Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Lumea, văzută prin ochii…

VIDEO Lumea, văzută prin ochii unei abonate la ZdG în vârstă de 84 de ani: „Putin se gândește și la R. Moldova”

Sursa foto: ZdG

În Badicul Moldovenesc, o localitate din raionul Cahul cu mai mulți abonați la Ziarul de Gardă, am cunoscut-o pe Evdochia Crețu, o femeie în vârstă de 84 de ani, cu ochi senini, care, deși a fost pusă la grele încercări în viață, nu s-a lăsat niciodată pradă provocărilor. Fosta profesoară de clasele primare, de limbă și literatură rusă, care a îndurat foamea sovietică din ‘46 și ‘47, speră că persoanele în etate din R. Moldova vor ajunge să primească într-o bună zi pensii care să le asigure o bătrânețe lipsită de griji și că războiul lansat de Rusia în Ucraina se va încheia în curând, pentru că acesta „aduce numai greutăți”.

Badicul Moldovenesc este al cincilea cel mai abonat sat la ZdG din raionul Cahul. „Ziarul de Gardă este foarte bun, vă spun drept. Să fiți dârji”, ne-a spus în timpul discuțiilor Evdochia, care de mai bine de cinci ani urmărește cu interes tot ce apare în ediția tipărită a ziarului.

19 martie 2025. La câteva ore după răsăritul soarelui, echipa Ziarului de Gardă ajunge în satul Badicul Moldovenesc, situat în raionul Cahul, la o distanță de 152 km de Chişinău. Prima oprire a fost la Primăria și Oficiul Poștal din sat, iar de acolo, un bărbat s-a oferit să ne conducă cu mașina până la casa familiei Crețu, acolo unde urma să o cunoaștem pe fosta profesoară Evdochia Crețu, o femeie cu voce blândă, ochi albaștri și senini, care este și  abonată fidelă a ZdG. 

„El (ZdG, n.r.) nu cruță pe nimeni”

Am fost întâmpinați la poartă de către băiatul femeii, cel care ne-a condus la intrarea în casă, iar peste puțin timp ne-am întâlnit și cu Evdochia Crețu. După un scurt dialog, femeia ne-a spus motivul pentru care Ziarul de Gardă nu lipsește niciodată de pe masa din dormitorul său.

„Ziarul de Gardă este foarte bun, vă spun drept. Să fiți dârji, pentru că este un ziar foarte bun. Îmi place că spune adevărul despre mine, despre tine și despre toți. El nu cruță pe nimeni, dar sunt indignată de faptul că jurnaliștii sunt acuzați și sunt loviți. Am citit diverse articole, chiar dacă nu văd prea bine. Uneori citesc zagolovki (titlurile, n.r.) (…).

În Ziarul de Gardă sunt tare multe articole bune. Îmi place rubrica despre medicină. Am citit ieri sau alaltăieri (pe 18 sau 17 martie, n.r.) despre «ucigașul tăcut» – este vorba despre tensiunea arterială. În articol este scris cum trebuie să te păzești (să te protejezi, n.r.). Sunt redate și multe probleme din viață – violența în familie, de exemplu. La noi, acesta este un fenomen tare răspândit. Nu credeam că omul poate fi atât de crud. Încearcă să iei un pui de cățeluș sau un pui de pisică de la mama lor, că pisica se va duce și va scormoni până îl va găsi, dar unele mame își aruncă copiii. Nu știu ce le-aș face unor astfel de mame, sunt împotriva (acestor lucruri, n.r.)”, ne-a zis Evdochia Crețu.

„Este foarte greu. Măcar 5000 să fie”

Femeia a continuat să afișeze un zâmbet binevoitor chiar și în momentul în care vorbea cu tristețe despre pensia mică, pe care în mare parte o cheltuiește pe medicamente.

„Am o pensie mică complet. Am 3000 de lei. Am lucrat 38 de ani, dar am ieșit la pensie cu 60 de ruble. Înainte, zarplata (salariul, n.r.) era tare, tare mică. Salariul meu era de 40 de ruble, că atunci erau ruble (…). Pensia este foarte mică, nu-mi ajunge. Este foarte greu. Pe lună cheltui peste o mie de lei doar pe medicamente. Toate medicamentele sunt scumpe, dar nu pot să nu le iau (…). Când am avut putere, mă duceam la punctul medical, dar acum nu mă pot duce, pentru că nu pot merge (…). Fiica mea, care locuiește la Chișinău, mă sună și mă cheamă la ea, dar nu pot să-mi las băiatul, pentru că el este foarte bolnav (…)”, ne-a relatat femeia cu lacrimi în ochi.

