Maia Sandu, despre modificarea legislației privind numirea membrilor comisiilor de evaluare, criticată de societatea civilă și opoziție: „Pentru că nu există 61 de voturi, ne blocăm și oprim reforma justiției?”

Președinta Maia Sandu susține că majoritatea parlamentară a modificat numărul necesar de voturi pentru numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor pentru că „nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției”.

Invitată joi, 5 martie, la emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, șefa statului a fost întrebată „de ce se insistă atât de tare” pe candidatura lui Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting.

„În acest Parlament, nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Nu există. Dacă dumneavoastră nu sunteți de acord, puteți să-mi dați nume. Dincolo de majoritatea parlamentară, cine ar fi ceilalți deputați care să susțină reforma justiției? Putem să analizăm declarațiile lor și acțiunile opoziției – nu susțin reforma justiției. Deci, prin definiție, nu este posibil să ai 61 de voturi în acest Parlament. În Parlamentul anterior existau pentru că majoritatea parlamentară asigurau 61 de voturi și atunci nu era o problemă. Acum nu există, deci, ce facem? Pentru că nu există 61 de voturi, ne blocăm și oprim reforma justiției? Nu, pentru că același mecanism este și la numirea membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acest mecanism a fost coordonat și cu Comisia de la Veneția la timpul său. Se încearcă cu 3/5, 61 de voturi, dar dacă nu sunt 61 – nu stai cu membri, mergi la o majoritate simplă. Majoritatea simplă este, scuzați, totuși o majoritate. Nu vorbim aici de schimbarea Constituției, vorbim doar despre numirea unor membri în Comisia de Vetting (în toate comisiile, n.r.). Dacă nu s-au găsit 61, este firesc, așa cum este numirea la CSM, să existe o soluție de deblocare (…)”, a afirmat șefa statului.

Aceasta a explicat cum sunt selectați membrii internaționali ai comisiilor de evaluare și a subliniat că „cea mai importantă curățenie în sistemul justiției a făcut-o Comisia de Pre-Vetting”.

„Procedura este următoarea: de la Delegație (a UE în R. Moldova, n.r.) vine o listă cu câțiva oameni. Delegația face preselecția și trimite o listă. Dacă nu greșesc, aici au fost cinci sau șase (candidați, n.r.). Este un proces în care candidații aplică, Delegația face o preselecție și această listă preselectată este mai departe transmisă la Parlament, ca Parlamentul să aleagă din câțiva. Acum vorbim despre două nume în Comisia pentru evaluarea procurorilor. Înțeleg că este vorba despre un candidat francez, care este calificat, dacă ne uităm la experiența lui din CV, iar al doilea candidat este din Olanda (Herman von Hebel, n.r.), care a fost în prima comisie, de pre-vetting.

Cele mai mari atacuri au fost din prima zi la membrii Comisiei Pre-Vetting. Știți de ce? Pentru că cea mai importantă curățenie în sistemul justiției a făcut-o Comisia de Pre-Vetting. Lumea uită, dar au fost niște lupte majore, pentru membrii la Curtea Supremă de Justiție. În fiecare zi se dădeau decizii și se încerca din răsputeri să se blocheze tot, pentru că erau membri precedenți care nu se dădeau plecați de acolo și care insistau să rămână chiar dacă nu aveau cum să demonstreze că sunt oameni onești (…).

Eu, dimpotrivă, cred că acești oameni (foștii membri ai Comisiei Pre-Vetting, n.r.) au demonstrat rezistență la influență și sunt calificați (…).

Nici nu este tare bine că acum și evaluarea (procurorilor, n.r.) se întâmplă și dosare importante în instanță. Este foarte nefericită această situație și ceea ce ne dorim noi este ca această evaluare a Procuraturilor se se încheie și, bineînțeles, și celelalte”, a declarat Maia Sandu.

„O forțare neinspirată (rău de tot)”, „o decizie absolut regretabilă” și „un exemplu tare prost” – astfel descriu mai mulți experți decizia majorității parlamentare de a modifica legea pentru a permite numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor cu votul a doar 51 de deputați.

Amendamentul prin care Herman von Hebel poate fi numit cu 51 de voturi în Parlament a fost adoptat joi, 5 martie, când deputații din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) au aprobat modificarea legii care prevede sancționarea penală a amenințării sau agresării judecătorilor și procurorilor.

ZdG a scris anterior că, printr-un amendament votat pe 5 martie, cu 55 de voturi, în lectura a doua, Parlamentul a prevăzut că, în cazul în care candidații propuși nu obțin numărul necesar de voturi, adică 61 din numărul deputaților aleși, aceștia pot fi propuși repetat, iar decizia va putea fi luată cu votul majorității simple, adică al 51 de deputați. Opoziția a criticat această decizie, anunțând că va depune o contestație la Curtea Constituțională.

Decizia vine după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor nu a fost adoptat, pentru că doar 53 de deputați PAS au votat „pentru”, în timp ce erau necesare cel puțin 61 de voturi.

Autorul amendamentului, deputatul PAS Igor Chiriac, a precizat că procedura se referă exclusiv la membrii propuși de partenerii de dezvoltare, în timp ce pentru membrii naționali regulile rămân neschimbate. Potrivit deputatului, modificarea este necesară pentru a evita afectarea procesului de evaluare externă, mai ales în contextul constrângerilor de timp.

„Proiectul de lege spune că Comisia juridică va înainta candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi, și, în situația în care se înaintează aceiași candidați repetat, acești candidați sunt aleși cu numărul majoritar de deputați din numărul celor aleși, adică 51 de deputați”, a declarat Chiriac.

Acesta a mai adăugat că „în una din avize, Comisia de la Veneția chiar recomandă astfel de mecanisme să fie prevăzute în lege, pentru a nu se crea blocaj“.

Totuși, Olesea Stamate, fosta președintă a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, îl contrazice pe Chiriac. Potrivit ei, decizia prin care membrii comisiei de vetting se aleg cu 3/5 din voturi „a fost discutată îndelung cu Comisia de la Veneția”.

„Regula potrivit căreia membrii comisiei de vetting se aleg cu majoritatea de 3/5 nu a fost pusă în lege întâmplător. Ea a fost discutată îndelung cu Comisia de la Veneția tocmai pentru a asigura un compromis între partidele din Parlament și pentru a evita ca aceste comisii să fie controlate de majoritatea politică”, declară Stamate.

Ulterior, opoziția a susținut un briefing de presă la care au participat Ion Chicu – membru al Blocului „Alternativa”, Alexandru Berlinschi – „Partidul Nostru”, Vlad Batrîncea – PSRM, Diana Caraman – PCRM și Alexandru Verșinin – Democrația Acasă. Aceștia au anunțat că vor contesta această modificare a legii la Curtea Constituțională.