Iurtele de la Leordoaia. Locul unde poți cunoaște cultura și bucătăria kârgâză

I s-a spus că în R. Moldova nu se poate face business, dar această constatare nu a speriat-o. Larisa Ambrosii a inițiat o afacere cu specific kârgâz în Leordoaia, raionul Călărași. Astfel a asigurat locuri de muncă pentru mai mulţi localnici și a dezvoltat servicii pentru turiști. Cu suportul Uniunii Europene (UE), femeia va primi un grant și își va dezvolta afacerea.

Larisa Ambrosii din Leordoaia, Călărași, a muncit 20 de ani în Irlanda în domenii precum gestionarea afacerilor, consultanță, asigurări și servicii financiare. A revenit în R. Moldova, iar cunoștințele și experiența obținute în străinătate le-a pus în practică, lansând o afacere în domeniul turismului rural – a amenajat o zonă nomadă inspirată de cultura kârgâză. Chiar dacă acum muncește la distanță și periodic face naveta spre Dublin, femeia are planuri mari pentru dezvoltarea afacerii sale de la Leordoaia.

„Este păcat în fața lui Dumnezeu să nu folosim ceea ce ne-a dăruit”

„Am venit într-un concediu care m-a inspirat, generându-mi o idee extraordinară: având aici pământul lăsat moștenire de la mama, dar și prietenii mei cărora le-a plăcut atât de mult natura de aici, am zis că e păcat în fața lui Dumnezeu să nu folosim ceea ce ne-a dăruit”, spune Larisa.

Astfel, împreună cu parteneri de origine kârgâză din Olanda, antreprenoarea a construit, în inima codrilor, 12 iurte autentice, unde vizitatorii se pot familiariza cu obiceiurile, cultura și bucătăria kârgâză.

Au investit în afacere propriile mijloace financiare, iar fiind în căutarea unui suport financiar, a aflat despre oportunitățile oferite de programul PARE 1+1, destinat lucrătorilor migranţi sau rudelor de gradul întâi ale acestora, care muncesc peste hotare şi care își doresc să lanseze o afacere acasă.

Antreprenoarea a adunat setul de acte, inclusiv confirmările contractelor de parteneriat, facturi și ordine de plată care confirmă că, inițial, a investit în afacere, a elaborat un plan de afaceri și a depus dosarul la concurs. Ideea a fost acceptată, iar în curând Larisa urmează să primească 250 de mii de lei pentru dezvoltarea afacerii. Ea planifică să construiască și o terasă de 170 de metri, două băi și un grajd pentru cai.

„Un om de unul singur nu poate face nimic”

Chiar dacă acumularea actelor necesare ia o bună parte din timp, femeia nu cedează, fiind determinată să-și dezvolte afacerea și să spargă stereotipurile, conform cărora în R. Moldova nu se poate face business.

„Un om de unul singur nu poate face nimic. În spate mereu sunt oameni care te susțin: financiar, moral sau psihologic. Am noroc de oamenii pe care mi i-a scos Dumnezeu în cale”, susţine Larisa.

Astfel, pentru a le asigura turiștilor care vor vizita iurtele o experiență cu adevărat autentică, Larisa a angajat în calitate de bucătar și ghid turistic persoane de origine kârgâză.

„Vrem să ne aducem aminte că suntem egali, indiferent de rasă şi naționalitate, iar cultura și mâncarea ne ajută să ne cunoaștem mai bine, să ne bucurăm că existăm și să putem să ne dăruim unii altora bucuria de a trăi”, susţine Larisa.

Un exemplu de corectitudine

Ea menționează că dorește să fie un exemplu de corectitudine pentru alți oameni de afaceri. Pe lângă faptul că afacerea s-a dezvoltat, a asigurat pentru localitate și 150 de metri de canalizare ecologică cu cinci fântâni de filtrare a apei. În 2020, compania a creat cinci locuri permanente de muncă și aproximativ 15 locuri de muncă sezoniere pentru oamenii din localitate.

Antreprenoarea spune că în R. Moldova sunt multe probleme de rezolvat, iar mediul de afaceri ar putea contribui la soluționarea lor.

„Dacă nu ne implicăm direct în rezolvarea problemelor legate de asigurarea cu apă și canalizare sau în reparația drumurilor, cine o să facă? Să așteptăm să vină politicienii? Nu. Lucrurile încep de la noi. Să nu așteptăm să vină cineva să le rezolve”, spune Larisa.

Programul PARE 1+1 este implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, cu suportul UE. Printre prioritățile acestuia se numără: crearea şi dezvoltarea afacerilor în zone rurale, sporirea abilităților antreprenoriale în rândul lucrătorilor migranţi, facilitarea accesului lor la resursele financiare necesare fondării și dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, crearea de noi locuri de muncă, dar și orientarea spre export și substituirea importurilor.