Fosta profesoară crede că un vârstnic în R. Moldova ar trebui să aibă o pensie „măcar de 5000 de lei” pentru a-i fi acoperite necesitățile zilnice.

„Măcar 5000 (de lei, n.r.) să fie. Vă spun că eu doar pe medicamente plătesc o mie și ceva, apoi telefonul, lumina, internetul, dar de mâncare ce mai rămâne? Nimic nu mai rămâne. Așa că pensia este foarte, foarte mică, nu știu cum o măresc ei (…). Pentru lumină ne-au dat o compensație de 800 de lei, iată asta încă ne ajută, dar altfel nu știu ce am face fără niciun ajutor (…). (Statul, n.r.) trebuie să ajute cu produse alimentare. Cu doi ani în urmă, ne-au promis că o să ne dea lemne, dar nu ne-au mai dat nimic absolut. Vorbeam cu feciorul să strângem bani să luăm lemne, că dacă vine iarna, ce facem? (…) Eu aș propune (autorităților, n.r.) să ofere gratuit pensionarilor măcar câte 2-3 scladometri de lemne (metri steri de lemne, n.r.) (…)”, a adăugat femeia.

Evdochia Crețu s-a născut în 1941, anul în care a avut loc primul val al deportărilor staliniste din Basarabia. Își amintește cu tristețe despre al Doilea Război Mondial și despre foametea din ‘46 și ‘47, pe care a fost nevoită să le vadă prin ochii săi de copil.

„Eram în familie patru copii, iar tata a plecat pe front și s-a întors acasă tocmai în 1947, pentru că a fost internat în spitalul militar, fiind foarte rănit. Tot războiul l-am petrecut cu mama (…). Mama nu avea cu ce să ne învelească, unde să ne culce, nu avea nimic. Mama plângea și se întreba ce o să facem (…). În 1946 era foamete. A fost război și nu a plouat, bunăoară, cum e acum. Eu mă gândesc să nu fie secetă mare și foame. În pod n-a rămas atunci nimic, totul era «măturat». Nu aveam nimic de mâncare. Mâncam floare de salcâm. Uneori tăia animale și cocea carnea. Deja carne aveam, dar pâine nu. Iată așa ne-am confruntat până în 1948”, povestește Evdochia Crețu.

„Războiul aduce numai greutăți”, iar „Putin se gândește și la R. Moldova”

Femeia speră că războiul provocat de Rusia în Ucraina se va încheia în cele din urmă și este de părere că Statele Unite ar trebui să fie mai ferme în medierea conflictului. Totodată, pensionara consideră că R. Moldova este în pericol.

„Donald Trump nu vrea să-și strice relațiile nici cu Putin, dar nici cu Ucraina. Eu aș spune că el trebuie să fie ferm. Să spună ambelor părți: «Terminați războiul!» (…) Războiul aduce numai greutăți. Acum se distrug clădiri în Ucraina. Când o să le refacă ei? Iar le va trebui ajutor, dar de unde să mai ia atâta ajutor, dacă nu demult au primit asistență? (…) Poate se vor gândi și vor termina acest război. Putin se gândește și la R. Moldova (…). La drept vorbind, suntem săraci față de Ucraina. Ucraina are grânari, are minereuri, dar noi ce avem? Noi suntem săraci, dar totuși trebuie să luptăm pentru o colaborare corectă (…)”, a adăugat Evdochia Crețu.

„Șor este ținut de Rusia. Și Plahotniuc, și ceilalți”

Spre finalul discuției cu ZdG, fosta profesoară a enumerat politicienii moldoveni în spatele cărora, în opinia ei, ar sta Federația Rusă.

„(…) În regiunea transnistreană cel mai tare țin cu rușii, în Autonomia Găgăuză la fel. Ilan Șor este ținut (susținut, n.r.) de Rusia. Și Plahotniuc, și ceilalți. Aceia îi acoperă și știu mai bine ce se face în R. Moldova decât noi (…)”, este sigură Evdochia Crețu. La finalul discuției, ne-a condus spre ieșirea din casă, mulțumindu-ne pentru că am vizitat-o.