SUA au dezvăluit transcrierile discuțiilor dintre Putin și Bush. Încă de la prima întâlnire, din 2001, liderul Kremlinului se plângea că Rusia „a cedat voluntar mii de km de teritoriu”, inclusiv „Ucraina, Kazahstanul și Caucazul”

Organizația non-guvernamentală americană „Arhiva Securității Naționale” de la Universitatea George Washington a publicat pe site-ul său trei transcrieri declasificate ale discuțiilor dintre Vladimir Putin și președintele SUA George Bush din 2001, 2005 și 2008. Potrivit documentelor, încă de la prima întâlnire cu Bush, șeful Kremlinului se plângea că Rusia „a cedat voluntar mii de kilometri de teritoriu” și se opunea extinderii NATO, relatează BBC.

„Arhiva Securității Naționale” explică faptul că transcrierile au fost făcute publice ca urmare a unei acțiuni în justiție intentate de această organizație în baza legii americane privind libertatea de informare.

Prima întâlnire: ton prietenos și plângeri privind „teritoriul cedat”

Primul document este datat 16 iunie 2001, când Putin și Bush s-au întâlnit pentru prima dată în castelul Brdo din capitala Sloveniei, Ljubljana.

George Bush a fost ales al 43-lea președinte al SUA în 2000 și a depus jurământul în ianuarie 2001. La acel moment, Putin era și el relativ nou în funcția de președinte: câștigase alegerile în martie 2000.

Judecând după transcriere, cei doi lideri au fost foarte prietenoși unul cu celălalt și și-au manifestat intenția de a menține relații bune între Rusia și Occident.

La începutul întâlnirii, Bush îl invită pe Putin la ferma sa din Texas, îi spune liderului rus că „nu vrea să subestimeze rolul Rusiei” și îl asigură că „o Rusie puternică este în interesul nostru”.

În răspuns, liderul rus a făcut apel la onestitate în relații.

„Sunt popular în Rusia și vă pot spune de ce: pentru că ascult oamenii. Oamenii din Rusia simt că au fost dezamăgiți de schimbările pe scară largă care le-au adus mai multă libertate, dar nu pot profita de ea”, spunea atunci Putin.

Imediat după aceea, șeful Kremlinului a trecut brusc la chestiuni legate de istorie și teritorii. Judecând după transcriere, acest lucru îl preocupa în mare măsură pe liderul rus încă din primii ani ai președinției sale.

„Rușii au cedat mii de kilometri pătrați de teritoriu, în mod voluntar. Este ceva nemaiauzit! Ucraina, care a făcut parte din Rusia timp de secole, a fost cedată. Kazahstanul a fost cedat. La fel și Caucazul. Este greu de imaginat, iar acest lucru a fost făcut de liderii de partid”, i-a spus Putin lui Bush în vara anului 2001.

Putin îi mai spune lui Bush că, în opinia sa, țările occidentale au dezamăgit Moscova în mai multe privințe, printre care și faptul că nu au rezolvat problema datoriei rusești și au ignorat acțiunile grupărilor islamiste radicale din Cecenia.

În timpul acestei întâlniri, Putin l-a întrebat pe Bush de ce este necesară extinderea NATO și s-a plâns că Rusia „se simte inutilă” în chestiunile legate de această alianță.

Președintele Rusiei a afirmat că în 1954 Rusia a depus o cerere de aderare la NATO, dar aceasta a fost respinsă.

„Adevărata întrebare este cum asociem Rusia cu restul lumii civilizate. Faptul este că NATO se extinde, iar noi nu putem spune nimic în această privință”, i-a spus Putin lui Bush.

Judecând după transcriere, în timpul conversației, Bush l-a întrebat de mai multe ori pe Putin despre restricționarea libertății presei în Rusia, referindu-se evident la preluarea controlului asupra televiziunii NTV de către compania de stat Gazprom-Media. În răspunsul său, Putin îl acuză pe fostul proprietar al NTV, Vladimir Gusinski, de furtul fondurilor publice.

Întâlnirea din 2008: „Ucraina – un stat creat artificial”

După cum menționează „Arhiva Securității Naționale”, ultima întâlnire personală dintre Putin și Bush a avut loc pe 6 aprilie 2008, la reședința de vară a președintelui rus „Bocharov Ruchei”, lângă Soci.

„Tonul ei este foarte diferit de cel al discuțiilor anterioare, în timpul cărora ambii președinți au vorbit despre cooperarea în toate domeniile și și-au exprimat angajamentul față de relații personale strânse”, scriu reprezentanții organizației.

