Mai multe categorii de clădiri vor trebui să treacă prin procedura de certificare energetică. Minister: „A fost aprobată Metodologia de calcul, deschizând calea spre aplicarea certificatelor de performanță energetică”
Clădirile noi, cele supuse renovării și cele care urmează să fie vândute sau închiriate vor trece obligatoriu prin procedura de certificare energetică, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă. Metodologia de calcul a performanței energetice a clădirilor a fost aprobată și publicată de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pe portalul documentelor normative în construcție.
Potrivit Ministerului Energiei, documentul stabilește un cadru normativ pentru evaluarea eficienței energetice a clădirilor, contribuind la reducerea consumului de energie și la îmbunătățirea performanței sectorului construcțiilor din R. Moldova.
„Amintim că, clădirile noi, cele supuse renovării, precum și cele care urmează a fi vândute sau închiriate vor trece obligatoriu prin procedura de certificare energetică. De asemenea, certificarea este impusă și pentru clădirile publice care au o suprafață utilă mai mare de 250 m², precum și pentru clădirile publice care dețin un certificat energetic, dar au suferit modificări semnificative, cum ar fi reconstrucții, extinderi sau modernizări care influențează performanța energetică”, se artă în comunicatul de presă.
Astfel, clădirile vor fi încadrate într-o categorie de performanță energetică pe o scară de la A (cea mai eficientă) până la G (cea mai puțin eficientă), iar aceste informații vor fi afișate vizibil în cazul clădirilor publice. În plus, certificatul va include și valoarea numerică a consumului energetic anual al clădirii, exprimată în kWh/m²/an.
Normativul se aplică pentru următoarele categorii de clădiri: a) case individuale (clădiri unifamiliale de diferite tipuri: case individuale, townhouse, duplex); b) blocuri locative; c) clădiri de birouri; d) clădiri ale instituțiilor de învățământ; e) clădiri ale instituțiilor medicale; f) hoteluri; g) restaurante, cafenele; h) clădiri cu destinație sportivă; i) clădiri pentru servicii de comerț cu ridicata şi cu amănuntul; j) alte tipuri de clădiri cu consum energetic, inclusiv cele cu destinație mixtă.
Documentul oferă o evaluare standardizată care ține cont de factori precum forma și structura clădirii, materialele de construcție, nivelul de izolație termică, eficiența sistemelor de încălzire, ventilare și climatizare, precum și integrarea surselor de energie regenerabilă.
„Prin această abordare, auditorii energetici pot evalua și compara cu precizie performanța energetică a clădirilor, identificând soluțiile optime pentru economisirea energiei”, se arată în comunicatul de presă.
Metodologia va fi utilizată pentru evaluarea conformității cu cerințele minime de performanță energetică, compararea variantelor de proiectare pentru clădiri noi, certificarea clădirilor existente și analiza măsurilor posibile de reducere a consumului energetic.
„Evaluarea performanței energetice a clădirilor va permite reducerea facturilor pentru energie, creșterea confortului locatarilor, dar și creșterea valorii de piață a imobilelor”, susțin autoritățile.
Documentul a fost elaborat în scopul promovării creșterii eficienței energetice atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele existente supuse renovării majore. Acesta sprijină atingerea obiectivelor stabilite în Strategia energetică a R. Moldova până în anul 2030, în concordanță cu angajamentele asumate prin Tratatul de instituire a Comunității Energetice și cu legislația Uniunii Europene.
În septembrie 2024, Guvernul a aprobat Regulamentul privind procedura de certificare a performanței energetice, elaborat de ministerul Energiei. Documentul prevede, de asemenea, instituirea unui Registru electronic al certificatelor energetice, care va facilita accesul public la informațiile privind performanțele energetice ale clădirilor.
Pe de altă parte, anumite clădiri sunt exceptate de la această procedură. Printre acestea se numără clădirile protejate ca monumente istorice, lăcașurile de cult și clădirile destinate activităților religioase, precum și clădirile provizorii, industriale și agricole care nu sunt destinate locuirii. De asemenea, clădirile cu o suprafață utilă mai mică de 50 m² sunt, de asemenea, exceptate de la această obligativitate.
