Vizita Martei Kos în R. Moldova | Noi ședințe de judecată în dosarul „Frauda bancară” | Cinci deputați PAS renunță la mandate | Șefa unui centru multifuncțional al ASP, reținută | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a vizitat din nou R. Moldova. Ce mesaje a transmis, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Iar cinci deputați PAS au renunțat la mandate. Aflați cine sunt aceștia și ce vor face în continuare. Vorbim și despre vizita la București a prim-ministrului Alexandru Munteanu și aducem noi detalii din dosarul „Frauda bancară”.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Președinta Maia Sandu a convocat, marți, ședința Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană. În timpul reuniunii, șefa statului a subliniat importanța menținerii ritmului de reforme pentru avansarea procesului de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, pentru că avem încă de recuperat și după aia avem de făcut reforme suplimentare. Deci, va trebui să ne concentrăm și să muncim încă și mai bine în anul care vine, în următoarele 12 luni, așa încât raportul din toamna anului viitor să fie cel puțin la fel de bun ca cel din acest an, dar poate și mai bun. Vorbim despre reforma justiției și despre lupta împotriva corupției”.
Alexandru Munteanu, prim-ministrul R. Moldova: „Obiectivul este clar – să închidem negocierile și să semnăm Tratatul de Aderare în 2028. Vom obține acest rezultat, pe merit, dacă punem umărul cu toții – funcționari, societatea civilă, mediu de afaceri, mediu academic, deputați, jurnaliști, cetățeni”.
Marta Kos, care a avut întrevederi cu noul premier și cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că a venit la Chișinău „cu trei mesaje”.
Marta Kos, comisara europeană pentru extindere: „Primul: sunteți pe calea corectă. Acest lucru a fost confirmat săptămâna trecută, când am publicat raportul nostru anual despre progresele privind negocierile cu UE. Al doilea: încă multă muncă vă așteaptă. Eu nu vreau ca voi să aveți anumite iluzii despre ce urmează. Acum începe munca veritabilă. Trebuie să fie ajustate legile la standardele europene și va trebui să le implementăm. Acest lucru, desigur, va avea urcușuri și coborâșuri, însă apelul meu este să mențineți acea determinare pe care ați demonstrat-o până astăzi. Al treilea mesaj este că unitatea națională este cheia succesului”.
Tot în această săptămână, premierul Alexandru Munteanu a efectuat prima sa vizită oficială, în România. Acesta s-a întâlnit cu liderul de la Cotroceni, Nicușor Dan, și cu premierul român Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan, prim-ministrul României: „În plan european vom rămâne și pe mai departe o voce puternică și un susținător al progresului R. Moldova. Vom lucra îndeaproape cu guvernul dvs., deoarece aderarea la UE este singura opțiune în măsură să răspundă aspirațiilor de viitor și să ducă la creșterea nivelului de trai al cetățenilor”.
Alexandru Munteanu, prim-ministrul R. Moldova: „Avem o agendă comună foarte clară pentru următorii zece ani. Angajamentul guvernelor de la Chișinău și București este să ne ținem de această agendă pentru că doar așa rezultatele concrete vor veni mai repede în viața cetățenilor”.
Deputații PAS Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel au decis să renunțe la mandatele de parlamentari. Anunțul a fost făcut, miercuri, de Igor Grosu, președintele partidului de guvernământ.
Igor Grosu, președintele Parlamentului, lider PAS: „Am discutat foarte mult și am ajuns la o decizie. O parte din colegii noștri pe care foarte mult îi respectăm, la care foarte mult ținem: domnul Cojuhari, domnul Drăgănel, doamna Acbaș, domnul Cheianu și domnul Bostan, după multe discuții, au ajuns la concluzia că doresc să revină la ocupațiile pe care le-au avut până la campania electorală”.
Astfel, Viorel Bostan rămâne rector la Universitatea Tehnică, Roman Cojuhari ar urma să revină la Agenția Proprietății Publice, iar Nicolae Drăgănel a optat pentru păstrarea funcției de președinte al raionului Călărași. Maria Acbaș revine în afaceri, iar scriitorul și publicistul Constantin Cheianu a explicat că renunță la mandatul de deputat din motive de sănătate.
În această săptămână, au avut loc noi ședințe de judecată în dosarul „Frauda bancară”, episodul ce-l vizează pe Vladimir Plahotniuc. Pe 11 noiembrie, a fost audiat un alt martor al acuzării – Ghenadie Sajin – fost președinte al raionului Ialoveni și fost administrator al companiei „Finpar Invest” SRL, controlată de Plahotniuc. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a declarat că în perioada 2013-2014, compania a beneficiat de circa 8 milioane de dolari proveniți din Frauda bancară, iar martorul a confirmat aceste tranzacții. Și de această dată, ședința s-a desfășurat fără prezența lui Plahotniuc, care a invocat faptul că face cunoștință cu materialele cauzei. Avocatul oligarhului, Lucian Rogac, susține că procesul de studiere a dosarului este unul „greu”, întrucât Plahotniuc „este limitat în timp, îi este limitat accesul la date, persoane și informații”.
Gabriel Călin, liderul Partidului Uniunea Creștin-Socială din Moldova, cercetat penal într-un dosar de corupere electorală și spălarea banilor, a fost eliberat din arest preventiv la sfârșitul lunii octombrie și plasat în arest la domiciliu. Decizia a fost luată pe 28 octombrie de Judecătoria Chișinău. Propagandistul pro-rus Gabriel Călin a fost reținut de oamenii legii la sfârșitul lunii septembrie, fiind bănuit că, în perioada 2021–2025, ar fi efectuat conversii de peste 150 de mii de dolari și ar fi gestionat fonduri provenite din Federația Rusă.
Șefa unui centru multifuncțional al Agenției Servicii Publice a fost reținută și este cercetată de organele de drept într-un dosar de trafic de influență. Funcționara este suspectată că ar fi cerut și primit 15 mii de euro de la administratori ai unor saloane de dermatologie și chirurgie estetică din R. Moldova și România, în schimbul facilitării eliberării unor diplome de absolvire false ale unei instituții de învățământ superior din străinătate, fără ca beneficiarii să fi urmat, în realitate, studiile respective. Totodată, conform CNA, femeia ar fi susținut că are influență asupra unor factori de decizie din domeniul educației și sănătății din R. Moldova, promițând că poate facilita recunoașterea și echivalarea diplomelor din străinătate. Astfel, deținătorii diplomelor false, fără pregătire profesională reală, ar fi putut obține dreptul de a efectua proceduri medicale și estetice. ASP a transmis, printr-un comunicat, că acest caz nu are legătură cu domeniul de activitate al Agenției Servicii Publice și nici cu atribuțiile de serviciu ale persoanei vizate. Instituția și-a exprimat „deschiderea totală” pentru colaborarea cu organele de anchetă.
Perchezițiile din sistemul educațional au continuat și în această săptămână. Șapte persoane, printre care decana facultății de Fizică și Inginerie, Liliana Dmitroglo, și directoarea Colegiului de Ecologie, Tatiana Iurieva, sunt vizate într-o cauză penală de corupere pasivă și trafic de influență. Potrivit probelor acumulate, decana, având calitatea de conducătoare științifică și membră a comisiei de susținere a tezelor de licență, ar fi luat bani pentru a elabora și transmite în format electronic teze de licență unor studenți ai facultății pe care o conduce. Totodată, aceasta ar fi influențat membrii comisiei de specialitate pentru a asigura promovarea lucrărilor respective. În urma perchezițiilor efectuate la domiciliile și birourile persoanelor vizate, organele de drept au ridicat documente, diplome și sume de bani, ale căror proveniență urmează a fi stabilită. Reprezentanții USM au declarat că instituția va oferi tot sprijinul necesar pentru desfășurarea investigațiilor „în spiritul legalității și transparenței”.
Președintele Oficiului Teritorial Florești al fostului partid „Șor”, Roman Nicoară, a fost condamnat la trei ani de închisoare, dintre care doi ani cu executare, iar un an cu suspendare, într-un dosar de acceptare cu bună-știință a finanțării fostei formațiuni politice din partea „unui grup criminal organizat”. Nicoară este primul președinte care și-a recunoscut integral vinovăția, până la începerea cercetării judecătorești. Totodată, din contul lui Roman Nicoară a fost dispusă confiscarea în favoarea statului a peste 8 milioane de lei, sumă care, potrivit anchetatorilor, reprezintă mijloace bănești folosite la comiterea infracțiunii.
Între timp, Marea Britanie anunță că va contribui cu peste 17 milioane de dolari la restaurarea infrastructurii energetice a Ucrainei şi pentru a sprijini ucrainenii cei mai afectaţi de atacurile ruseşti asupra instalaţiilor energetice. În paralel, opt state membre NATO, printre care Danemarca și Suedia, au anunțat că vor contribui la finanțarea unui pachet de 500 de milioane de dolari, destinat achiziționării de echipamente militare și muniții din SUA pentru Kiev.
Satul Congaz din autonomia Găgăuză este una dintre cele mai mari localități rurale din R. Moldova. La scrutinul parlamentar din septembrie, 84,13% dintre alegătorii de aici și-au dat votul pentru Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, formațiune cu viziuni pro-ruse. La Cazaclia, proporția celor care au votat pentru blocul pro-rus a fost și mai mare: 91,29%. Ziarul de Gardă a mers în autonomia găgăuză pentru a da șansa cetățenilor de aici să se facă auziți, atât de guvernare, cât și de opoziție.
