Calea deșeurilor medicale: de la pacient — la groapa de gunoi

Din salonul de spital, deșeurile medicale sunt depozitate în încăperi speciale, după care sunt evacuate pentru a fi dezinfectate și a ajunge, ulterior, lsa gunoiște. În linii mari, aceasta este calea parcursă de deșeurile medicale care, de obicei, sunt extrem de periculoase pentru sănătatea oamenilor.

Pe parcursul ultimilor 5 ani, în R. Moldova se colectează anual câte 3 milioane m³ de gunoaie. Două treimi din întreaga cantitate sunt deșeuri colectate de la cetățeni. Mai mult de jumătate sunt din Chișinău. Printre deșeuri sunt și produse periculoase, cum ar fi cele provenite din activitatea medicală, care pot conține elemente infecțioase, provenite de la pacienți contagioși sau din laboratoare medicale. Instrumentarul face și el parte din categoria deșeurilor medicale periculoase, provocând traume sau infectări. La fel, deșeurile farmaceutice expirate sau care nu pot fi utilizate din alte motive pot provoca intoxicații. Deșeuri deosebit de periculoase sunt cele care conțin chimicale şi cele care au o concentrație înaltă de metale grele, cum ar fi sticlele de aerosol, termometrele, dispozitivele de măsurare a presiunii sângelui, soluțiile de fixare şi developare, utilizate la radiografii, se arată în „Planul Național de Acțiuni privind Gestionarea Deșeurilor Activității Medicale”, realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Alte cercetări științifice, efectuate la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, atenționează că intoxicarea cu metale grele poate provoca diverse boli. Zincul și cuprul, bunăoară, provoacă hipertonie, ateroscleroză, boli de inimă. Nichelul e responsabil de dezvoltarea formațiunilor maligne la nivelul căilor respiratorii și la rinichi. Intoxicarea cronică cu plumb poate cauza „alterarea acuității vizuale, tulburări psihomotorii și psihologice, tulburări de comportament”.

Potrivit datelor oficiale, în contextul pandemiei, cantitatea deșeurilor periculoase crește, dublându-se sau chiar triplându-se.

Ce spun instituțiile oficiale despre colectarea și reciclarea deșeurilor medicale?

ZdG a încercat să reconstituie calea deșeurilor medicale parcursă de la pacient până la groapa de gunoi, în condițiile pandemiei.

Chiar de la început, am întâmpinat dificultăți legate de accesul la informații despre cantitățile și procesul de colectare și management a deșeurilor medicale. Niciuna dintre instituțiile statului cu care am luat legătura nu pare să își asume managementul deșeurilor medicale sau să fie gata să ofere răspunsuri privind gestionarea acestora.

Potrivit unei hotărâri de Guvern din 11.07.2018 privind aprobarea Regulamentului sanitar de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală, „Ministerul Sănătății (MS), prin intermediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), va efectua monitorizarea departamentală a sistemului de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală”. La MS ni s-a spus să contactăm, totuși, ANSP.

Am întrebat ANSP care este cantitatea de deșeuri medicale colectate anual în R. Moldova și cum sunt colectate acestea, cum are loc monitorizarea procesului de stocare și care sunt posibilitățile de reciclare a acestora. Am primit și un răspuns la solicitarea noastră. Acesta, însă, conține informații formale la întrebările concrete, adresate de ZdG.

În răspuns se spune că „fiecare producător de deșeuri rezultate din activitatea medicală urmează să asigure evidența deșeurilor și transmiterea informației despre deșeurile produse și gestionarea acestora”, în conformitate cu legislația în vigoare. ANSP ne mai spune că informația urmează a fi transmisă anual Agenției de Mediu, prin intermediul Sistemului informațional automatizat ,,Managementul deșeurilor” (SIAMD) și că ANSP nu dispune de date privind cantitățile de deșeuri generate de instituțiile medico-sanitare.

Am apelat și Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), în speranța că am putea primi un răspuns despre soarta medicamentelor cu termen expirat și a dispozitivelor medicale defecte sau neutilizate, cum ar fi termometrele cu mercur. Și de acolo, însă, am primit un răspuns formal.

„Medicamentele cu termen de valabilitate expirat sunt transmise de către agenții economici, întreprinderile farmaceutice, instituțiile medico-sanitare, pentru distrugerea inofensivă a acestora, la AMDM… Procesul include câteva etape: recepționarea și evaluarea solicitării și a actelor de însoțire, probe ce confirmă inutilitatea; recepționarea cantitativă a medicamentelor și depozitarea. Procedura de distrugere propriu-zisă se efectuează cu participarea Comisiei Permanente pentru Nimicire Inofensivă a Medicamentelor”, se spune în răspunsul AMDM.

De la Agenția de Mediu am primit un răspuns din care am aflat că, în 2020, au fost colectate și valorificate 876 de tone de deșeuri rezultate din activitatea medicală. Cantitatea indicată a provocat și mai multe întrebări dat fiind faptul că, potrivit Analizei situaționale și a Planului Național de Acțiuni privind Gestionarea Deșeurilor Medicale, realizate și publicate de OMS, în 2004, R. Moldova deja producea anual circa 4000 de tone de deșeuri periculoase de pe urma activității medicale. „Conform datelor preliminare sintetizate în urma validării rapoartelor aprobate, în 2020, au fost colectate și valorificate 876 de tone de deșeuri rezultate din activitatea medicală”, informează Agenția de Mediu, menționând autoclavarea ca fiind metoda cea mai frecventă de valorificare. Aflăm, totodată, că trei companii dețin autorizații de mediu pentru colectarea, transportul și tratarea deșeurilor medicale, se mai spune în răspuns.

Evacuarea deșeurilor medicale de la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” costă scump

Am contactat Spitalul clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” pentru a afla detalii despre procesul de sortare și depozitare a deșeurilor medicale, dar și despre cheltuielile legate de această activitate, mai ales în contextul profilului spitalului, care presupune acumularea unor cantități mari de deșeuri nocive, generate de boli transmisibile, precum este și COVID-19.

În pandemie, la Spitalul „Toma Ciorbă” a crescut cantitatea de deșeuri medicale. „Până la COVID, în 2019, de exemplu, am avut 1500 de kg de deșeuri medicale rezultate din activitatea medicală. În 2020, din cauza pandemiei de COVID-19, avem peste 9300 de kg. Chiar dacă, la început, la noi ajungeau și urgențele, oricum e o diferență halucinantă”, spune asistenta principală a Spitalului, Raisa Stegărescu, menționând că au crescut costurile pentru evacuare, dat fiind faptul că acest serviciu se achită per cantitate. Pe de altă parte, deșeurile necesită ambalaje speciale, care reprezintă cheltuieli semnificative pentru spital.

„Fiecare kilogram îl înmulțim la 20 de lei. Deci, în 2020, circa 300 000 de lei au fost plătiți pentru evacuarea deșeurilor. Vorbim doar de suma achitată firmei „Ecostat”. Fiecare tip de deșeu se colectează în sacoșe și containere speciale de diferite tipuri și culori”, mai explică Raisa Stegărescu.

„Am avut o cooperare bună cu Centrul de Asistență Medicală Prespitalicească. La început, personalul medical era mai prost echipat și au avut loc câteva infectări. Atunci am convenit ca ei să fie echipați special atunci când se duc la pacienți suspecți de COVID. Dar a apărut problema echipamentelor utilizate. Medicul nu poate urca înapoi în mașină ca să plece la pacienții neafectați de COVID. Am amenajat o cameră în care personalul medical de pe ambulanță se dezbrăca, echipamentul se stoca, se dezinfecta și se transmitea spre nimicire. Era amenajat și un loc pentru dezinfectarea ambulanțelor. Inițial, cheltuielile erau suportate de instituția noastră, dar când, în 24 din 24 de ore, veneau câte 135 de ambulanțe cu pacienți, ne-am dat seama că e o povară pentru instituție și am convenit ca Centrul de Asistență Medicală Prespitalicească să contribuie la nimicirea echipamentului utilizat de personalul de pe ambulanțe”, explică Sergiu Vasiliță, directorul Spitalului „Toma Ciorbă”.

Costurile suportate de instituțiile medicale nu pot fi evitate sau reduse, dat fiind faptul că managementul deșeurilor medicale e legat de respectarea unor acte normative, întru prevenirea anumitor riscuri. În gestionarea deșeurilor provenite din activitatea medicală trebuie respectată Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere a deșeurilor periculoase și a eliminării acestora, semnată în 1989 de către Comunitatea Economică Europeană (acum UE). În R. Moldova, aceasta este în vigoare din 1998.

