„S-a terminat cu ferestrele deschise pe timp de iarnă și cârnațul ieftin”. Din Rîbnița, la cumpărături mai ieftine în Rezina. Reportaj ZdG
Iarna trecută, regimul separatist de la Tiraspol a lăsat locuitorii din stânga Nistrului în beznă și frig mai bine de o lună. Această toamnă a început cu sistări de apă caldă și scumpiri la rafturile din rețeaua de supermarketuri „Sheriff”, care deține monopolul în regiune. Dacă unele produse au ajuns să coste cu 25-40% mai mult decât în dreapta Nistrului, altele depășesc și prețurile europene – o spun localnicii din enclava separatistă, care, de mai bine de jumătate de an, fac naveta pe traseul Rîbnița – Rezina pentru a-și umple pungile cu de-ale gurii în magazinele din dreapta Nistrului. „Înainte, țara noastră (regiunea transnistreană, n.r.) era mai înfloritoare, acum a voastră (R. Moldova, n.r. )”, constată o locuitoare din stânga Nistrului.
ZdG a trecut Nistrul și a analizat ce oferă la raft holdingul „Sheriff” și care este opinia localnicilor despre starea economiei transnistrene în această perioadă, care, spun experții, se clatină grav.
În duminica alegerilor parlamentare, aflându-ne pe podul ce leagă Rezina de Rîbnița, adică malul drept de malul stâng al Nistrului, din discuție cu alegătorii ce mergeau spre secțiile de votare deschise în Rezina, am aflat că aceștia trec Nistrul nu doar pentru a vota, ci și pentru a face cumpărături. „Cam de jumătate de an mergem în partea cealaltă să cumpărăm pentru casă, e mai ieftin acolo”, ne-a spus unul dintre locuitorii regiunii transnistrene.
Un video filmat la o săptămână după alegeri surprinde o coadă de mașini la punctul de trecere Rîbnița, spre sensul de ieșire din regiunea transnistreană. Cititorul care ni l-a trimis ne-a zis că imaginile surprind cum locuitorii din stânga Nistrului se îndreaptă spre Rezina pentru a procura produse alimentare, dar și pentru a-și alimenta automobilele.
Reporterii ZdG au mers „la Rîbnița după medicamente”
Luni, 6 octombrie, am pornit spre Rîbnița, fără a ne prezenta drept jurnaliști, or, accesul unui jurnalist din dreapta Nistrului în regiunea transnistreană pentru a-și face meseria este aproape imposibil. Deși am ajuns la Rezina, la stația „Casa Măcelarului”, cu 20 de minute mai devreme decât ora la care urma să pornească microbuzul, a trebuit să așteptăm următoarea cursă, așa cum cel de la ora 12:30 era deja ticsit cu oameni care duceau în torbele lor zahăr, conserve, crupe.
Din a doua încercare, cu 7 ruble, echivalentul a aproape 7 lei, am ajuns la punctul de trecere Rîbnița în jurul orei 13:00. De cum am trecut de pod, toată lumea din microbuz a trebuit să coboare pentru a prezenta actele de identitate și a explica scopul vizitei în regiunea transnistreană.
După ce așa-zisa vameșă s-a asigurat că toți pasagerii au coborât din microbuz, a mers în cabina de alături pentru a procesa datele. Din tot microbuzul, doar reporterii ZdG aveau acte moldovenești, ceilalți – acte emise de autoritățile din stânga Nistrului. Am improvizat și i-am spus „vameșei” că mergem la Rîbnița să cumpărăm medicamente care nu s-ar găsi pe partea dreaptă a Nistrului.
„Это значит, что вы вернетесь тоже сегодня?” (Asta înseamnă că vă întoarceți tot azi? n.r.), ne-a întrebat ea, în rusă. Am încuviințat.
După câteva minute în care a stocat datele din buletinul de identitate, am primit un tichet denumit „Приднестровская Молдавская Республика, Миграционная карта ” (Republica Moldovenească Nistreană, Fișă de migrație, n.r.). Tichetul, scris în două limbi – rusă și engleză, conținea datele personale, scopul vizitei și durata șederii – 12 ore. După controlul vamal, nu toți au urcat în microbuz pentru a-și continua drumul spre Rîbnița. Unii au pornit chiar pe jos spre casă, cu pungile pline de produse, semn că locuința lor se află chiar lângă podul spre Rezina, dar pentru a-l trece, oricum au obligația de a se legitima.
Ajuns în centrul orașului Rîbnița, te cuprinde senzația că această fâșie de pământ a rămas încă în secolul trecut – monumente, clădiri, denumiri și străzi sovietice.
Am schimbat 200 de lei, pentru care am primit 192 de ruble transnistrene. Rubla transnistreană este diferită de rubla rusească – și ca design, și ca valoare monetară.
Pe străzi patrulează oameni îmbrăcați în haine militare, iar localnicii, deja obișnuiți de ani de zile cu această stare a lucrurilor, își urmează stilul de viață, neobservând oamenii în uniforme. Totuși, aceștia sunt scumpi la vorbă și la declarații, mai ales pe teme politice. Pentru a nu le pune securitatea în pericol, nu vom publica numele acestora, nu le vom arăta fețele și nici nu vom oferi alte date personale ale oamenilor care au discutat cu noi despre cum se trăiește în regiunea transnistreană în toamna anului 2025.
„Înainte, țara noastră (regiunea transnistreană, n.r.) era mai înfloritoare, acum a voastră”
O femeie pe care am filmat-o cu o cameră ascunsă ne confirmă că produsele alimentare s-au scumpit semnificativ în regiune „cam după Anul Nou”.
Deși este pensionară, aceasta încă muncește – „У меня пенсия 740 рублей, что это такое? Там пенсия намного больше, чем у меняю” ( „Eu am o pensie de 740 de ruble, ce e asta? Acolo (în R. Moldova, n.r.) pensia e cu mult mai mare decât a mea”, n.r.).
Potrivit cursului valutar stabilit de așa-zisa Bancă Republicană Transnistreană, în acea zi, o rublă transnistreană valora aproximativ 1,04 lei, ceea ce ar însemna că femeia de 68 de ani primește o pensie de aproape 770 de lei.
Pensionara recunoaște că merge des la Rezina:
„Cumpăr de toate, cumpăr găini, cumpăr lapte, carne, borcane cu pastă de tomate, ulei mai cumpăr. La noi e foarte scump. Și ouăle sunt scumpe. Totul e scump, nu corespunde pensiei”, povestește ea. Femeia spune că s-au schimbat vremurile – „Раньше наша страна была более процветающей, теперь ваша” („Înainte țara noastră [regiunea transnistreană, n.r.] era mai înfloritoare, acum a voastră [R. Moldova, n.r.]).” „Mi se pare că Moldova mai mult se dezvoltă, mai multe drumuri s-au făcut, mai multe decât la noi se fac. La noi e totul pierdut”, ne mai spune aceasta. „Cineva își umple buzunarele. Ne-au pus amenzi mari, impozite mari. Cineva ia banii aceștia de la noi. Amenzile sunt mari, dar pensiile sunt așa. Amenzile sunt de trei mii, două mii, cinci mii, șase mii, 11 mii de ruble”, se plânge femeia, fără a dori să ofere mai multe detalii.
„O să răbdăm, noi ne-am obișnuit cu asta, înțelegem”
O altă vârstnică susține că nu a observat să se fi mărit prețurile. Își face cumpărăturile, ca de obicei, la rețeaua de supermarketuri „Sheriff” și spune că „totul e bine”. Singura ei nemulțumire este faptul că a fost deconectată apa caldă, dar nici asta nu consideră că e ceva foarte grav.
„Noi credem că totul va fi bine. O să răbdăm, noi ne-am obișnuit cu asta, înțelegem.” Nu vrea să discute despre motivele care au dus la această situație. „Nu o să vorbesc despre asta. Au spus că sunt ceva probleme și peste o săptămână o vor conecta. Noi înțelegem tot, o vor conecta. Și fără apă caldă răbdăm, cel mai important este să fie pace”, spune femeia.
Un alt pensionar întâlnit în stradă ne zice că nu înțelege ce se întâmplă pe cele două maluri ale Nistrului și că este adeptul reintegrării.
„Trăiți cum vreți și noi trăim cum vrem. Demult trebuia să ne unim și toate se terminau. Doar să nu ne încurcăm unii altora să trăim”, ne spune bărbatul în treacăt. De fapt, și marea majoritate a votanților cu care ZdG a discutat în ziua alegerilor parlamentare au declarat că optează pentru reunificarea țării, fapt mai puțin întâlnit anterior în rândul localnicilor din regiunea transnistreană.
„Aici e numai Sheriff”
O altă femeie ne răspunde în limba română. „Puteți vorbi românește, că vă înțeleg perfect”, zâmbește ea. Întrebând-o dacă este adevărat că de ceva timp s-au scumpit produsele alimentare, femeia ne răspunde:
„Cu mult e mai scump. Toți noi mergem la Rezina și facem cumpărături. Acolo alegerea e mai mare, prețurile sunt la reducere și sunt foarte multe supermarketuri – avem de unde să ne alintăm. Aici e numai Sheriff.”
