Mai mulți experți critică decizia PAS de a modifica legislația privind numirea membrilor comisiilor de evaluare a integrității: „Când consensul e greu de obținut, îl eliminăm din ecuație”

„O forțare neinspirată (rău de tot)”, „o decizie absolut regretabilă” și „un exemplu tare prost” – astfel descriu mai mulți experți decizia majorității parlamentare de a modifica legea pentru a permite numirea membrilor internaționali în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor cu votul a doar 51 de deputați.

Amendamentul prin care Herman von Hebel poate fi numit cu 51 de voturi în Parlament a fost adoptat joi, 5 martie, când deputații din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) au aprobat modificarea legii care prevede sancționarea penală a amenințării sau agresării judecătorilor și procurorilor.

Avocatul Vadim Vieru, director de program al Asociației Promo-LEX, a sugerat că decizia Parlamentului ar putea genera „un regres în următorul raport de extindere” al Comisiei Europene.

„Ceea ce s-a întâmplat azi în Parlament nu e o ajustare tehnică, e o forțare neinspirată (rău de tot). Majoritatea a coborât pragul de numire a membrilor Comisiilor de Vetting de la 61 la 51 de voturi, nu printr-o dezbatere separată și nu după consultări, dar prin strecurarea unui amendament într-un proiect de lege complet diferit, votat în aceeași ședință, în lectură a doua.

Pragul de 61 de voturi nu era acolo din întâmplare. Era o garanție că membrii Comisiei se bucură de un sprijin politic larg, recomandată explicit de Comisia de la Veneția. Acum, acea garanție a dispărut. Comisia Europeană urmărește îndeaproape Capitolul 23 și Foaia de parcurs pe statul de drept, iar un amendament adoptat peste noapte, fără consultare, care slăbește controlul asupra unui mecanism-cheie de reformă a justiției, e exact genul de semnal care generează un regres în următorul raport de extindere.

Dacă exista un blocaj, soluția era un mecanism de deblocare gradual, cu garanții, nu o tăietură de prag făcută pe genunchi. O majoritate care nu reușește să strângă 61 de voturi pentru o numire de această importanță are o problemă de consens, și trebuie să o rezolve, nu să o ocolească.

Dar cel mai deranjant lucru e altceva. Prin modul în care s-a procedat azi, Parlamentul a transmis un mesaj clar: când consensul e greu de obținut, îl eliminăm din ecuație. Asta nu e reformă, e reflexul unei majorități care preferă să schimbe regulile jocului decât să joace după ele. Iar dacă această logică devine practică curentă, atunci orice garanție din orice lege poate fi golită de conținut printr-un amendament strecurat la momentul potrivit. Nu mai reformăm justiția, o ajustăm la nevoile momentului. Justiția încă poate fi reformată 50 de ani înainte. Unde să ne grăbim?

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe, legea a fost deja promulgată, iar Guvernul va trebui să explice Bruxelles-ului de ce s-a procedat așa. Această decizie fie o reparăm noi, fie ne-o repară alții.

Între timp, așteptăm…..candidatul”, a scris Vieru pe rețelele de socializare.

Și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a venit cu o reacție publică, declarând „regretabilă și nejustificată” modificarea legislației care permite numirea membrilor internaționali prin votul majorității simple a 51 de deputați.

Conform CRJM, în special, este „gravă modalitatea și viteza fulminantă de introducere și de adoptare a acestui amendament, fiind încălcate principiile de transparență, dar și de consens politic, solicitate de Comisia de la Veneția și de alte instituții europene”.

„Este o decizie absolut regretabilă, pentru că nu este justificată, nu a fost consultată și cred că va servi ca un semnal destul de prost pentru Comisa Europeană”, a declarat director executiv al CRJM Ilie Chirtoacă, la postul public de televiziune.

„Comisia de evaluare a procurorilor nu se află în blocaj total din cauza numărului redus de membri, aceasta fiind operațională și în capacitate de a examina în continuare dosarele persoanelor supuse evaluării externe. Respectiv, chiar dacă modificarea respectivă ar fi ultima soluție, adoptarea trebuie să aibă loc respectând democrația și statul de drept.

De asemenea, arhitectura a fost concepută și agreată având la bază un consens politic larg, prin acel vot majoritar din partea a 61 de deputați, iar orice modificare făcută în grabă, fără consultări publice și mascată într-un alt proiect de lege este gravă și regretabilă”, notează organizația.

Președinte organizației Watchdog, Valeriu Pașa, a subliniat că, oricare nu ar fi fost scopul proiectului de lege, „așa ceva nu se face”.

„Schimbarea legii privind comisia de vetting cu așa viteză, promulgată de doamna președintă fără a ridica piciorul de pe accelerator, este un exemplu tare prost. Care nu ar fi scopul, așa ceva nu se poate face. Mai ales dacă ne gândim că e de dragul fostului președinte al comsiei pre-vetting. Domnul von Hebel a fost un dezastru de președinte al acelei comisii. Omul nu a făcut absolut nimic pentru a asigura credibilitatea acelui proces de evaluare a viitorilor membri CSM și CSP. Drept rezultat, sistemul de justiție nu crede în imparțialitatea și corectitudinea selecției. În locul dlui von Hebel și a colegilor săi, imaginea comisiei pre-vetting în societate și în sistem a fost construită de zvonuri răspândite pe telegram. Ce așa mari merite l-ar califica drept fiind indispensabil și pentru vetting?”, a scris Pașa pe rețelele de socializare.

ZdG a scris anterior că, printr-un amendament votat pe 5 martie, cu 55 de voturi, în lectura a doua, Parlamentul a prevăzut că, în cazul în care candidații propuși nu obțin numărul necesar de voturi, adică 61 din numărul deputaților aleși, aceștia pot fi propuși repetat, iar decizia va putea fi luată cu votul majorității simple, adică al 51 de deputați. Opoziția a criticat această decizie, anunțând că va depune o contestație la Curtea Constituțională.

Decizia vine după ce, săptămâna trecută, proiectul privind numirea lui Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de evaluare a procurorilor nu a fost adoptat, pentru că doar 53 de deputați PAS au votat „pentru”, în timp ce erau necesare cel puțin 61 de voturi.

Autorul amendamentului, deputatul PAS Igor Chiriac, a precizat că procedura se referă exclusiv la membrii propuși de partenerii de dezvoltare, în timp ce pentru membrii naționali regulile rămân neschimbate. Potrivit deputatului, modificarea este necesară pentru a evita afectarea procesului de evaluare externă, mai ales în contextul constrângerilor de timp.

„Proiectul de lege spune că Comisia juridică va înainta candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi, și, în situația în care se înaintează aceiași candidați repetat, acești candidați sunt aleși cu numărul majoritar de deputați din numărul celor aleși, adică 51 de deputați”, a declarat Chiriac.

Acesta a mai adăugat că „în una din avize, Comisia de la Veneția chiar recomandă astfel de mecanisme să fie prevăzute în lege, pentru a nu se crea blocaj“.

Totuși, Olesea Stamate, fosta președintă a Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, îl contrazice pe Chiriac. Potrivit ei, decizia prin care membrii comisiei de vetting se aleg cu 3/5 din voturi „a fost discutată îndelung cu Comisia de la Veneția”.

„Regula potrivit căreia membrii comisiei de vetting se aleg cu majoritatea de 3/5 nu a fost pusă în lege întâmplător. Ea a fost discutată îndelung cu Comisia de la Veneția tocmai pentru a asigura un compromis între partidele din Parlament și pentru a evita ca aceste comisii să fie controlate de majoritatea politică”, declară Stamate.

Ulterior, opoziția a susținut un briefing de presă la care au participat Ion Chicu – membru al Blocului „Alternativa”, Alexandru Berlinschi – „Partidul Nostru”, Vlad Batrîncea – PSRM, Diana Caraman – PCRM și Alexandru Verșinin – Democrația Acasă. Aceștia au anunțat că vor contesta această modificare a legii la Curtea Constituțională.