„Din 1989, Convenția de la Bazel a pus temelia gestionării deșeurilor periculoase, în general. Și noi tot o implementăm”, explică Sergiu Vasiliță, precizând că fiecare instituție medicală e obligată prin lege să aibă regulamente interne de gestionare a deșeurilor, coordonate cu instituțiile naționale. „Implementarea acestor regulamente a început mai serios odată cu pandemia”, spune Vasiliță, precizând că cele mai mari riscuri sunt legate de infectarea personalului medical, a pacienților, fiind și riscuri pentru mediul înconjurător, atunci când deșeurile nu sunt colectate adecvat.

Gestionarea deșeurilor medicale începe de la sortare. „Noi, în spital, avem și deșeuri periculoase, care au fost în contact cu pacienții. Nepericuloase sunt cele menajere, care nu au fost în contact cu pacienții. Acestea ajung în pungi negre. Avem tăietoare, înțepătoare, pe care le sortăm separat. Mai sunt deșeuri farmaceutice, chimice, seruri. Periculoase sunt și deșeurile din laboratorul bacteriologic. Acestea se depun într-o autoclavă, până a fi aruncate. Cea mai mare cantitate vine din secții: seringi, sisteme pentru perfuzii, echipamente. Toate-s periculoase. Tot ce e în contact cu pacientul se sortează în cutii galbene”, explică Raisa Stegărescu.

Infectarea din neglijență a unor persoane terțe – un risc sporit

Unul dintre riscurile care survine de la acest tip de deșeuri este infectarea din neglijență a unor persoane terțe. Pentru evitarea unor asemenea cazuri, instituția respectă un regim stabilit de evacuare a deșeurilor. „Avem un registru intern și un grafic de colectare a deșeurilor. Avem un angajat instruit, care zilnic colectează deșeurile. Sacoșele, cutiile din fiecare subdiviziune sunt scoase la fiecare 6-12 ore, fiind transportate la punctul de colectare. La sfârșitul zilei, se face un bilanț, iar atunci când firma ajunge să le ea, deșeurile sunt cântărite. Deșeurile colectate pot rămâne în instituția medicală cel mult 72 de ore. Noi ne străduim ca, în cel mult 48 de ore, deșeurile să fie evacuate”, explică Raisa Stegărescu.

Pentru evitarea riscurilor, e important echipamentul de protecție al persoanelor implicate în evacuarea deșeurilor. „Tot echipamentul este special: și combinezoanele, și halatele de protecție și mănușile, și măștile, și vizierele”, enumeră Sergiu Vasiliță.

Monitorizarea gestionării corecte a deșeurilor se face însă nu doar din interiorul instituției, dar și din exterior, de la agențiile naționale responsabile de sănătatea publică și protecția mediului. „Periodic, avem controale din partea Centrului de Sănătate Publică, vin și inopinat, și programat. Uneori vin și pentru instruire, pentru un refresh al procedurilor”, susține Sergiu Vasiliță.

Inspecțiile sunt mai frecvente în perioadele când anumite tipuri de maladii infecțioase sunt mai răspândite. „Ei vin minimum de două ori pe an, dar la necesitate vin și de șase-șapte ori. Vin în perioada de vară, când încep maladiile infecțioase, bolile diareice acute și la apariția infecțiilor respiratorii, cum este gripa. De fiecare dată se mai fac instruiri ale personalului medical, cum se iau probele, cum se colectează deșeurile de la pacienți. Anul trecut, am avut trei controale inopinate. S-au interesat cum este pregătită secția COVID, cum este elaborat traseul pacientului cu COVID ca să nu se intersecteze cu alți pacienți, dar și cum au fost pregătite secțiile pentru boli diareice acute la începutul verii”, explică Vasiliță.

Un număr mai mare de pacienți generează o cantitate mai mare de deșeuri

Pentru a diminua cantitatea de deșeuri periculoase, multe dintre ele sunt dezinfectate și transformate în deșeuri menajere. „Sunt deșeuri care pot fi dezinfectate și trec în deșeuri menajere, nefiind atât de periculoase”, explică directorul. Printre deșeurile care pot fi dezinfectate sunt și resturile alimentare. „Le strângem într-un vas special, se dezinfectează cu soluție care are baza activă pentru nimicirea virusului respectiv. Hepatitele, bolile intestinale sunt tratate cu soluții aparte, COVID – cu alte soluții. Aceste soluții sunt pe bază de clor, dar concentrația e diferită. Noi activăm clorura de var în proporție de 5 la 1. După vreo două ore, ele devin deșeuri menajere”, spune Raisa Stegărescu.

Totuși, în scopul reducerii cantității de deșeuri medicale, nu pot fi întreprinse prea multe acțiuni. Numărul mare de pacienți generează cantități mai mari de deșeuri. Acest aspect este mai vizibil în pandemie. „Pentru a reduce cantitatea, nu cred că ar fi ceva de făcut, pentru că, dacă sunt mai puțini pacienți, și deșeuri sunt mai puține, dacă sunt mai mulți pacienți, și deșeuri sunt mai multe”, punctează Raisa Stegărescu.

În 2020, instituția planificase să facă o investiție care, însă, nu a putut fi realizată.

„Deșeurile medicale pot fi tocate și dezinfectate, ca să devină ca și cele menajere. Pot fi prelucrate termic prin autoclavare și iarăși devin deșeuri menajere. Am avut intenția să procurăm un incinerator, pentru a distruge, a dezinfecta și a autoclava deșeurile. Am vrut să procurăm unul de 70.000 de euro prin intermediul unui proiect, dar a fost prea scump. Câteva spitale au incineratoare. Ne-am fi dorit și noi să avem”, spune Sergiu Vasiliță, precizând că cele mai mari provocări pe care le întâmpină instituția în ceea ce privește managementul deșeurilor medicale rămân costurile mari pentru evacuarea acestora.

„Ar fi bine dacă s-ar deschide o fabrică pentru neutralizarea deșeurilor din activitatea medicală, ca să nu suporte instituția atâtea cheltuieli. Pentru noi ar fi o soluție. Banii s-ar folosi în alte scopuri, nu pentru deșeuri. Să fie totul centralizat, astfel încât instituția să nu suporte atâtea cheltuieli”, ne mai spune Raisa Stegărescu.

„Gestionarea deșeurilor trebuie făcută corect, pentru că asta este sănătatea populației, a personalului medical, sănătatea pacienților din spital. Din punctul nostru de vedere, procesul trebuie să fie centralizat și transparent. Asta nu trebuie să fie problema instituției medicale. Guvernul sau administrația publică locală să desemneze firme sau instituții care pot gestiona deșeurile, ele să fie incluse într-un registru public de evidență: asta are posibilități de incinerare, asta are posibilități de dezinfectare, asta are posibilități complexe. Toate să fie verificate metrologic de Agenția de Mediu. La licitație să fie clar care activitate convine tipului de deșeuri din spital, dar să fie transparent, să nu mai umble nimeni să întrebe de ce l-ai contractat pe acela, de ce nu pe celălalt. La noi totul e haotic. Noi am contractat o companie. Ei, de exemplu, au licență, dar eu nu cunosc până la sfârșit care e procedura la ei. Unde sunt duse deșeurile, unde sunt nimicite, cât de corect sunt prelucrate?”, continuă Sergiu Vasiliță.

La nivel de țară, o soluție pe termen lung ar fi reciclarea deșeurilor, inclusiv a celor provenite din activitatea medicală. „În multe țări din Europa totul e reciclabil. Și-au făcut uzine și fabrici de reciclare a deșeurilor produse nu doar din activitatea medicală, dar din orice activitate umană. Energia reciclată e utilizată de comunitate”, susține directorul de la „Toma Ciorbă”.

Deșeurile medicale, după sterilizare, sunt considerate neutre

SRL „ECOSTAT” este una dintre cele trei companii licențiate în managementul deșeurilor medicale. Compania gestionează și deșeurile rezultate din activitatea medicală a Spitalului „Toma Ciorbă”. Ne-am adresat la ei ca să aflăm mai multe despre cantitățile de deșeuri medicale generate în R. Moldova.

Potrivit răspunsului companiei, în prezent, aceasta deservește 320 de instituții medico-sanitare, colectând anual în jur de 200 de tone de deșeuri. Odată cu pandemia, cantitatea a ajuns la 260 de tone anual.

„În comparație cu anii 2018-2019, în 2020 cantitatea de deșeuri colectate a crescut cu 30%”, aflăm de la „ECOSTAT”.

După colectarea deșeurilor de la instituțiile medicale, acestea sunt transportate la punctul de prelucrare, unde sunt tratate termic, după o tehnologie europeană.