Reportera ZdG: Dar de ce se întâmplă asta? De ce au crescut prețurile?
Locuitoarea din Rîbnița: Dar de ce se întâmplă asta? Probabil că asta e a lor…, țara lor. De-atâta.
Reportera ZdG: Țara lor, ce aveți în vedere?
Locuitoarea din Rîbnița: Am în vedere acei de la Tiraspol. Voi vedeți că noi nici apă caldă nu avem în casă, ni s-a stins. Nu mai vorbim de căldură. Nu știu ce-o să fie iarna.
Mulți localnici au refuzat să vorbească cu noi, chiar dacă nu aveam echipament video, iar cei care acceptau să vorbească o făceau foarte prudent. O localnică ne-a întrebat chiar dacă suntem „иностранные агенты, направленные в разведку” (agenți străini trimiși în misiune de cercetare, n.r.). Femeia ne-a zis că ar vorbi multe, dar nu știe cum și unde vor fi folosite declarațiile sale, așa că ne-a îndemnat să trăim pe propria piele ceea ce înseamnă regiunea transnistreană.
„Iată trăiți o săptămână la noi și veți vedea”, ne-a răspuns ea, refuzând să continue discuția.
Pe „Бульвар Победы” (Bulevardul Biruinței, n.r.) se înalță, biruitoare, statuia lui Lenin. Pe aceeași stradă se găsește și unul dintre supermarketurile lanțului „Sheriff”.
*Sheriff este singurul holding din așa-numita Republică Moldovenească Nistreană, format din companii private transnistrene.
Fondată la începutul anilor 1990 de către Victor Gușan și Ilia Kazmalî, foști membri ai serviciilor speciale, compania include aproape toate domeniile de afaceri private profitabile din această regiune, implicându-se, de asemenea, în mod semnificativ și în politica transnistreană.
Sheriff deține un lanț de benzinării, un lanț de supermarketuri, un canal de televiziune, o editură, o companie de construcții, o agenție de publicitate, o fabrică de băuturi spirtoase („KVINT”), două fabrici de pâine, o rețea de telefonie mobilă (Interdnestrcom), o echipă de fotbal (FC Sheriff Tiraspol) și stadionul omonim, fiind de asemenea dealerul oficial al Mercedes-Benz în regiune.
Stânga Nistrului: produse mai scumpe cu 5, 7, 10, 12 lei
Am mers în supermarketul „Sheriff” pentru a vedea prețurile la alimentele de bază:
Ne-am întors la Rezina și am mers la două rețele de supermarketuri, unde am aflat și ne-am convins de ce vin la cumpărături locuitorii din stânga Nistrului:
Comparând, am descoperit că, în afară de băuturile alcoolice și unele produse din carne, toate alimentele din stânga Nistrului au ajuns să coste mai mult decât în dreapta Nistrului – unele cu 5 sau 7 lei, iar altele – chiar cu 10 lei și mai mult.
Ajunși la supermarketurile din Rezina, deja cu echipamentul video, ne-am confruntat cu o și mai mare „prudență” a persoanelor din stânga Nistrului.
„Se tem să spună că sunt din regiunea transnistreană, dar se hrănesc de la Rezina”
Multe persoane care ieșeau cu torbele pline din supermarketuri doar confirmau că sunt din regiunea transnistreană, dar imediat apărea și refuzul de a mai discuta ceva. Cineva a recunoscut că le-ar fi frică „să spună cu subiect și predicat că sunt din regiunea transnistreană, dar se hrănesc de la Rezina”.
Parcarea celuilalt supermarket este ocupată de mașini cu numere transnistrene. Din 12 mașini parcate, doar 5 au numere de înmatriculare moldovenești. O vârstnică care a ajuns cu microbuzul ne spune că a venit după medicamente și și-a cumpărat terci cu fructe, pentru că la Rîbnița nici nu se găsesc astfel de terciuri. Fiul său locuiește în Belarus și i-a trimis bani „ca să-și ia ceva pe sufletul ei”.
Reportera ZdG: E adevărat că acolo s-au scumpit produsele alimentare?
Locuitoarea din Rîbnița: În regiunea transnistreană?
Reportera ZdG: Da.
Locuitoarea din Rîbnița: E puțin spus.
Reportera ZdG: E puțin spus?
Locuitoarea din Rîbnița: Da, desigur, pensia e mică.
Reportera ZdG: Și dvs. veniți aici după cumpărături?
