Noi tarife la căldură | Scandal religios la Dereneu | Noutăți din dosarele „Kuliok” și „Frauda bancară” | Vizita prim-ministrului Alexandru Munteanu în Ucraina | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Energia termică și electrică livrate de Termoelectrica se ieftinesc. Au fost modificate și prețurile pentru consumatorii din nordul țării. Cât vom plăti în facturi, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. Tot astăzi vorbim despre prima vizită oficială a prim-ministrului Alexandru Munteanu în Ucraina și aducem detalii despre scandalul de la biserica din Dereneu. Vorbim și despre dosarul „Kuliok”, precum și despre dosarul „Frauda bancară”, episodul Vladimir Plahotniuc.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Locuitorii capitalei vor achita pentru energia termică livrată de Termoelectrica cu 490 de lei per Gcal mai puțin decât până acum. Noul tarif a fost stabilit la 2 020 de lei per Gcal. Consumatorii din municipiul Bălți, deserviți de „CET-Nord”, vor achita cu 75 de lei per Gcal mai mult decât actualul tarif. În același timp, prețul energiei electrice produse de „Termoelectrica” a fost redus cu 85 de bani per kWh, ajungând la 2 lei și 31 de bani per kWh. Consumatorii deserviți de „CET-Nord” vor plăti 2 lei și 77 de bani per kWh, cu 29 de bani mai puțin decât în prezent.
Prim-ministrul Alexandru Munteanu a efectuat marți prima sa vizită oficială la Kiev. A avut întrevederi cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu prim-ministra Iuliia Svîrîdenko și cu prim-vicepreședintele Radei Supreme, Oleksandr Korniienko. Tema centrală a discuțiilor dintre Alexandru Munteanu și Volodimir Zelenski a fost avansarea procesului de integrare europeană prin sprijin reciproc. Șeful Guvernului de la Chișinău a subliniat că autoritățile moldovene vor continua să ofere Ucrainei sprijin politic, diplomatic și umanitar. Iar Volodimir Zelenski și-a exprimat recunoștința pentru susținerea acordată de R. Moldova și a evidențiat că parcursul european al celor două state trebuie să fie unul comun.
Iuliia Svîrîdenko, prim-ministra Ucrainei: „Guvernele noastre sunt hotărâte să coopereze în mod regulat și concret, să poarte un dialog activ și pragmatic pe toate aspectele cooperării și o platformă eficientă pentru soluționarea tuturor aspectelor este comisia mixtă interguvernamentală dintre Ucraina și Moldova, pentru cooperare comercială și economică”.
Alexandru Munteanu, prim-ministrul R. Moldova: „R. Moldova susține ferm parcursul vostru european și consideră că integrarea europeană a Ucrainei este un element important pentru stabilitatea, securitatea și viitorul european al întregii regiuni”.
În cadrul vizitei au fost semnate trei acorduri bilaterale: Acordul privind cooperarea în repatrierea copiilor neînsoțiți; Protocolul pentru facilitarea deschiderii punctului de trecere rutier „Cosăuți–Iampil” la frontiera moldo-ucraineană, precum și Acordul privind dreptul la muncă remunerată pentru membrii familiilor personalului misiunilor diplomatice și consulare.
Conflictul din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, a degenerat la începutul lunii februarie într-un scandal public, cu acuzații de „persecuție religioasă” și „abuzuri ale statului”. Deși biserica aparține Mitropoliei Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române, pe 10 februarie, preoți ai Mitropoliei Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, însoțiți de primar și circa 150 de persoane, au rupt cordonul poliției și au pătruns forțat în biserică. Primarul Vasile Revenco, avocatul preotului și alte patru persoane au fost reținute. Poliția a raportat ultraj și sustragerea stațiilor de comunicare. Ulterior, patru persoane au fost plasate în arest preventiv, iar două au fost eliberate. Ziarul de Gardă a constatat că la evenimentele de la Dereneu a participat și Valeriu Chirca, un bărbat condamnat anterior cu suspendare pentru mercenariat de partea rușilor în Ucraina. Conflictul din jurul bisericii de la Dereneu a început încă în 2017, când preotul și o parte dintre enoriași au trecut la Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Române. În 2018, un grup de localnici a schimbat lacătul bisericii și l-au înlocuit pe preotul existent cu un alt cleric, Alexandru Popa, numit de Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse. Clădirea bisericii, monument istoric, aparține statului și a fost dată în folosință, în 2019, Mitropoliei Basarabiei pentru 50 de ani. Mai multe detalii la subiect găsiți pe zdg.md.
