Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Un tribunal polonez a refuzat…

Un tribunal polonez a refuzat extrădarea unui cetățean ucrainean în Germania, unde este acuzat de implicare în sabotarea conductelor de gaze Nord Stream 2

Imagine simbol Sursa: Shutterstock

Pe 16 octombrie, un tribunal polonez a refuzat extrădarea unui cetățean ucrainean în Germania, unde este acuzat de implicare în sabotarea conductelor de gaze Nord Stream 2, scrie DW.

Prim-ministrul polonez, Donald Tusk, a declarat că suspectul a fost eliberat din arest. „Și pe bună dreptate. Cazul este închis”, a adăugat prim-ministrul.

Sursa citată scrie că hotărârea vine pe fondul tensiunilor legate de exploziile ale Nord Stream, care au distrus conducte cheie care leagă Rusia și Germania pe sub Marea Baltică și au declanșat acuzații internaționale. Suspectul în vârstă de 46 de ani a fost reținut în septembrie în Polonia.

Autoritățile germane îl acuză pe cetățeanul ucrainean că a ajutat la plasarea de explozibili pe conducte, ca parte a unei operațiuni sub acoperire efectuate de pe un iaht închiriat, care a plecat din portul Rostock, din Germania. Nava ar fi fost achiziționată prin intermediari folosind documente germane falsificate.

DW preciează că refuzul Poloniei vine după o acțiune similară a Curții Supreme a Italiei, care pe 15 octombrie a anulat extrădarea unui alt cetățean ucrainean, Serhii Kuznețov, căutat de Germania pentru acuzații conexe.

Tusk a comentat anterior această problemă, spunând că cei care au construit conducta Nord Stream 2 „ar trebui să le fie rușine și să tacă”, nu cei acuzați de sabotarea acesteia.

Tusk a spus că extrădarea suspectului ar fi „împotriva intereselor Poloniei” și a împărtășit poziția Poloniei cu fostul cancelar german Olaf Scholz și președintele Volodimir Zelenski „cu multe luni în urmă”.

Ambasadorul Ucrainei în Polonia, Vasyl Bodnar, a declarat pe 7 octombrie că Kievul nu se amestecă în procedurile de extrădare. Anchetatorii germani au legat anterior sabotajul de un grup pro-Ucraina, dar nu au susținut implicarea directă a guvernului ucrainean.

DW notează că conducta Nord Stream 2, care nu a devenit niciodată operațională, a fost mult timp un punct de criză în politica energetică europeană. Chiar înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, criticii au spus că aceasta a adâncit dependența Germaniei de gazul rusesc și a subminat securitatea energetică europeană.

În 2021, Nord Stream 1 a furnizat peste o treime din exporturile de gaze ale Rusiei către Europa. Președintele ceh Petr Pavel a declarat ulterior că conductele erau o „țintă legitimă” dacă Kievul s-ar fi aflat într-adevăr în spatele atacului.

Tag-uri:
Distribuie articolul: