Primul dosar care elucidează implicarea lui Șor în furtul miliardului, de trei ani pe masa procurorilor. Cum explică PA

La 6 mai 2015, a doua zi după ce a fost făcut public primul raport al companiei Kroll, care vorbea despre Ilan Șor drept principal beneficiar al fraudei din sistemul bancar, controversatul businessman a fost reținut și pus sub acuzații de abuz de serviciu la administrarea „Băncii de Economii” S.A. și „Banca Socială” S.A. La trei ani, dosarul respectiv încă nu a ajuns pe masa justiției, iar în privința lui Șor, care între timp a devenit primar de Orhei, nu există nicio măsură preventivă.

Procuratura Anticorupție invocă complexitatea cauzei penale și necesitatea cunoștințelor speciale în domeniul financiar-bancar drept motive ale termenului îndelungat de urmărire penală, dar și faptul că cererile de comisii rogatorii, inclusiv în Federația Rusă, nu sunt executate până la acest moment. În aceeași cauză penală, parte din „dosarul miliardului”, au statut de învinuiți alte 12 persoane, numele acestora conducerea PA refuză să le divulge, invocând prezumția nevinovăției. Nu se cunoaște nici numele conducătorului grupului de urmărire penală în acest dosar, PA precizând că „această informație nu intră în categoria celor disponibile publicului”.

Ilan Șor a fost chemat la Centrul Național Anticorupție (CNA) miercuri, 6 mai 2015, a doua zi de la publicarea primului raportul Kroll, în care acesta este principala figură implicată în jaful bancar, prin intermediului unor presoane și firme care formează „grupul Șor”. Acesta a fost pus sub acuzații de abuz de serviciu la administrarea „Băncii de Economii” S.A. și „Banca Socială” S.A. Judecătorul Ghenadie Pavliuc a refuzat plasarea acestuia în izolatorul CNA și a eliberat un mandat de arest la domiciliu, care însă a încetat la 22 mai, când instanța l-a eliberat sub control judiciar pentru a putea participa în campania electorală pentru alegerile locale din Orhei.

„La moment, în privința lui Ilan Șor nu este aplicată măsură preventivă, în cadrul acestui dosar”, precizează pentru ZdG Anastasia Mihălceanu, şefa al Serviciului de informare şi comunicare cu mass-media a PA. Aceasta menționează că în prezenta cauză penală sub învinuire au fost puse 12 persoane, care au deținut funcții de conducere în cadrul băncilor comerciale nominalizate mai sus, dar refuză de a face public numele lor și funcțiile propiu-zise, „deoarece acest fapt ar aduce atingere prezumției nevinovăției”.

Întrebată despre etapa la care se află cauza respectivă și de ce mai bine de trei ani persoanele respective nu au fost trimise pe banca acuzaților în „dosarul miliardului”, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Anticorupție explică că motivele se referă la complexitatea cauzei și faptul că cererile de comisii rogatorii, inclusiv în Federația Rusă, nu sunt executate până la acest moment. Totodată, PA dă asigurări că va cere organelor competente din F. Rusă urgentarea executării cererilor.

„Termenul îndelungat al urmăririi penale este cauzat de complexitatea cauzei penale și necesitatea cunoștințelor speciale în domeniul financiar-bancar, fapt ce a generat dispunerea expertizei economico-financiare, efectuată de către experții Centrului Național Anticorupție și Centrului Național de Expertize Judiciare. De asemenea, în cadrul urmăririi penale, pentru a obține mijloace materiale de probe, au fost formulate mai multe cereri de comisii rogatorii, inclusiv, în Federația Rusă, care până la moment nu sunt executate. Procuratura Anticorupție va solicita, prin Procuratura Generală, urgentarea executării cererii de comisii rogatorii de către organele competente ale Federației Ruse”, menționează într-un răspuns pentru ZdG, Anastasia Mihălceanu.

PA precizează că urmărirea penală în acest caz este executată de un grup de procurori anticorupție și ofițeri ai Centrului Național Anticorupție, dar că nu poate spune numele conducătorului grupului de urmărire penală, deoarece „această informație nu intră în categoria celor disponibile publicului”.

Urmărirea penală, luând în considerație volumul acțiunilor de urmărire penală și complexitatea cauzei penale, este efectuată de către un grup de urmărire penală, format din procurori anticorupție și ofițeri ai Centrului Național Anticorupție. Grupul de urmărire penală întreprinde toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor cauzei, de a evidenţia circumstanţele care le atenuează sau agravează răspunderea învinuiților. În  privința conducătorului grupului de urmărire penală, pe parcurs au fost mai multe grupuri cu diferiți conducători. Dar această informație nu intră în categoria celor disponibile publicului”, se menționează în răspunsul PA pentru ZdG.

Reprezentanta PA susține că Ilan Șor figurează în prezent doar în două dosare penale: cel deschis în mai 2015 pentru abuz de serviu la BEM și Banca Socială și cel care se află la Curtea de Apel Cahul, după ce Judecătoria Chișinău a pronunțat pe numele primarului de Orhei o sentință cu șapte ani și șase luni de închisoare, dar l-a pus în libertate, până când hotărârea va deveni executorie.

„De asemenea, primarul de Orhei, Șor Ilan, are statut de învinuit în baza art.190 alin.(5) și 243 alin.(3) lit.b) din Codul penal, pe faptul escrocheriei și spălării banilor, în proporții deosebit de mari, de la „Banca de Economii” S.A. Dosarul menționat a fost disjuns din cauza penală care se află, în prezent, spre examinare la Curtea de Apel Cahul, în care Șor are statut de inculpat. Disjungerea cauzei s-a impus pentru a asigura cercetarea judecătorească pe capetele de acuzare în privința cărora au fost administrate suficiente probe ce demonstrează vinovăția inculpatului Șor Ilan”, scrie PA în răspunsul pentru ZdG.

Ilan Șor a fost reținut la 22 iunie 2016 în cel de-al doilea dosar pe numele său, cu șase zile înainte ca ex-premierul Vlad Filat să fie condamnat la detenție pentru corupere pasivă și trafic de influență, într-un dosar dechis după un autodenunț al primarului de Orhei.

Un an mai târziu, la 21 iunie 2017, controversatul businessman, primar al orașului Orhei și lider al partidului care-i poartă numele, a fost condamnat de magistratul Andrei Niculcea de la Judecătoria Chișinău la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani și a dispus ca pedeapsa să intre în vigoare doar după ce va deveni definitivăIlan Șor se află în libertate, fiind sub control judiciar, chiar dacă numele său figurează în ambele rapoarte Kroll drept unul dintre principalele personaje implicate în frauda bancară.

La 12 februarie, după aproape opt luni de blocaj la Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel (CA) Chișinău, dosarul a ajuns pe masa Curții de Apel Cahul. Soarta lui Șor în instanța de apel urmează a fi decisă de trei magistrați: Evghenii Dvurecenschi, Nina Veleva și Vitalie Movilă, ultimul fiind președinte al completului de judecată. Dosarul a fost transmis în gestiunea celor trei după ce președintele CA Chișinău, Ion Pleșca, a invocat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) că în instanța pe care o conduce, care numără 56 de magistrați, dintre care 21 fac parte din Colegiul penal, nu sunt decât doi judecători compatibili pentru a examina cauza

Următoarea ședință la CA Cahul este fixată pentru 23 mai.

Citiți și:

Procurorul general, despre cele 180 de cauze penale care elucidează frauda bancară

Șeful CNA despre sentințele de judecată în „dosarul miliardului” și când vor fi recuperați banii

Avocatul lui Șor despre motivul pentru care prima ședință la CA Cahul a fost amânată

 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Elizaveta III

    estia de-al de shor mereu au furat lumea si pamintul au saracit popoare au finantat revolutii care au ucis pina la urma zeci de milioane de oameni, numai cit rau fac ei in orientul mijlociu exterminind civilizatii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *