Șeful CNA despre sentințele de judecată în „dosarul miliardului” și când vor fi recuperați banii

Directorul Centrului Național Anticorupție CNA, Bogdan Zumbreanu, susține că nu poate oferi nicio informație despre activitatea pe care o desfășoară în prezent Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI), instituția din subordinea CNA care se ocupă de investigarea fraudelor financiare și valorificarea bunurilor infracționale, în vederea recuperării banilor scoşi din ţară prin frauda bancară. Zumbreanu afirmă că ARBI a primit sarcini de la Procuratura Anticorupție pe cauzele penale din „dosarul miliardului” și dă asigurări că „în limitele competențelor” și „posibilităților tehnice”, instituția desfășoară activități pentru identificarea sumelor. Declarațiile au fost făcute de șeful CNA în fața membrilor Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului la 7 martie, când, alături de șefa ARBI, Otilia Nicolai, a prezentat raportul primului an de activitate a subdiviziunii. Bogdan Zumbreanu a făcut trimitere la caluzele de confidențialitate stipulate de contractul încheiat între R. Moldova și compania Kroll drept motiv pentru care nu poate oferi detalii despre infirmațiile pe care le deține. Acesta a mai declarat că sentințele pe aceste dosare vor intra în vigoare abia peste câțiva ani, de aceea este prematur de a vorbi despre sume recuperate, iar în prezent ARBI este abia în proces de căutare, depistare și indisponibilizare a bunurilor fraudate.

Întrebat de deputatul liberal Ion Casian ce s-a reușit pe parcursul primului an de activitate al Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale să se întreprindă în vederea recuperării sumelor fraudate, șeful CNA a subliniat că este greșită percepția că ARBI este entitatea de recuperare a miliardului.

„Este greșită percepția că ARBI este agenția de recuperare a miliardului. Dacă întrebarea ar fi în felul în care ați formulat-o dvs, nu ar fi fost extinse competențele Agenției până la 54 de articole din Codul Penal. Legea cu privire la ARBI prevede că aceasta nu are rol pro-activ, să decidă de sine-stătător pe care dosare anume urmează să-și desfășoare investigațiile. Agenția activează în baza delegațiilor atribuite de procuratură pe cauzele penale care sunt în gestiune lor. Dacă ne referim la dosarele care vizează frauda bancară, recent am primit solicitări de la Procuratură să întreprindem măsurile prevăzute de Codul de Procedură Penală referitor la investigațiile financiare în vederea depistării acestor bani. După cum v-au relatat mulți experți naționali și internaționali, aceasta este o procedură anevoioasă și, cu siguranță, se întrerpind deja și vor fi întrerpinși pașii necesari pentru identificarea urmelor unde s-au dus acești bani. Dar, nerespectarea procedurilor stabilite de legislație va duce la imposibilitate recuperării acestor mijloace financiare. În acest context, vă asigur că Agenția are deja o comunicare foarte strânsă cu Banca Națională, cu Banca Mondială și cu reprezentanții companiei Kroll. Este o comunicare intensivă. Detalii referitor la aceste comunicări nu vă putem oferi din cauza clauzelor de confidențialitate a contractului încheiat între R. Moldova și compania Kroll. Putem doar să vă asigurăm că ARBI a primit spre executare aceste delegații de la Procuratura Anticorupție. Deja sunt în desfășurare procedurile, în limitele competențelor, în primul rând, și în al doilea rând, în limitele posibilităților tehnice de care dispune Agenția”, a explicat Bogdan Zumbreanu.

La rândul ei, șefa ARBI, Otilia Nicolai, a precizat în context că angajații Agenției sunt „curajoșii” țării care au primit „provocarea” și depun tot efortul pentru a recupera banii.

„Suntem acei curajoși din statul ăsta care am primit provocarea și credeți-ne că depunem tot efortul și investim cu suflet și cu dedicație în fiecare zi pentru a schimba ceva, pentru a încerca să facem tot ce se cere de la noi în vederea recuperării. Noțiunea de recuperarea bunurilor infracționale este o noțiune mult mai amplă. Deci, recuperarea presupune întoarcerea sau repatrierea fizică în R. Moldova a sumei fraudate, dar până a vorbi despre cât a fost restituit sau nu, vreau să vă amintesc că noi facem recuperare în procedură penală. Agenția depune efort în vederea identificării, urmăririi, indisponibilizării acestor bunuri, conservării acestor valori, indiferent cât o să dureze procedura penală. Trebuie respectate în egală măsură drepturile participanților la procesul penal și doar după hotărârea instanțelor de judecată, când o să existe decizii definitive în procedura penală, o să putem vorbi despre restituire. Până atunci, Agenția este cea responsabilă de conservarea și mărirea, sub un anumit procent, a sumelor care vor fi valorificate. Doar prin decizia instanței de judecată o să ne conformăm. O să redirecționăm acele mijloace în conformitate cu ce va fi scris în dispozitivul sentinței”, a explicat șefa Otilia Nicolai, șefa Agenției care în prezent numără doar opt angajați.

Șeful CNA  ținut să menționeze că unii experți au menționat, atunci când a fost formată genția, că rezultatele activității vor fi vizibile peste câțiva ani.

„Sentințele vor intra în vigoare, inclusiv pe aceste dosare care reprezintă interes pentru societate, peste câțiva ani. Cunoaștem cât de bine pot să tergiverseze părțile examinarea cauzelor penale. Am discutat cu experții internaționali. Ei spuneau că efectul recuperării banilor va fi atunci când presa va putea să ne filmeze cum trecem granița cu sacul cu bani. Eu știu că asta se așteaptă de la noi. De fapt, acest sac cu bani va putea fi adus în țară doar după ce vor intra în vigoare sentințele instanțelor de judecată. Rolul și competențele ARBI la acest moment sunt de căutare, depistare și înghețare a acestor bunuri”, a precizat Zumbreanu.

Nemulțumit de răspunsul la întrebarea despre acțiunile întreprinse până în prezent în vederea recuperării mijloacelor financiare scoase din țară, liberalul Ion Casian a insistat pentru informații explicite.

„Nu sunt adeptul declarațiilor populiste, dar mă puneți în situația să le fac. Noi suntem prima instituție interesată să raportăm rezultate bune la acest capitol. Dacă astăzi un investigator din cadrul Centrului spune că a găsit undeva ceva, mâine nu mai găsim nimic, fiindcă ele o să fie luate de acolo și transferate încă și mai departe, și ne va lua și mai mult timp să le găsim. De aceea, vă asigur că atunci când o să aplicăm sechestru sau o să indisponibilizăm anumite mijloace financiare, atunci și o să putem anunța despre acest fapt. Credeți-ne, o vom face imediat, dar atât timp cât nu facem publice aceste lucruri, este doar din considerentul ca să nu îngreunăm depistarea întregii sume. Știți foarte bine, în calitate de jurist, că rar când banii transmiși pe cale criminală se păstrează pe anumite conturi. De regulă, se cumpără bunuri, pietre scumpe, metale prețioase, imobile ș.a.m.d. Dacă noi astăzi spunem că am găsit așa ceva, ceea ce a rămas negăsit de noi se ascunde mai departe. Sper că ați rămas satisfăcut de răspunsul pe care l-am prezentat”, a încheiat subiectul Bogdan Zumbreanu, care se află la șefia CNA de aproape trei luni.

La 21 decembrie curent, Banca Națională a Moldovei (BNM) a făcut publică sinteza Raportului Kroll-2. Asemeni primului document furnizat de companiile Kroll și Steptoe & Johnson, contractate de R. Moldova pentru elucidarea furtului din sistemul bancar, cel de-al doilea Raport vorbește despre Ilan Șor și un grup de 77 de companii care au legături cu acesta, drept principalii beneficiari ai tranzacțiilor de la cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

La 6 martie, companiile Kroll și Steptoe & Johnson au transmis BNM raportul final al investigația fraudei bancare.

Frauda bancară cu implicarea celor trei instituții bancare a avut loc pe parcursul a cel puțin 3 ani, între 2012-2014. Drept rezultat, prin oferirea de credite frauduloase, din sistemul bancar au fost furați 2,9 miliarde de dolari.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *