• R. Moldova a mai pierdut un dosar la CtEDO. Va trebui să achite 16.500 de euro

    R. Moldova a mai pierdut un dosar la CtEDO. Va trebui să achite 16.500 de euro
    vizualizări
    29 mai 2020 | 08:30

    Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza I.E. v. Republica Moldova și, având în vedere gravitatea încălcărilor constatate, a acordat reclamantului 15.000 de euro pentru prejudiciul moral și 1500 de euro pentru costuri și cheltuieli.

    Conform rezumatului hotărârii efectuat de Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției, La 13 august 2012, reclamantul, care la acel moment avea vârsta de 17 ani, a fost arestat, fiind acuzat de omor și sustragerea bunurilor de la victimă, urmată de incendierea mașinii sale în scopul distrugerii probelor. Un judecător a dispus arestarea sa preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, motivând că existau riscuri de imixtiune în urmărirea penală și de comitere de noi infracțiuni.

    La 9 decembrie 2012, după expirarea termenului maximal de patru luni, prevăzut de lege, în care un minor putea să fie ținut în arest preventiv, reclamantul a fost eliberat. Cu toate acestea, el a fost arestat din nou imediat, în cadrul altor două anchete inițiate în privința sa două zile mai devreme, pentru jaf agravat și distrugerea proprietății. Ulterior, aceste două anchete au fost conexate la procesul penal inițial, pornit pentru fapta de omor. Judecătorul a dispus, din nou, arestarea preventivă a reclamantului pentru 30 de zile. Recursul împotriva încheierii respective a fost respins.

    În timpul aflării sale în arest, reclamantul a fost ținut într-o celulă împreună cu alți patru deținuți care fuseseră condamnați de către prima instanță pentru omor și infracțiuni sexuale, precum și cu un deținut condamnat în mod definitiv pentru viol comis asupra unui minor.

    La 9 octombrie 2012, administrația penitenciarului a observat că reclamantul șchiopăta și că avea o rană sub sprânceană. El a fost examinat de către medicul din penitenciar, care a confirmat rănile. O săptămână mai târziu, el a fost din nou supus unei examinări medicale, având răni noi. În timpul interogării sale cu privire la primul incident, reclamantul a declarat că alunecase și se rănise. Mai târziu, el a recunoscut că fusese bătut și violat de către cei cinci colegi de celulă. La 19 octombrie 2012 el a depus și o plângere oficială în această privință. La 16 noiembrie 2012 procurorul a decis să nu pornească o urmărire penală, deoarece proctologul care examinase reclamantul nu constatase semne de penetrare. Ulterior, această ordonanță a fost anulată, o nouă urmărire penală fiind pornită în luna martie 2013. Cei cinci colegi de celulă ai reclamantului au fost puși sub învinuire pentru cauzarea vătămărilor corporale și viol. În luna iulie 2015, urmărirea penală s-a finalizat. În această perioadă, reclamantul a fost diagnosticat cu retard mintal. În luna mai 2017, la data prezentării ultimelor informații, procesul penal era încă pendinte la instanța de fond.

    Invocând Articolul 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”), reclamantul s-a plâns că autoritățile nu preveniseră maltratarea sa de către colegii de celulă, iar investigația în acest sens a fost ineficientă. Bazându-se pe Articolul 5 § 1 din Convenție, reclamantul a invocat că procuratura a divizat în mod artificial cauza în trei dosare penale distincte, fără a conștientiza că acuzațiile făceau parte din același set de acțiuni, ceea ce a determinat aflarea sa în arest pentru o perioadă ce depășea termenul maximal prevăzut de lege în cazul minorilor. Făcând referire la Articolul 5 § 3 din Convenție, reclamantul s-a plâns că instanțele naționale au eșuat să prezinte motive corespunzătoare și suficiente în sprijinul aplicării arestării preventive în privința lui.

    Deși Guvernul a invocat că reclamantul nu epuizase căile naționale de atac în privința plângerilor sale și că urmărirea penală inițiată cu referire la presupusa maltratare de către colegii de celulă fusese eficientă, Curtea a reiterat obligația pozitivă a Statului de a preveni relele tratamente, făcând referire și la standardele internaționale cu privire la detenția minorilor. Curtea a notat că, deși reclamantul fusese acuzat de omor, el fusese plasat în arest preventiv pentru prima dată, ceea ce îl punea, în mod evident, într-o situație vulnerabilă. Cu atât mai mult, vulnerabilitatea sa era agravată de presupusa dizabilitate mintală de care suferea. Cu toate acestea, el a fost plasat într-o celulă împreună cu alți cinci deținuți care fuseseră deja condamnați, cel puțin de către instanța de fond, pentru infracțiuni violente extrem de grave. În opinia Curții, o astfel de situație deja crea riscul ca reclamantul să fie abuzat. În același timp, ținând cont de vulnerabilitatea sa, autoritățile au reacționat insuficient la indiciile clare, confirmate medical, că reclamantul fusese maltratat. Astfel, Curtea a concluzionat că factorii respectivi au contribuit la crearea condițiilor de expunere a reclamantului la un risc serios de a fi maltratat de către codeținuți, constatând că a avut loc o încălcare a Articolului 3 din Convenție sub aspect material.

    Cu referire la investigația care a urmat, Curtea a concluzionat că prin modul în care fusese investigat abuzul comis asupra reclamantului în penitenciar, inclusiv tardivitatea provocată de lipsa audierii proctologului la momentul oportun, imediat după ce pretinsul viol ar fi avut loc, precum și lipsa unei reacții la semnele evidente de maltratare, înainte de depunerea unei cereri oficiale, împreună cu perioada generală îndelungată în care nu a fost pronunțată nicio hotărâre, nu a fost îndeplinită obligația pozitivă de efectuare a unei investigații eficiente cu privire la presupusa maltratare a reclamantului. Prin urmare, Curtea a constatat o încălcare a Articolului 3 din Convenție și sub aspect procedural.

    Examinând plângerea reclamantului în baza Articolului 5 § 1 din Convenție, Curtea a concluzionat că autoritățile naționale au separat în mod artificial capetele de acuzare împotriva reclamantului, urmărind astfel scopul evident de prelungire a perioadei maxime prevăzute de lege pentru arestarea preventivă a unui minor, ceea ce a constituit un element de rea-credință din partea acestora. Prin urmare, Curtea a constatat că detenția reclamantului după 9 decembrie 2012 a fost arbitrară, constatând astfel o încălcare a Articolului 5 § 1 din Convenție.

    În privința plângerii în baza Articolului 5 § 3 din Convenție, Curtea a constatat că în perioada 13 august – 9 decembrie 2012, autoritățile s-au bazat pe o serie de elemente specifice situației reclamantului, care indicau necesitatea detenției sale. Motivele prezentate în acest sens nu puteau fi considerate ca recapitulând prevederile legale care permiteau detenția, ci argumentau existența pericolului ca reclamantul să comită o nouă infracțiune (în special în cazul în care se afla sub influența altor persoane) și de a admite imixtiuni în cadrul urmăririi penale. Prin urmare, Curtea a concluzionat că detenția reclamantului în primele patru luni s-a bazat pe motive relevante și suficiente, constatând că nu a existat o încălcare a Articolului 5 § 3 din Convenție.

    Rezumatul hotărârii a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    VIDEO/LIVE/ Incidente la Minsk. Mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei Balerusului, dar și în alte orașe ale țării

    Mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei Belarusului, dar și ale altor orașe ale țării după alegerile prezidențiale. Asta după ce, sondajele oficiale arată că actualul președinte al Belarusului, Alexandr Lu…
    VIDEO/LIVE/ Incidente la Minsk. Mii de oameni au ieșit pe străzile capitalei Balerusului, dar și în alte orașe ale țării

    (exit poll oficial)/ Alegerile prezidenţiale din Belarus: Alexandr Lukaşenko câştigă alegerile cu 79,7% de voturi

    Preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko a obţinut 79,7% de voturi la alegerile prezidenţiale de duminică, 9 august, potrivit unui sondaj oficial realizat la ieşirea din birourile electorale, în timp ce candidat…
    (exit poll oficial)/ Alegerile prezidenţiale din Belarus: Alexandr Lukaşenko câştigă alegerile cu 79,7% de voturi

    VIDEO/ Cu aplauze, înconjurat de pază și presă. Diferența cum a fost întâmpinat Alexandr Lukașenko și opozanta acestuia Svetlana Tihanovskaia la secția de votare

    Duminică, 9 august, Belarus își alege președintele. În câteva ore se va decide cine va conduce Republica Belarus în următorii 5 ani. Astfel, în cursa prezidențială s-au înscris 5 candidați, inclusiv actualul șe…
    VIDEO/ Cu aplauze, înconjurat de pază și presă. Diferența cum a fost întâmpinat Alexandr Lukașenko și opozanta acestuia Svetlana Tihanovskaia la secția de votare

    Comisia Europeană adaugă 30 milioane de euro la ajutorul de urgenţă pentru Liban în urma exploziei

    Comisia Europeană a adăugat duminică, 9 august, 30 milioane de euro celor 33 de milioane alocate vineri, 7 august, pentru a finanţa ajutorul de urgenţă destinat Libanului, a anunţat comisarul european Janez Len…
    Comisia Europeană adaugă 30 milioane de euro la ajutorul de urgenţă pentru Liban în urma exploziei

    Al doilea lucrător medical, răpus de COVID-19, în ultimele 24 de ore: Elena Mangîr a activat 23 de ani în cadrul Serviciului de Urgență

    Al doilea lucrător medical a decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID-19, în ultimele 24 de ore. Este vorba despre Elena Mangîr care a activat în calitate de felceră la SAMU Hîncești, PAMU Cărpineni.
    Al doilea lucrător medical, răpus de COVID-19, în ultimele 24 de ore: Elena Mangîr a activat 23 de ani în cadrul Serviciului de Urgență

    Detalii de la MSMPS despre decesul medicului pediatru, Maria Păpușoi. În ultimele 24 de ore, 4 persoane au fost răpuse de COVID-19

    Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) informează că, în ultimele 24 de ore, în Republica Moldova alte patru persoane infectate cu COVID-19 și-au pierdut viața în urma complicațiilor provoca…
    Detalii de la MSMPS despre decesul medicului pediatru, Maria Păpușoi. În ultimele 24 de ore, 4 persoane au fost răpuse de COVID-19