Motivul pentru care Filat renunță să mai sesizeze Curtea Constituțională
Filat consideră drept „poziție civică” să refuze de a mai sesiza Curtea Constituțională în dosarul său, după ultimele decizii adoptate de instanță referitor la situația politcă din țară și după avizul Comisiei de la Veneția. În ședința de astăzi a CA Chișinău, în care urma să fie examinat recursul împotriva deciziei Judecătoriei Chișinău prin care a fost refuzată solicitarea acestuia de a sesiza CC, Vlad Filat a declarat că renunță la acest recurs.
„Chiar dacă retragerea recursului prejudiciază drepturile sale procesuale în cadrul cauzei penale, dl Vladimir Filat a considerat ca și poziție civică și în lumina ultimilor evenimente care au avut loc în R. Moldova, mai exact, acele decizii pe care le-a pronunțat judecătorii Curții Constituționale cu privire la situația politcă recentă din Moldova, dar, mai important, avizul Comisiei de la Veneția pricind deciziile CC, Vladimir Filat a considerat inoportun ca judecătorii acestei curți să examineze și să se pronunțe asupra normelor procesuale ridicate în acea sesizare”, a explicat avocatul Victor Munteanu după ședință.
Întrebat dacă, în cazul în care judecătorii constituționali vor fi schimbați, va fi reluată adresarea la CC, apărătorul lui Vlad Filat a declarat că depinde „cum va evolua procedura pe această cauză”. Totodată, acesta a precizat că avocații pot solicita sesizarea CC pe tot parcursul examinării dosarului, de la prima instanță până la Curtea Supremă de Justiție.
În cel de-al doilea dosar, Vladimir Filat este învinuit de Procuratura Anticorupție de săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în proporţii deosebit de mari.
Fostul premier este acuzat că ar fi încheiat un contract de asistență în campania electorală pentru un partid politic la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cu o companie de consultanță din Washington, SUA. Pentru serviciile contractate, fostul premier ar fi achitat către compania nerezidentă, suma totală de 12 847 902 lei, efectuând periodic transferuri din conturile companiilor gestionate prin intermediar, în care erau depozitate mijloace financiare obținute prin infracțiuni de corupție din Banca de Economii.
Ex-premierul se află după gratii de trei ani și nouă luni, fiind condamnat într-un alt dosar pentru corupere pasivă și trafic de influență în urma unui autodenunț depus de Ilan Șor.
