă cineva are 1000 de vizualizări, iar noi avem, să spunem, 100, trebuie oricum să continuăm să facem acest lucru”, a subliniat jurnalistul.

În opinia sa, una dintre cele mai importante deprinderi pe care publicul trebuie să le dezvolte este verificarea informațiilor din surse alternative.

„Orice persoană anonimă poate intra pe internet, poate scrie orice prostie, iar tu să o crezi sincer. Nu trebuie să le interzicem oamenilor să urmărească asemenea surse, dar trebuie măcar să le transmitem ideea că, dacă citesc ceva, să verifice și ce spune cealaltă parte”, a explicat el.

„Tinerii cred că dezinformarea nu îi afectează”

O parte a discuțiilor a fost dedicată rolului tinerilor în combaterea dezinformării și modului în care aceștia pot deveni nu doar consumatori, ci și creatori de conținut educativ.

Alexandra-Elena Marciuc, participantă la Tabăra de Reziliență Informațională organizată acum câteva luni de Asociația „Media-Guard”, a povestit că una dintre dificultățile întâlnite în activitățile cu alți tineri este convingerea acestora că sunt deja suficient de bine informați.

„M-am confruntat cu problema că tinerii considerau că știu mai multe decât știu în realitate. Cred că de aici începe problema, pentru că sunt convinși că pe ei dezinformarea nu îi afectează”, a spus tânăra.

Ea consideră că sesiunile scurte de educație media, organizate chiar în școli, pot contribui la schimbarea acestei percepții. Experiența taberei a determinat-o să fie mai atentă la informațiile pe care le consumă și să discute cu prietenii atunci când aceștia preiau afirmații neverificate.

Tânăra a oferit exemplul informațiilor despre programul „Moldova pregătită”, care au generat discuții în cercul său de prieteni. În asemenea situații, spune ea, încearcă să afle dacă interlocutorii au citit efectiv informațiile originale sau doar au preluat interpretările altora.

Alte participante la activitățile Media-Guard au relatat experiențe asemănătoare. Mirela Batîru a subliniat importanța transmiterii cunoștințelor dobândite către propria comunitate, iar Alexandra Moldovan a povestit despre o sesiune organizată pentru elevii instituției în care învață, în care a abordat inclusiv rolul politicii în viața de zi cu zi.

Educația media nu trebuie să se oprească la o disciplină școlară

Victor Grigor, șeful Centrului de resurse pentru studenți și ghidare în carieră din cadrul Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, consideră că generațiile tinere sunt tot mai conștiente de modul în care consumă informația și își gestionează prezența online. Totuși, educația media nu se regăsește ca disciplină distinctă în planurile de studii ale multor specialități universitare, inclusiv economie sau drept. Reprezentantul universității spune că această lipsă poate fi compensată prin activități extracurriculare, proiecte și parteneriate cu organizații și instituții media.

„Avem foarte multe colaborări, oportunități și proiecte în care putem implica tinerii ca să devină și mai bine pregătiți în fața provocărilor legate de dezinformare sau, în general, de viața în mediul online”, a explicat Grigor.

Potrivit acestuia, universitatea desfășoară activități privind protecția datelor personale, campanii de informare și hackathoane (competiții de echipă pentru găsirea unor soluții inovatoare), prin care studenții sunt încurajați să identifice instrumente pentru combaterea dezinformării. 

În cadrul discuțiilor a fost abordată și necesitatea colaborării dintre instituțiile de învățământ, redacțiile locale, organizațiile de tineret, societatea civilă și administrația publică.

Iuliana Volcova a oferit un exemplu privind felul în care presa poate implica direct comunitatea în producerea informației. Redacția NordNews a antrenat inclusiv persoane pensionate în crearea de conținut.

„Am ajuns până acolo încât pensionarele se trezeau dimineața devreme ca să ajungă undeva, să filmeze și să ne trimită informațiile”, a povestit jurnalista.

Aceasta a insistat și asupra necesității adaptării limbajului jurnalistic la diferite grupuri de public: „Oamenii și așa acceptă greu opinii alternative, dar, dacă acestea sunt prezentate într-un limbaj pe care nu îl cunosc, nu ajungi la ei.”

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.