Plahotniuc va fi escortat la CSJ pentru audieri în dosarul „Kuliok”. Detalii noi despre înregistrarea video a întâlnirii Dodon-Iaralov-Plahotniuc
Oligarhul Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat (PD), urmează să fie escortat miercuri, 11 februarie, din Penitenciarul nr. 13 la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), pentru a oferi declarații în calitate de martor în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon, în prezent deputat al Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM).
Marți, 10 februarie, la CSJ a avut loc o nouă ședință de judecată în dosarul fostului președinte Igor Dodon. La începutul ședinței, procurorul de caz Vitalie Codreanu a anunțat că pentru această zi au fost citați martorii Serghei Iaralov și Adrian Radu, însă niciunul dintre ei nu s-a prezentat în fața instanței.
Codreanu a precizat că Adrian Radu i-a informat pe procurori despre imposibilitatea de a se prezenta la ședința din 10 februarie, precum și la următoarele ședințe, invocând faptul că se află într-o deplasare de serviciu în afara R. Moldova, solicitând să fie audiat prin videoconferință. În cele din urmă, completul de judecată, format din magistrații Ghenadie Eremciuc, Stella Bleșceaga și Vladislav Gribincea, a acordat acuzării termen până mâine pentru a „clarifica situația acestui martor”.
În ceea ce îl privește pe fostul vicepreședinte al PD, Serghei Iaralov, considerat un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, procurorul Vitalie Codreanu a declarat că acesta nu mai locuiește la adresa de domiciliu din R. Moldova și că s-ar afla în Statele Unite.
Numele lui Serghei Iaralov a fost pronunțat pentru prima dată, în contextul fraudei din sistemul bancar, pe 15 octombrie 2015. Atunci când, cu doar câteva minute înainte de a fi reținut de ofițerii CNA, fostul premier Vlad Filat a dezvăluit în premieră, de la tribuna Parlamentului, că Iaralov a participat „la toate discuțiile și târgurile” care vizau Banca de Economii (BEM). Businessmanul se afla în sală.
„Cât privește martorul Iaralov Serghei, a fost citat la adresa de domiciliu sau viza de domiciliu pe care o are în R. Moldova. S-a constatat faptul că dumnealui nu domiciliază la adresa respectivă. De mai mulți ani, acest imobil a fost înstrăinat, a fost audiat și proprietarul apartamentului, care a spus că nu-l cunoaște pe Iaralov, nu cunoaște locul aflării lui și că acum 10-15 ani a achiziționat acel apartament, iar relații cu Iaralov nu are. A fost verificată și traversarea frontierei. S-a constatat că în ultimii cinci ani, Iaralov nu are o traversare înregistrată la frontiera de stat.
Ca să putem afla locul aflării lui, la fel, aceleași acțiuni au fost întreprinse și în privința membrilor familiei acestuia. Este vorba despre soția și copilul lui. În privința soției, s-a constatat o altă adresă de domiciliu. S-a constatat că doamna Iaralov cu domiciliază de mulți ani în acel apartament. A fost verificată frontiera de stat. S-a constatat că ultima traversare pe direcția de ieșire o are în luna mai 2025. Aceleași acțiuni au fost întreprinse și în privința fiului lui Iaralov (…). Ofițerul de investigații mi-a comunicat că din sursele media se constată că Iaralov Serghei se află peste hotarele R. Moldova, cel mai probabil în Statele Unite ale Americii, în Boston. Aceste concluzii au fost formulate inclusiv din analiza și examinarea paginii de pe rețelele de socializare a soției lui Iaralov Serghei, de aceea acuzarea este în imposibilitate de a asigura prezența acestui martor, or locul exact al aflării lui nu este cunoscut pentru a fi citat”, a declarat Vitalie Codreanu.
Codreanu a subliniat că nu va renunța la audierea lui Serghei Iaralov, întrucât acesta reprezintă un martor-cheie în acest dosar.
„Noi nu renunțăm la acest martor, dar o să încercăm prin alte surse să căutăm un număr de contact sau o adresă de domiciliu a dumnealui. Dacă reușim, atunci vom putea face legătura cu el (…). În caz contrar, chiar dacă nu reușim oricum nu renunțăm la această probă (…). Este un martor-cheie și de aceea păstrăm solicitarea ca acesta să fie audiat (…)”, menționează procurorul.
Potrivit CD-ului făcut public de fostul deputat Iurie Reniță, înregistrarea în care ar apărea Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov ar fi fost realizată pe 4 iunie 2019, după ora 21:00. Camerele video erau ascunse în umbrele, care stăteau într-un colț al camerei, notează jurnaliștii de la TV8.
În cadrul ședinței de astăzi au fost analizate mai multe materiale video în ședință închisă. Următoarea ședință de judecată va avea lor miercuri, 11 februarie.
CSJ: Probele acuzării vor fi examinate până pe 12 februarie
Reprezentanții CSJ menționează într-un comunicat faptul că până la 27 martie 2026 sunt programate 15 ședințe de judecată în dosarul lui Igor Dodon, fiecare cu o durată estimată între 4 și 8 ore. În cadrul acestora urmează să fie audiați 11 martori ai acuzării și 36 de martori ai apărării, precum și să fie cercetate probe video și înscrisuri. Până la data de 12 februarie 2026 vor fi examinate probele acuzării, iar începând cu ședința din 17 februarie 2026 vor fi cercetate probele apărării.
Potrivit CSJ, cercetarea probelor începe cu audierea martorilor acuzării, urmată de examinarea probelor video și a înscrisurilor prezentate de acuzare, iar ulterior de cercetarea probelor apărării.
„Ședințele de judecată în această cauză sunt publice și se desfășoară în sediul Curții Supreme de Justiție, situat pe strada Mihail Kogălniceanu. Ședințele publice sunt transmise live pe canulul de Youtube al Curții Supreme de Justiție. Totodată, ședințele în cadrul cărora sunt audiați martorii pot fi urmărite din sala de judecată, însă nu sunt difuzate live pe internet, pentru a preveni influențarea declarațiilor martorilor care urmează să fie audiați de conținutul declarațiilor făcute de martori audiați anterior. Această practică este utilizată pentru protejarea integrității probatoriului (…)”, menționează CSJ într-un comunicat.
Dosarul „Kuliok”, reluat de la zero
Dosarul „Kuliok”, în care este învinuit fostul președinte al R. Moldova și actualul deputat Igor Dodon, a fost reluat de la zero la începutul lunii noiembrie 2025 din cauza înlocuirii unui judecător.
Până în iunie 2025, dosarul a fost examinat de Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciuc şi Stella Bleşceaga, preşedinta completului. Ulterior, Ion Malanciuc a fost desemnat în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe un termen de 6 ani, ședințele de judecată fiind puse pe pauză. Astfel, judecătorul Ion Malanciuc a fost înlocuit cu magistratul Vladislav Gribincea. Pe 25 noiembrie 2025, la CSJ s-a desfășurat prima ședință în dosarul „Kuliok”, în componența noului complet de judecată.
Istoria dosarului „kuliok”
Urmărirea penală în dosarul denumit generic „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova emisă anterior.
Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”.
Conform informațiilor oferite de procurorii ce instrumentează acest dosar penal, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a PSRM.
Potrivit CSJ, cauza penală se află pe rolul instanței din luna octombrie 2022. Până în prezent, în această cauză au avut loc peste 50 de ședințe de judecată. Cercetarea probelor a fost reluată în toamna anului 2025, întrucât legea impune reluarea examinării fondului în situația în care componența completului de judecată este modificată. În acest dosar, completul a fost schimbat de mai multe ori, inclusiv ca urmare a demisiei unor judecători, a nepromovării evaluării externe de către un judecător și a numirii unui alt judecător în funcția de judecător al Curții Constituționale.