„După colectare, deșeurile medicale sunt transportate la punctul de prelucrare, dotat cu încăperi special amenajate. Acolo are loc prelucrarea deșeurilor cu tehnologii moderne, care asigură tratarea, sterilizarea cu tocare a deșeurilor periculoase. Ne-am inspirat din tehnologia unui proiect-pilot din România, cu respectarea cerințelor europene în domeniul poluării mediului. El prevede că deșeurile medicale colectate sunt prelucrate prin tehnologia de tratare termică a deșeurilor infecțioase/tăietoare-înțepătoare în condiții umede (cu aburi fierbinți sub presiune), în instalații speciale. Acest proces nu generează deșeuri gazoase, ape reziduale sau deșeuri solide, nu sunt generate mirosuri neplăcute. Funcționarea acestei instalații nu prezintă pericol pentru mediul înconjurător”.

După sterilizare, deșeurile ajung tot la groapa de gunoi. „Aceste deșeuri se colectează separat în saci de culoare galbenă, și în pube de culoare galbenă cu marcaj „pericol biologic”, fiind închise ermetic. Recipientele sunt oferite clienților, conform contractelor. Deșeurile medicale, după sterilizare, sunt considerate neutre, fiind colectate în recipienți returnabili și evacuate la poligonul autorizat, în baza contractului cu Regia „Autosalubritate””.

Ca și în cazul spitalelor, cele mai mari riscuri sunt legate de posibilitatea de infectare în urma contactelor fizice cu deșeurile medicale. Principalele metode de prevenire a acestor riscuri este echipamentul și dezinfectarea.

„Colaboratorii noștri sunt expuși la diferite tipuri de infectări, contaminări, la alte pericole. Dar toți cei care participă la procesul de colectare, transportare și prelucrare a deșeurilor medicale sunt asigurați cu echipamente de protecție, soluții și aparate pentru dezinfectarea încăperilor în care se tratează deșeurile medicale și mijloacele de transport în care se transportă aceste deșeuri. La fel are loc dezinfectarea containerelor, tomberoanelor, pubelelor în care sunt transportate deșeurile medicale. Sunt condiții pentru decontaminizare prin dezinfectare, spălare și respectarea igienei personale, de fiecare dată când e nevoie”, spun cei de la „ECOSTAT”.

Printre problemele întâmpinate în activitatea de colectare și dezinfectare a deșeurilor medicale se numără nerespectarea normelor de sortare corectă a acestora, dar și distanța mare care trebuie parcursă pentru colectarea acestora.

„Deseori, nu sunt sortate corect, nu sunt depozitate și evacuate corespunzător de către generatorii de deșeuri. Uneori, este complicat accesul la punctele de colectare. Întâmpinăm dificultăți la încărcarea recipientelor cu deșeuri. Avem și cazuri când distanțele parcurse până la punctele de colectare nu sunt proporționale cantităților de deșeuri colectate. Pentru 2-3 kg de deșeuri parcurgem distanțe foarte mari”.

Pentru o gestionare mai corectă și mai eficientă a deșeurilor provenite din activitatea medicală, compania menționează necesitatea respectării tuturor normelor, atât de către instituțiile medicale, cât și de către cetățeni.

Spitalele ar trebui: să dispună de încăperi special amenajate pentru depozitarea deșeurilor medicale, cu acces pentru transportul nostru, ca să îl putem colecta și încărca fără mari dificultăți; să-și instruiască personalul implicat în gestionarea deșeurilor, pentru îndeplinirea corectă a tuturor cerințelor legale referitor la deșeurile medicale; să colecteze separat deșeurile direct la sursă, asigurând trierea lor pe tipuri de deșeuri, în scopul facilitării tratării și eliminării specifice fiecărui tip de deșeu.

Cetățenii ar trebui: să fie mai responsabili privind evacuarea deșeurilor și poluarea mediului înconjurător; să încerce sortarea deșeurilor la sursă; să arunce deșeurile medicale în locuri special amenajate; pe timpul pandemiei, măștile, mănușile și alte mijloace de protecție să fie colectate în puncte prestabilite: policlinici, centre medicale, laboratoare.

Alina Zlatov, stagiară ERIM

Materialul face parte din proiectul „Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova”, derulat de ERIM, cu suportul financiar al Biroului pentru Democrație, Drepturile Omului şi Muncă al Departamentului de Stat american. Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat poziția ERIM.