„Arhiva Securității Naționale” reamintește că aceste negocieri au avut loc imediat după summitul NATO de la București, unde SUA au insistat asupra invitației Ucrainei și Georgiei în alianță. În consecință, membrii alianței au decis să nu ofere imediat Kievului și Tbilisiului un plan de acțiune privind aderarea, dar au menționat că ambele țări ar putea adera la NATO în viitor. Putin a calificat atunci această decizie drept o amenințare directă la adresa securității Rusiei, iar patru luni mai târziu, trupele ruse au invadat teritoriul Georgiei.

Judecând după transcriere, la începutul întâlnirii Putin și Bush discută în detaliu despre problemele apărării antirachetă în Europa.

După aceea, Putin trece la problema extinderii NATO și declară direct că „aderarea la NATO a unei țări precum Ucraina va crea pentru noi un câmp de conflict pe termen lung și o confruntare pe termen lung”.

Bush l-a întrebat: „De ce?”. Putin i-a răspuns că, în opinia sa, Ucraina este „un stat artificial, creat în perioada sovietică”. Mai târziu, tocmai aceste argumente vor fi folosite de conducerea rusă pentru a justifica invazia pe scară largă a Ucrainei.

În continuare, Putin a enumerat tezele repetate în mod constant de Moscova în ultimii ani cu privire la diferite părți ale Ucrainei, care au fost „adunate împreună” în timpul Uniunii Sovietice, și a afirmat că „majoritatea populației ucrainene consideră NATO o organizație ostilă”.

Putin a afirmat că aderarea Ucrainei la NATO „creează amenințarea apariției unor baze militare și a unor noi sisteme militare în apropierea Rusiei”, „creează incertitudine și amenințare pentru noi”.

Putin l-a avertizat pe Bush că Rusia este gata să „creeze probleme în Ucraina”

Judecând după transcrierea conversației, Putin l-a avertizat pe Bush că Rusia este gata să destabilizeze situația din Ucraina pentru a împiedica, potrivit lui, aderarea acesteia la Alianța Nord-Atlantică.

„Bazându-se pe forțele din Ucraina care se opun NATO, Rusia poate depune eforturi pentru ca NATO să nu mai aibă posibilitatea de a se extinde. Rusia poate crea probleme acolo în permanență.

(…) Care este sensul aderării Ucrainei la NATO? Ce beneficii are NATO și SUA din asta? Poate exista un singur motiv – și anume consolidarea statutului Ucrainei ca parte a lumii occidentale – aceasta ar trebui să fie logica. Nu cred că este o logică corectă”, i-a zis președintele rus lui Bush.

În conversația cu Bush, președintele rus a afirmat, de asemenea, că 70% dintre ucraineni se opun aderării la NATO.

Conform datelor studiilor sociologice, această cifră nu corespundea realității: în timpul sondajului realizat de Fondul ucrainean pentru inițiative democratice în primăvara anului 2008, majoritatea respondenților (59%) s-au pronunțat împotriva aderării la NATO, 22% au fost pentru, iar 19% nu s-au pronunțat.

În același timp, potrivit sondajelor, după invazia pe scară largă a Rusiei, procentul ucrainienilor care susțin aderarea la NATO a crescut brusc. În toamna anului 2024, Centrul Razumkov din Ucraina a realizat un sondaj, potrivit căruia peste 82% dintre locuitorii țării susțin aderarea Ucrainei la alianță.

Este de remarcat faptul că, în timpul întâlnirii cu Bush din 2008, Putin a declarat: „Ne opunem aderării Ucrainei la NATO, dar, în orice caz, să așteptăm până când majoritatea populației va fi „pentru”, și apoi să le permitem să adere, și nu invers”.

Bush a răspuns destul de succint la declarațiile lui Putin privind nedorinta aderării Ucrainei și Georgiei la NATO: „Unul dintre lucrurile care îmi plac la dumneavoastră este faptul că nu v-ați temut să spuneți toate acestea NATO-ului. Este lăudabil. V-au ascultat cu atenție și nimeni nu a avut îndoieli cu privire la poziția dumneavoastră. A fost o intervenție bună”.

„Arhiva securității naționale” a publicat, de asemenea, transcrierea unei alte conversații între Putin și Bush, care a avut loc pe 16 septembrie 2005 în Biroul Oval al Casei Albe.

Liderii discută în principal problemele neproliferării armelor nucleare și relațiile Rusiei cu Teheranul și Phenianul.

„Conversația demonstrează o apropiere uimitoare a pozițiilor privind Iranul și Coreea de Nord, iar Putin se prezintă ca un partener interesat și susținător”, notează „Arhiva securității naționale”.