În această săptămână au continuat ședințele în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte Igor Dodon. La ședința din 10 februarie, procurorul Vitalie Codreanu a anunțat că martorii Serghei Iaralov și Adrian Radu au fost citați, însă nu s-au prezentat în instanță. Potrivit acuzatorului, Iaralov nu mai locuiește la adresa din R. Moldova și cel mai probabil se află în Statele Unite. La ședința de judecată din 11 februarie, oligarhul Vladimir Plahotniuc nu a venit pentru a depune declarații în calitate de martor, deși fusese dispusă escortarea sa, invocând că a doua zi are o altă ședință de judecată în dosarul în care este inculpat. În cele din urmă, instanța a decis aducerea silită a lui Plahotniuc la una dintre ședințele următoare.
Tot pe 11 februarie a fost prezentată o înregistrare video din 2019 a întâlnirii dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov. Conform discuției, Plahotniuc, care deținea la acea vreme funcția de președinte al PDM, l-a întrebat pe Dodon, pe atunci președinte al R. Moldova, în ce condiții ar putea fi creată o coaliție între PDM și PSRM și care sunt așteptările socialiștilor și ale Federației Ruse. Igor Dodon a menționat necesitatea semnării unui acord în prezența ambasadorului rus la Chișinău. Mai multe detalii din discuția din 2019 găsiți pe zdg.md.
Pe 12 februarie, Vladimir Plahotniuc s-a prezentat în ședința de judecată din dosarul „Frauda bancară”, în care este inculpat, după ce a absentat de la mai multe ședințe anterioare. Oligarhul însă a spus că a prins o viroză și a cerut să fie audiat la o altă ședință. Procurorul de caz a considerat cererea neîntemeiată, însă instanța a admis solicitarea lui Plahotniuc și a dispus audierea sa la următoarea ședință de judecată. Tot în această săptămână am aflat că extrădarea oligarhului Vladimir Plahotniuc din Grecia în R. Moldova a costat circa 100 de mii de lei. În cadrul ședinței din 9 februarie, procurorul de caz în dosarul „Frauda bancară”, episodul Plahotniuc, a cerut anexarea la dosar a documentelor care confirmă aceste costuri. Procurorul Alexandru Cernei a precizat că, în cazul unei eventuale condamnări, suma ar urma să fie recuperată de la Vladimir Plahotniuc. Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în R. Moldova pe 25 septembrie 2025, fiind plasat în arest în Penitenciarul nr. 13 din capitală.
Procurorii anticorupție au atacat cu apel sentința Judecătoriei Chișinău prin care fostul deputat democrat și ex-sportiv Constantin Țuțu a fost condamnat la opt ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de escrocherie, trafic de influență și fals în declarații. Procurorii susțin că hotărârea este parțial neîntemeiată, în special în ceea ce privește achitarea lui Țuțu pentru capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, și consideră că pedepsele stabilite pentru escrocherie și trafic de influență sunt „prea blânde”. Astfel, procurorii solicită o condamnare la 15 ani de închisoare. Anterior, Constantin Țuțu declara că nu își recunoaște vinovăția pe niciunul dintre capetele de acuzare, iar avocații săi au anunțat că vor contesta decizia primei instanțe, pe care o califică „absolut ilegală”.
Fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova, Alexandru Balan, acuzat că ar fi transmis informații secrete unei rețele de spionaj din Belarus, de natură să pună în pericol securitatea națională a României, rămâne în arest. Înalta Curte de Casație și Justiție de la București i-a respins contestația lui Balan și a prelungit măsura de arest. Conform poliției române, între 2024 și 2025, fostul funcționar moldovean ar fi avut două întâlniri la Budapesta cu ofițeri de informații din Belarus, existând suspiciuni că aceste întrevederi ar fi avut drept scop „transmiterea de instrucțiuni și efectuarea de plăți, pentru anumite servicii prestate”.
Aflat sub sancțiuni internaționale și căutat de INTERPOL, condamnatul penal Ilan Șor s-a refugiat la Moscova și a început să investească într-o flotă aeronautică proprie. Jurnaliștii de la RISE Moldova au identificat trei avioane și un elicopter, toate cumpărate prin interpuși. Șor le-ar fi înregistrat sub aerobaza unui om de afaceri turc, iar beneficiar în acte figurează un bărbat din Uzbekistan. RISE Moldova a urmărit sute de zboruri operate de cele patru aeronave ale lui Șor, din 2024 și până în prezent. Cel mai des, avioanele au legat Moscova de Ankara, Tel Aviv și Abu Dhabi, iar două dintre avioane sunt folosite de președintele Kârgâzstanului, Sadyr Japarov. Ilan Șor, liderul fostului partid „Șor”, a părăsit R. Moldova în iunie 2019, iar în aprilie 2023 a fost condamnat de Curtea de Apel Centru la 15 ani de închisoare, cu executare într-un penitenciar de tip închis. Sentința a fost menținută definitiv de Curtea Supremă de Justiție.
Judecătorul Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca, în prezent suspendat din funcție, a fost trimis în judecată pentru conducerea unui autovehicul în stare de ebrietate avansată, după ce procurorii au finalizat urmărirea penală. El este unul dintre cei trei magistrați care, în octombrie 2025, ar fi agresat un angajat al unei benzinării din Soroca, iar ulterior s-ar fi urcat la volan și ar fi provocat un accident rutier. Potrivit procurorilor, în seara de 9 octombrie 2025, magistratul, aflat în stare de ebrietate, a urcat la volanul unui „Volkswagen Passat” și a pornit spre ieșirea din orașul Soroca, în direcția Chișinău. După ce a parcurs circa 400 de metri, încercând să întoarcă automobilul, a urcat peste bordura trotuarului, unde s-a oprit. Analizele au indicat o concentrație a alcoolului în sânge de 2,87 grame per litru. Magistratul se declară nevinovat.
Dosarul accidentului rutier de la Bahmut, cu implicarea fostului șef al Procuraturii raionului Ungheni și soldat cu moartea a patru persoane, inclusiv a unui copil, se află în continuare la etapa de urmărire penală. Ion Bucur, avocatul familiei victimelor, susține că ancheta este tergiversată și că, la peste doi ani și trei luni de la tragedie, dosarul „bate pasul pe loc”. De cealaltă parte, procurorul Nicolae Pîrău a declarat că în dosar au fost dispuse mai multe expertize, însă rezultatele au fost recepționate cu întârziere și nu au fost complete. De asemenea, el a menționat că partea vătămată a cerut efectuarea unei expertize suplimentare în România, demers care amână din nou trimiterea cauzei în instanță.
Președinta Organizației Teritoriale Șoldănești a fostului partid „Șor”, Inesa Diacenco, a fost condamnată la 4 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Aceasta a fost condamnată pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostei formațiuni politice. Sentința a fost pronunțată pe 11 februarie de Judecătoria Chișinău. Potrivit procurorilor, Inesa Diacenco a contribuit la acceptarea finanțării ilegale a fostului partid în sumă de peste 3 milioane de lei. Femeia nu și-a recunoscut vinovăția.
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, consideră „foarte realist” un scenariu în care accesul copiilor la rețelele de socializare ar putea fi reglementat, după modelul aplicat în Australia sau Franța. Ministrul menționează că o eventuală decizie ar putea fi adoptată către finalul acestui an.
Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării: „Evident că ne-am dori ca tinerii să poată să reziste acestor tentații, de sine stătător, să poată să discearnă între ceea ce este în interesul lor și ceea ce nu este. Aici se dă marea dezbatere: facem instruiri sau interzicem. Cred că pe parcursul acestui an vor fi formulate argumente de către toate părțile și va fi adoptată o decizie spre finalul anului 2026. Eu tind să cred că e bine să protejăm copiii de anumite riscuri și instruirile sunt cu siguranță importante”.
Pe 10 februarie, de Ziua Internațională a Siguranței pe Internet, și președinta Maia Sandu a anunțat că va începe o dezbatere cu părinți, profesori, medici, psihologi și reprezentanți ai tinerilor „pentru a găsi cele mai bune soluții pentru siguranța copiilor în mediul digital”.
Sistemul energetic al Ucrainei rămâne supus unei presiuni severe, iar centralele nucleare au fost parțial deconectate de la rețeaua electrică în urma unor atacuri rusești. În ultimele zile, armata lui Putin a atacat Kievul, Harkivul, dar și alte orașe ucrainene cu rachete balistice și drone, lăsând în urmă morți și răniți. Între timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că următoarea rundă de negocieri Rusia-SUA-Ucraina ar urma să aibă loc săptămâna viitoare. Potrivit liderului de la Kiev, negociatorii ar urma să se concentreze, în cadrul discuțiilor, pe problema teritorială, un aspect încă nerezolvat.
Situația tânărului de 20 de ani, născut în R. Moldova, care recent și-a îndeplinit serviciul militar, dar care ar fi fost declarat apatrid de instituțiile statului din motiv că nu și-a perfectat buletin de identitate până la vârsta de 18 ani, a scos la iveală și alte cazuri similare, documentate de Ziarul de Gardă. Vedeți în continuare un material la acest subiect.
Vineri, 13 februarie, Ziarul de Gardă a lansat un nou produs jurnalistic în format video: Ora dosarelor. În data de 13 a următoarelor 13 luni, ZdG își propune să scoată la lumină dosarele foștilor sau actualilor demnitari și funcționari, politicieni sau oameni de afaceri. Gazda emisiunii este jurnalista Măriuța Nistor. Primul episod, în care punem sub lupă dosarele lui Vladimir Plahotniuc, este deja publicat pe canalul de YouTube al Ziarului de Gardă.
