Alertă în sectorul energetic | Cum comunica un ex-director adjunct al SIS cu ofițeri KGB din Belarus | Judecători demiși | Criză în stânga Nistrului și cronologia evenimentelor legate de războiul din Iran | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
În R. Moldova a fost instituită stare de alertă în sectorul energetic. Cum argumentează autoritățile această măsură, vă spunem în această ediție a Săptămânii de Gardă. De asemenea, discutăm despre metodele de spionaj pe care le-ar fi utilizat fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova, Alexandru Balan, cu ofițerii KGB din Belarus, precum și despre principalele evenimente legate de războiul din Iran și impactul acestuia asupra R. Moldova.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Începând cu 4 martie, în R. Moldova a fost declarată stare de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile. Măsura are caracter preventiv și a fost adoptată în contextul situației din Orientul Mijlociu, al deteriorării infrastructurii energetice din Ucraina din cauza atacurilor rusești, precum și al închiderii sau lucrărilor de mentenanță la rafinăriile din regiune. Autoritățile dau asigurări că aprovizionarea cu produse petroliere și energie electrică nu va fi întreruptă, iar stocurile existente acoperă consumul pentru următoarele 30 de zile.
Alexandru Munteanu, prim-ministrul R. Moldova: „Este o criză globală care afectează toată lumea. Ne afectează și pe noi. Imediat am activat protocoalele de securitate, am activat acel Centru Național de Management al Crizelor, pe care, așa cum vă amintiți foarte bine, l-am creat în decembrie și am lucrat cu toate ministerele și agențiile vizate asupra unui plan, luând în considerare scenariile de mai departe. Incertitudinea este foarte mare, trebuie să ne gândim la o eventuală escaladare în continuare”.
Potrivit Guvernului, spre deosebire de starea de urgență, care implică un regim strict, starea de alertă reprezintă o măsură preventivă care permite autorităților să intervină mai rapid, astfel încât resursele energetice disponibile să fie direcționate cu prioritate pentru acoperirea consumului intern al R. Moldova. În contextul incertitudinilor de pe piața de petrol, generate de războiul din Orientul Mijlociu, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică din R. Moldova a anunțat că stocurile de produse petroliere disponibile pe teritoriul țării sunt suficiente și nu există riscuri sistemice pentru consumatori.
Miercuri, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că R. Moldova are rezerve de motorină pentru aproximativ 12 zile, iar stocurile de benzină sunt suficiente pentru mai mult de 20 de zile de consum.
Dorin Junghietu, ministrul Energiei: „La capitolul motorină, avem stocuri în benzinării și în depozite aproximativ pentru șapte zile de consum. În depozitele de la Giurgiulești mai sunt stocuri de motorină pentru încă patru-cinci zile. Corespunzător, aceste stocuri se completează pe măsură ce vin alte transporturi. La capitolul benzină, stăm chiar mai bine. Stocurile actuale acoperă practic peste 20 de zile de consum”.
Începând cu 4 martie, în regiunea transnistreană a fost introdus un regim strict de economisire a gazelor, pe fondul reducerii livrărilor. Așa-numitul „Minister al Economiei” a anunțat perturbări critice în mecanismul de furnizare a gazelor naturale și o diminuare semnificativă a volumelor, relatează jurnaliștii de la ZonaDeSecuritate.md. În aceste condiții, Termocentrala de la Cuciurgan a trecut la producerea energiei electrice pe bază de cărbune. Încălzirea va fi menținută în spitale, în instituțiile sociale cu ședere permanentă și în grădinițe, iar livrarea apei calde pentru consumatorii casnici nu va fi sistată. În școlile din regiune însă nu va fi asigurată încălzirea, potrivit ZonaDeSecuritate.md. În chat-urile școlare, părinții au fost anunțați că elevii sunt rugați să vină la ore îmbrăcați mai gros. Totodată, în timpul acestei săptămâni, la unele stații de alimentare cu gaz din stânga Nistrului s-au format cozi.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat, joi, că cetățenii din stânga Nistrului sunt „ai noștri” și trebuie ajutați, iar Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a decis să prelungească mandatul companiei „Moldovagaz” pentru aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene.
Tensiunile din Orientul Mijlociu cresc de la o zi la alta. După ce Israelul și Statele Unite au lansat atacul asupra Iranului, în urma căruia liderul suprem, Ali Khamenei, a fost ucis, Iranul a ripostat printr-o serie de atacuri în întregul Orient Mijlociu. Țintele au vizat aliați ai SUA și locații unde americanii au baze militare. Au fost lovite inclusiv orașele Dubai, Abu-Dhabi și Doha. Pe 5 martie, Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova a anunțat că 82 de cetățeni moldoveni au revenit în țară din Emiratele Arabe Unite, iar alți doi au reușit să părăsească Israelul și au ajuns la București. Potrivit autorităților, până în prezent nu au fost raportate victime în rândul cetățenilor moldoveni aflați în regiune. Într-un episod al podcastului „Detectorul de falsuri”, disponibil pe canalul nostru de youtube, jurnalista Mariana Colun a discutat cu Daniel Vodă, expert asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, despre valul de dezinformări care circulă online în contextul tensiunilor din Iran și Orientul Mijlociu. Cum se încearcă inducerea panicii în R. Moldova, ce este real și ce este exagerare în mesajele care leagă conflictul din Orientul Mijlociu de un presupus colaps energetic în R. Moldova și cât de departe pot lovi rachetele iraniene, aflați din podcastul integral. Vă invităm să-l urmăriți și să vă exprimați opiniile în comentarii.
Noi detalii ies la iveală în dosarul fostului director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al R. Moldova, Alexandru Balan, acuzat că ar fi spionat România în favoarea serviciilor secrete din Belarus. Potrivit Digi24, care citează surse judiciare, metoda de comunicare folosită de Balan cu ofițerii bieloruși nu este una nouă în lumea serviciilor secrete, însă rămâne eficientă tocmai prin simplitatea sa. În loc să transmită mesaje electronice ce ar fi putut fi interceptate, persoanele implicate accesau același cont de email și redactau mesajele în folderul „Drafts”, adică în ciorne fără a le trimite efectiv. În acest mod, mesajele rămâneau salvate în contul comun și puteau fi citite de ambele părți, fără să circule prin rețeaua de email. Tehnica, folosită de ani de zile de structuri de spionaj din întreaga lume, îngreunează activitatea anchetatorilor. Conform Digi24, într-un alt cont de email, în folderul „Drafts”, au fost descoperite mai multe mesaje redactate în limba rusă, datând din iulie 2025. Acestea ar fi apărut după o întâlnire care a avut loc în același an la Budapesta, între Balan și ofițeri ai KGB-ului din Belarus. Alexandru Balan a fost trimis în judecată în România la sfârșitul lunii februarie. Autoritățile române îl acuză de tentativă de trădare prin transmiterea de informații secrete de stat, în formă continuată, precum și de divulgarea unor secrete care ar putea periclita securitatea națională a României.
În această săptămână a avut loc o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte al R. Moldova, Igor Dodon. Pe 4 martie, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea avocaților lui Dodon de recuzare a completului de judecată care examinează cauza. Apărătorii lui Dodon au susținut că judecătorii Stella Bleșceaga, Vladislav Gribincea și Ghenadie Eremciuc ar fi exercitat „presiuni” asupra martorului acuzării, Vladimir Plahotniuc, după ce au dispus aducerea silită a acestuia la o ședință de judecată din dosar. De cealaltă parte, procurorul Petru Iarmaliuc a declarat în fața instanței că Vitalie Codreanu, procuror în același dosar, solicitase anterior instanței să asigure prezența lui Plahotniuc la ședință, „pentru a verifica dacă acesta este sau nu dispus să depună declarații”. „Instanța a realizat aceste atribuții, reieșind din necesitatea de a nu tergiversa cauza”, a argumentat procurorul.
Zilele trecute, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au exclus din sistem doi judecători recunoscuți vinovați în anumite dosare, însă liberați de pedeapsă penală din cauza intervenirii termenelor de prescripție. Unul dintre judecători Iurie Hîrbu, de la Judecătoria Orhei, vizat în dosarul „Laundromat”. Acesta a fost găsit vinovat de Curtea de Apel Centru pentru pronunțarea cu bună-știință a unor hotărâri contrare legii, dar a fost liberat de pedeapsă din cauza intervenirii termenului de prescripție. În 2023, prima instanță îl achitase în același dosar. Al doilea judecător eliberat din funcție este Aureliu Postică, de la Judecătoria Chișinău. Curtea de Apel Centru l-a găsit vinovat de fals în declarații, însă l-a scutit de pedeapsa penală din motivul intervenirii termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. Anterior, judecătorul nu a promovat evaluarea integrității. Hotărârile prin care au fost demiși pot fi contestate la CSJ în termen de 30 de zile.
În ședința Consiliului Superior al Magistraturii din 3 martie, Aureliu Postică a susținut că este „victima unei condamnări mediatice”. El a spus că o știre publicată pe site-ul ZdG pe 12 februarie — pe care o califică drept „o veritabilă analiză a părții motivate a hotărârii” — a apărut „într-un termen record de 32 de minute” după pronunțare.
Aureliu Postică, judecător demis de CSM: „Doar simpla citire sumară a deciziei instanței, fără analiza detaliată a acesteia, îți poate lua în jur de 30-40 de minute, dar în cazul nostru articolul a fost scris, redactat și publicat cu subiect și predicat într-un termen record de 32 de minute. Aceste constatări mă conduc involuntar la ideea că am fost și sunt victima unei condamnări mediatice și prin încălcarea tuturor garanțiilor iminente ale unui proces echitabil”.
În legătură cu afirmațiile judecătorului, Ziarul de Gardă precizează că, inițial, pe site-ul nostru – ZdG.md, a fost publicată o știre pe scurt, așa cum procedăm frecvent în cazul evenimentelor de ultimă oră, cu mențiunea că „știrea se actualizează”. Ulterior, după analiza hotărârii, în știrea inițială au fost adăugate mai multe detalii din sentință, rezultând ceea ce judecătorul a numit „o veritabilă analiză”.
Joi, directorul Centrului Național Anticorupție, Alexandr Pînzari, a prezentat în plenul Parlamentului raportul de activitate al instituției pentru anul 2025. Printre dosarele de rezonanță documentate de CNA în anul 2025 se numără 20 de cazuri de corupere electorală și șase cazuri de finanțare ilegală a partidelor politice. Totodată, în 2025, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul CNA a aplicat sechestre pe bunuri de aproape 710 milioane de lei, majoritatea în cauze penale de spălare de bani.
În această săptămână, viceministrul Economiei, Mediului și Agriculturii de la Kiev, Taras Visoțki, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că guvernul ucrainean ar urma să introducă, în perioada următoare, restricții la importul de struguri, vin și alcool din R. Moldova. Potrivit oficialului ucrainean, măsura ar fi una „în oglindă”, după ce Chișinăul a interzis importul de carne de pasăre din Ucraina, după depistarea unei substanțe interzise în furajele din țara vecină. Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din R. Moldova au declarat pentru ZdG că instituția nu a primit nicio notificare oficială din partea autorităților ucrainene privind eventuale restricții la importul de vinuri sau alte produse vitivinicole din R. Moldova și că urmează discuții pe marginea acestui subiect. Ulterior, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a anunțat că exportul produselor din carne de pasăre din Ucraina către R. Moldova ar putea fi reluat. Autoritățile de la Chișinău și Kiev au convenit, în urma unor discuții, asupra „unui algoritm clar de acțiuni, care va permite restabilirea pieței pentru carnea de pasăre congelată și refrigerată, ca urmare a implementării unui mecanism robust de control comun între autorități”. Importul cărnii de pasăre din Ucraina, precum și a produselor derivate, a fost temporar suspendat după o decizie a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din 26 ianuarie.
Zilele trecute, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că discuțiile trilaterale de pace dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite sunt în prezent suspendate din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Totuși, liderul de la Kiev spune că ține legătura cu reprezentanți ai Statelor Unite practic în fiecare zi. Între timp, Ucraina și Rusia au realizat un nou schimb de prizonieri de război, câte 200 de persoane de fiecare parte. Într-un mesaj publicat pe Facebook, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că printre cei reveniți acasă se numără apărători ai Mariupolului și ai regiunilor Donețk, Harkiv și Zaporijjea, precum și grăniceri și membri ai Gărzii Naționale. Liderul ucrainean le-a mulțumit militarilor ucraineni, dar și Statelor Unite pentru sprijinul acordat în medierea acestui schimb.