Locuitoarea din Rîbnița: Da, noi de aici am cumpărat și pastile. Totul s-a scumpit. Nu ne mai este convenabil să cumpărăm de acolo.
Reportera ZdG: Ce mai cumpărați de aici?
Locuitoarea din Rîbnița: Tot ce e necesar – cartofi, pâine, costițe pentru borș, care sunt mai ieftine.
Un alt bărbat, care aude discuția noastră, ne spune din fugă în rusă: „Gata, s-a terminat cu ferestrele deschise pe timp de iarnă și cârnațul ieftin. Asta e politică, nimic mai mult.”
„Desigur, există conceptul că o bunicuță a spus că Putin ne-a abandonat”
O altă locuitoare din Rîbnița spune că alege produsele din dreapta Nistrului „pentru diversitate, pentru calitate și pentru că cele din stânga Nistrului sunt mai scumpe și decât cele din Europa”.
„Pe mine mă aranjează calitatea produselor dvs., sincer, nu spun asta pentru că vorbesc acum cu dvs. Și de la voi putem cumpăra ceea ce e imposibil de cumpărat de partea cealaltă. Acolo, prețurile la produse s-au scumpit, nu este un secret, de ce să mint”, spune femeia.
Aceasta recunoaște că traiul a devenit mai complicat în regiunea separatistă, fapt care generează polemici politice în rândul localnicilor.
„Undeva, desigur, există conceptul că o bunicuță a spus că Putin ne-a abandonat. Eu, probabil, sunt departe de momentele politice ca să judec dacă Putin a abandonat regiunea transnistreană sau nu. Eu cred că e greu peste tot – și aici, și acolo, și chiar în Federația Rusă, unde e ziua de naștere a lui Putin”, a declarat femeia.
În încercarea de a-i „dezlega” la vorbă pe locuitorii din regiunea transnistreană, începeam discuția cu faptul că în acea zi, la 7 octombrie, liderul de la Kremlin își sărbătorea ziua de naștere. Câțiva localnici la rând i-au urat „sănătate și pace”, iar femeia cu care am discutat la urmă este singura care a zis că pentru dânsa nu contează că astăzi este ziua lui Putin, ci mai mult o interesează războiul din Israel, „și nici situația din Ucraina nu o înțeleg, absolut deloc nu înțeleg. Cred că existe alte metode, care să excludă războiul”.
Expert: „Importul a scăzut cu 21%, iar exportul – cu 50%”
Expertul în politici economice Viorel Chivriga susține că enclava separatistă se află într-o criză economică profundă, fapt ce a generat „migrația cumpărătorilor”, cât și migrația forței de muncă.
„Comerțul exterior nu că bate pasul pe loc, dar a picat grozav. La jumătatea anului 2025, datele indică faptul că importul a scăzut cu 21%, iar exportul – cu 50%. Asta e foarte mult, arată o scădere drastică. Totodată, regiunea a pierdut câteva direcții geografice în care erau direcționate operații comerciale externe de bază – în primul rând, Uniunea Eurasiatică. La jumătate de an, doar 9% din tranzacțiile comerciale efectuate de operatorii economici din regiune sunt îndreptate spre Uniunea Eurasiatică – asta e foarte puțin”, remarcă expertul.
„În partea dreaptă a Nistrului se vede o abundență foarte vizibilă de produse de calitate diferită și produse de companii diferite. Consumatorul are de unde alege”, mai subliniază expertul în politici economice.
Totodată, Chivriga precizează că un alt factor care a determinat statu-quo-ul situației economice este declanșarea războiului din Ucraina, care a închis frontiera și a pus bețe în roate pentru contrabandă și corupția din comerț.
„Astfel, economia din regiunea transnistreană a pierdut din elan din cauza a numeroși factori: 1 – lipsa unui model de dezvoltare, menținerea unei traiectorii care a fost împrumutată și a fost menținută 30 de ani; 2 – controlul politic al economiei; 3 – războiul din Ucraina, care a avut niște mișcări devastatoare pentru cei care fac business în stânga Nistrului; 4 – probleme de pe alte filiere, cum ar fi problemele demografice foarte mari, absența unor schimbări care să presupună acceptarea unor valori și a unor reglementări care sunt valabile în spațiul nostru, mai ales cele care sunt valabile în statele UE și R. Moldova; și ultima – lipsa dorinței, încăpățânarea anume de a nu accepta legislația R. Moldova și modul de a dezvolta sectorul economic în regiune. Anii ‘80 au rămas și în 2025”, conchide Viorel Chivriga.
