Dosarul „Kuliok”: CC urmează să se expună dacă CSJ poate examina cauza penală. Un martor al acuzării va fi audiat prin videoconferință
După o pauză de o lună, marți, 3 noiembrie, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a avut loc o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”, în care este inculpat fostul președinte al R. Moldova și actualul deputat socialist Igor Dodon. Acesta s-a prezentat în fața judecătorilor. La începutul ședinței, avocații lui Dodon au înaintat mai multe cereri, printre care solicitarea ca procurorii să explice învinuirea modificată în sensul agravării aduse lui Dodon, precum și ridicarea excepției de neconstituționalitate prin care este contestată competența CSJ de a examina cauza penală.
Procurorii de caz Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu au calificat solicitările drept inadmisibile și au cerut instanței să le respingă. În cele din urmă, instanța a admis cererile, iar încheierea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate urmează să fie transmisă Curții Constituționale (CC). Tot în ședința de marți, instanța a admis audierea prin videoconferință a martorului acuzării Adrian Radu, care se află în Spania.
„(…) În urma deliberării, completul de judecată se va expune asupra tuturor cererilor care au fost înaintate de partea apărării și cea a acuzării privind audierea martorului. Instanța de judecată dispune: se ia act de solicitarea părții apărării de a fi explicată învinuirea, deoarece partea acuzării deja a fost de acord să explice partea învinuirii care nu i-a fost clară inculpatului. Cu privire la obligarea a fi prezentată în instanță lista probelor de către acuzatorul de stat, se respinge, pentru că această etapă a fost depășită. Cu referire la lista probelor apărării, se admite parțial și se admite audierea lui Maxim Lebendinschi, a lui Pavel Voicu și a Tatianei Macarova. Cu referire la excepția de neconstituționalitate, completul de judecată a emis o încheiere, care va fi publicată, în care a admis integral excepția de neconstituționalitate și va remite încheierea la Curtea Constituțională pentru a o soluționa. Cu referire la audierea martorului Adrian Radu, se dispune audierea acestuia prin videoconferință”, a declarat Stella Bleşceaga, preşedinta completului de judecată.
La ședință a fost prezentă și avocata martorului Adrian Radu (fostul consilier al lui Vladimir Plahotniuc, n.r.). Aceasta a spus că clientul său se află în Spania, dar poate fi audiat prin videoconferință, la sediul misiunii diplomatice. Audierea lui Radu urmează să aibă loc în zilele următoare.
Petru Balan, unul dintre avocații lui Igor Dodon, susține că, prin ordonanța din 25 septembrie 2026, acuzarea ar fi modificat încadrarea factuală a faptelor descrise în rechizitoriu.
„(…) Problema imunității, după modificarea acuzării, deja este mult mai accentuată. Învinuirea este mult mai concretă și vizează atribuțiile constituționale ale președintelui R. Moldova, din perioada 2019, fără ca imunitatea lui să fie pusă în discuție în prezenta cauză penală. Imunitatea condiționează competența instanței de judecată (…)”, a spus Balan.
„(…) Noi nu înțelegem de ce atât de insistent nu se dorește să se meargă la Curtea Constituțională. Înțeleg că cineva insistă, poate sunt termeni, dar decât să luăm o decizie greșită, anticonstituțională, haideți să vedem care este soluția Curții Constituționale. Nimeni nu fuge nicăieri. De aceea, avocații, la solicitarea mea, au venit cu această cerere suplimentară”, a adăugat Igor Dodon, prezent la ședință.
De cealaltă parte, procurorii de caz au calificat cererile apărării drept neîntemeiate.
„În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate, constatăm că este o încercare a apărării deja de a contesta competența Curții Supreme de Justiție. Noi credem că această cerere este una inadmisibilă din următoarele considerente: chestiunea cu privire la competență este stabilită prin Colegiul organic, este clară și prin aceasta nu este afectat dreptul apărării al inculpatului. Cu privire la art. 325, onorată instanță, acesta nu poate fi interpretat și aplicat unilateral, ci în coroborare sau prin raportare la prevederile art. 326, precum și la art. 53, 281 și 282 din Codul de procedură penală. Acuzarea de stat este în drept ca, în cursul judecării cauzei, să emită ordonanțe, inclusiv în sensul agravării calificării și încadrării juridice a faptei în componența infracțiunii (…)”, a declarat Petru Iarmaliuc.
„Eu nu înțeleg faptul cum coroborarea dintre două norme pe care am invocat-o și noi în ordonanța de punere sub învinuire poate modifica esența și poate determina partea apărării să vină în fața instanței cu astfel de cereri de ridicare a excepției de neconstituționalitate (…). Vreau să menționez că această normă nu a suferit modificări și nu a suferit modificări nici prevederile constituționale la care a făcut referire domnul Balan atunci când a vorbit despre decretul prezidențial și în general despre atribuțiile președintelui. Considerăm că partea apărării nu are o circumstanță nouă apărută care ar determina examinarea Curții Constituționale a acestei chestiuni”, a spus Vitalie Codreanu.
Ulterior, Igor Dodon a insistat că Înalta Curte trebuie să se pronunțe asupra cererii.
„(…) Patru ani în urmă, noi am expus foarte clar că acest dosar nu ține de competența Curții Supreme de Justiție. Nu vorbim despre calitatea probelor. Asta este altă întrebare. De multe ori am spus că nu sunt probe. Toți care au venit au spus că nu au fost prezenți la acea întrevedere și încă o dată confirm, vă amintesc, că expertiza expune că au fost momente trucate. Nu vorbim despre aceasta, vorbim despre competența instanței. Orice om simplu din R. Moldova când este trimis în judecată, este trimis în prima instanță, urmează apelul și Curtea Supremă de Justiție. Șeful statului este trimis în judecată direct la Curtea Supremă de Justiție. În Constituție este scris că înainte de a fi trimis la Curtea Supremă de Justiție, Parlamentul, cu 67 de voturi, ridică imunitatea președintelui. Dacă m-ați trimis direct încoace, atunci mergeți conform procedurii constituționale. Dacă nu merge procedura constituțională , începem de la prima instanță (…). Vedem ce se va întâmpla mai departe (…). Au schimbat cu totul acuzarea (…). Dacă vreți să condamnați un șef de stat, pregătiți-vă, luați procurori profesioniști, găsiți probe, documentați, nu veniți cu niște apă chioară strânsă rapid în decurs de două luni jumătate și trimisă în luna septembrie în instanța de judecată (…)”, a spus Dodon.
Detalii despre dosarul „Kuliok”
Urmărirea penală în dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Centru a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova care a fost emisă anterior.
Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kulioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”.
Conform informațiilor oferite de procurorii ce instrumentează acest dosar penal, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a PSRM.
La ședința de judecată din 14 august a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi, fostă preşedintă a Parlamentului și a Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), în calitate de martor al apărării în dosarul „Kuliok”. Asistată de avocatul său, Zinaida Greceanîi a făcut declarații în legătură cu situația politică de după alegerile parlamentare din 2019. Ea a susținut, între altele, că nu credea în formarea unei coaliții între PSRM, partid pe care îl conducea la acel moment, și fostul Partid Democrat, condus la acea vreme de Vladimir Plahotniuc. Politiciana susține că reprezentanții PDM ar fi solicitat ca funcția de prim-ministru să-i revină lui Plahotniuc și că, în perioada 2018–2019, PSRM s-ar fi confruntat cu mai multe presiuni din partea formațiunii politice.
De asemenea, aceasta a confirmat că Ion Ceban și Vlad Bătrîncea au fost desemnați negociatori ai PSRM pentru discuții despre formarea coaliției. „Ei veneau și ne informau că reprezentanții acelui partid au asemenea gânduri, că ceilalți puneau acele condiții (…). Cu PDM-ul au fost doar discuții sugestive, discuții concrete de formare a coaliției n-au fost (…)”, susține Greceanîi.
Totodată, politiciana a recunoscut că i-a cerut lui Dodon să poarte discuții cu reprezentanții PDM privind formarea unei coaliții.
„Domnul Dodon avea o experiență politică destul de vastă. Domnul Dodon este mai calm și l-am rugat să meargă să discute, inclusiv cu cei de la PDM (…). Cu domnul Plahotniuc n-am avut nicio discuție. Pe domnul Plahotniuc, până să vină în Parlament, l-am văzut o singură dată prin Guvern și nici nu știam cine este. Am întrebat colegii cine este și de unde s-a luat (…). Eu mai multă încredere aveam în domnul Dodon, că ar ști cum să negocieze, decât singură în sine. Avea experiență (…)”, a spus ea.
La ieșirea din sala de judecată, Greceanîi a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor, menționând că „toate declarațiile” le-a făcut în sala de judecată.
