Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   CV-ul și averea noului președinte…

CV-ul și averea noului președinte al Parlamentului

Cu votul a 56 de deputați din 61, Zinaida Greceanîi a fost aleasă în funcția de președinte al Palramentului.

Activitatea politică

Zinaida Grecianîi, preşedinta PSRM a deţinut funcţii importante în stat pe timpul guvernării comuniste: prim-ministru, prim-viceprim-ministru, ministru al Finanţelor etc. Din 2009, Greceanîi a fost deputat, iniţial ca membru al fracţiunii PCRM (2009–2011), iar din 2011 – din partea PSRM.

Gestionarea averii şi intereselor personale

În 2017, Greceanîi a avut un salariu de 133 mii de lei din Parlament, o indemnizaţie de 13 mii lei, pensia de peste 124 mii de lei, alocaţia nominală de stat – 6 mii de lei, dar şi un venit în urma arendei unui teren – 2550 lei. Familia Greceanîi deţine două terenuri şi o casă de locuit, de 273 m.p. Familia mai deţine un Volkswagen, procurat în 2011 şi un automobil Honda, procurat în 2015. Casa de lux a fost dată în exploatare în 2007, pe când Greceanîi era prim-viceprim-ministru. Imobilul este evaluat de Cadastru la 1,18 mln. de lei, valoarea de piaţă fiind de peste 3 mln. de lei.

Eugeniu Greceanîi, fiul liderei socialiştilor, deţine un apartament de 100 m.p., estimat de Cadastru la 800 mii de lei. Tranzacţiile fiului Zinaidei Greceanîi au avut loc atunci când mama părăsea PCRM (2011) şi vota pentru alegerea şefului statului, iar Voronin o acuza că, împreună cu Dodon şi Abramciuc, ar fi luat bani pentru acea decizie. Datele CÎS arată că Eugeniu Greceanîi e fondatorul „Scorpion-Trans” SRL, deschisă în 2005, la câteva zile după ce mama sa devenea prim-viceprim-ministru. Firma e specializată în transport de mărfuri şi în reparaţia autovehiculelor, având adresa juridică în locuinţa lui Eugeniu Greceanîi. Din 2001, soţul doamnei, Alexei Greceanîi, e fondator şi administrator al firmei „Alexei Greceanîi”, cu adresa juridică în fosta locuinţă a familiei.

Gestionarea funcţiei publice şi/sau de partid

Pe când era ministru al Finanţelor, Greceanîi a atras în 2007 condamnarea R. Moldova la CtEDO în cauza „Oferta Plus”, statul fiind obligat să plătească despăgubiri de 2,5 milioane de euro. Activitatea sa în funcţia de prim-ministru, în 2008-2009, era marcată de intransparenţa cheltuielilor publice şi de protejarea unor agenţi economici. În 2008-2009, Guvernul a secretizat ilegal mai multe hotărâri, care nu constituiau secret de stat. Acestea prevedeau alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă al Guvernului. Şi Curtea de Conturi a constatat că, prin hotărâri trecute ilegal la secret de stat, Guvernul a dat ilegal grâu din ajutorul umanitar primit de R. Moldova doar la două întreprinderi: «Franzeluţa» şi «Combinatul de pâine din Bălţi», discriminând alţi agenţi economici. Presa a acuzat-o pe Greceanîi că s-ar regăsi printre beneficiarii de credite neperformante de la BEM.

În 2008, pe când Greceanîi era încă ministru al Finanţelor, instituţie responsabilă de pachetul de acţiuni ale statului la BEM, fabrica de vin din Cojuşna, în consiliul de directori al căreia se afla Alexei Greceanîi, a luat un credit de la BEM în valoare de 1,63 de milioane de euro şi 500.000 USD. În 2010, fabrica a intrat în faliment. În 2011, compania privată Alsvit-print, a răscumpărat bunurile fabricii, gajate la bancă, cu un alt credit, contractat de la BEM, în valoare de 40 de milioane de lei. Oficial, Alsvit-print era fondată de o companie off-shore, Handows Trading, dar acte oficiale demonstrează că beneficiar al acestei companii străine este Alexei Greceanîi.

Zinaida Greceanîi este premierul care a avertizat părinţii, în seara lui 7 aprilie 2009, că forţele de ordine vor aplica arma şi asupra copiilor, dacă aceştia vor participa la proteste. Şase ani mai târziu, în aprilie 2015, Greceanîi a declarat la un post TV că a procedat corect atunci când, în 2009, a declarat că „vor fi vărsări de sânge”.

Cazier judiciar

În 2017, la solicitarea unor experţi din societatea civilă, PG a pornit o urmărire penală pe marginea unei scheme de import a energiei electrice, în 2008, din Ucraina, prin intermediul unei companii-căpuşă. Schema, potrivit CIJ, îi vizează pe actualul preşedinte Igor Dodon şi pe preşedinta PSRM, Zinaida Greceanîi.

Sursă: Iniţiativa Civică pentru un Parlamentul Curat 2019