Principală  —  Blog  —  Arta de gardă   —   „Toate animalele sunt egale, dar…

„Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale decât altele”. Nuvela alegorică a lui Orwell, care este actuală și în anul 2022

Spuneți-mi, deci, tovarăși, care este natura vieții noastre? Haideți s-o zicem pe șleau: ducem niște vieți jalnice, pline de trudă și scurte. Ne naștem, suntem hrăniți cât să nu ne dăm duhul, iar cei care sunt buni de tras trebuie să tragă până la ultimul strop de energie. (…) Viața animalului este doar o nenorocire și sclavie; iată adevărul gol-goluț!”

George Orwell, autor englez cu o mare notorietate în literatura cu temă distopică, a publicat nuvela „Ferma animalelor” în 1945, la Londra. Ideea operei literare orwelliene a fost influențată, potrivit criticului literar Veronica Claire Letemendia, de teoria marxistă, fiind proiectată „să parodieze trădarea idealurilor socialiste de către regimul sovietic”.

La începutul nuvelei este prezentat un model de societate utopică, în care animalele domestice de la „Ferma Conacul” ale domnului Jones, un fermier alcoolizat și violent, se revoltă, pentru a pune capăt cârmuirii acestuia. „Astfel, aproape înainte să-și dea seama ce se petrece, animalele înfăptuiră cu succes Revoluția: Jones fusese izgonit de la fermă, iar Conacul era acum sub stăpânirea lor. (…) Animalele erau mai fericite decât își închipuiseră vreodată că ar putea fi”.

Animalele, care toată viața lor au fost sub „jugul” oamenilor, după ce au înfăptuit „revoluția” și au alungat stăpânii de la fermă, s-au pomenit în ipostaza în care responsabilitatea conducerii a ajuns la „copitele” porcilor, mai cu seamă, în ale lui Snowball și Napoleon. Porcii erau considerați ființe intelectual superioare, așa cum se credea și despre figurile centrale ale Revoluției ruse în raport cu masele proletare.

La crearea personajelor sale din „Ferma animalelor”, Orwell s-a inspirat de la personalități și tipologii umane reale. Bunăoară, bătrânul Senior, porcul cel mai de vază de la fermă care și-a împărtășit viziunile despre revoluție și a pus baza sistemului de gândire numit „animalism”, este inspirat de Karl Marx, părintele comunismului și autorul Manifestului Partidului Comunist.

Similar lucrării lui Marx, învățăturile porcului pe nume Senior au fost preluate de discipolii săi Napoleon și Snowball, care îi reprezintă pe nimeni alții decât pe Iosif Stalin și Lev Trotsky. Pentru o gestionare mai eficientă a fermei, cei doi au creat un set din șapte porunci.

Cele șapte porunci:

  1. Oricine merge pe două picioare este dușman.
  2. Oricine merge pe patru picioare sau are aripi este prieten.
  3. Niciun animal nu trebuie să poarte haine.
  4. Niciun animal nu trebuie să doarmă în pat.
  5. Niciun animal nu trebuie să bea alcool.
  6. Niciun animal nu trebuie să ucidă vreun alt animal.
  7. Toate animalele sunt egale.

De la început, administrarea fermei pare a fi realizată cu succes, animalele fiind mulțumite de noul trai. Însă, după schimbarea puterii, porcii s-au autoproclamat drept „protectori” și „salvatori” ai animalelor de la fermă. Pentru a nu pune la îndoială importanța lor, porcii utilizau diverse metode de propagandă. Propaganda era răspândită de către porcul Guițător, mâna dreaptă a lui Napoleon, fiind caracteristică prin: instruirea animalelor născute după revoluție, repetarea uneia și aceleiași idei („Snowball este trădător”), inventarea cântecelor glorificatoare în cinstea „tovarășului Napoleon”.

Alte personaje sunt, de asemenea, reprezentări ale tipologiilor umane ale societății din primele decenii ale sec. XX. Capra Muriel reprezintă clasa muncitoare, care, deși este alfabetizată, această categorie de animale nu este suficient de curajoasă ca să lupte împotriva sistemului: „Citea chiar mai bine ca ei (porcii – n.r.), iar uneori, seara, le citea celorlalți de pe niște fâșii de ziar pe care le găsise pe mormanul de gunoi”. Măgarul Benjamin reprezintă clasa intelectuală care este sceptică privind noul regim, dar se conformează și refuză să întreprindă schimbări, sub pretextul că, indiferent de timpuri, viața oricum este trăită greu. Calul Boxer înfățișează proletariatul, caracterizat prin loialitate față de sistem, lipsă de educație și muncă cu patimă până la sfârșitul vieții, motto-urile acestuia fiind: „O să trag mai tare” și „Napoleon are întotdeauna dreptate”.

Nuvela se încheie în mod similar cu evenimentele istorice specifice perioadei sovietice. În nuvelă, totuși, animalele au un moment de conștientizare a celor întâmplate: „Animalele de afară își plimbau privirile de la porci la oameni și de la oameni la porci, dar le era deja cu neputință să mai facă diferența între unii și alții”.

Mesajul de avertisment al nuvelei rămâne relevant și în zilele noastre. În ultimă instanță, George Orwell face o alegorie nu doar a sistemului social și politic comunist, ci și a unor aspecte precum: lăcomia, inegalitatea, viclenia, setea de putere, corupția etc. Acum, ca niciodată, în contextul războiului și invaziei Rusiei în Ucraina, putem face trimitere la opera literară a lui Orwell. Or, doar „animalele” de la „Ferma animalelor” îl pot „detrona” pe tovarășul Napoleon.