Judecători fără drept de înfăptuire a justiției. Cum au ajuns câteva mii de dosare să fie puse pe pauză „pentru o perioadă nedeterminată”

Mii de dosare bat pasul pe loc în ultima jumătate de an, în timp ce judecătorii cărora le-au fost repartizate fac un ultim efort pentru a-și salva carierele în magistratură. În prezent, nouă judecători de la curțile de apel din țară, cărora le-au rămas în gestiune peste 5 mii de cauze penale și civile, se prezintă zilnic la muncă, dar nu pot examina dosare și adopta hotărâri. 

Se întâmplă deși legea prevede că situația acestora trebuie să fie clarificată de Curtea Supremă de Justiție în cel mult 30 de zile. ZdG a constatat că, în cele mai multe litigii, a trecut mai mult de o lună până la desfășurarea primei ședințe, fiind necesare alte câteva luni pentru a fi examinate contestațiile. În timp ce așteaptă, judecătorii continuă să fie remunerați ca înainte, dar „sunt opriți de la înfăptuirea justiției”.

Cum au ajuns judecătorii care nu promovează evaluarea să nu mai poată examina dosare înainte de a fi demiși

După mai bine de doi ani de la începutul evaluării integrității magistraților și exact înainte de a începe evaluarea judecătorilor de la curțile de apel, în urma unor modificări legislative, magistrații care nu au promovat procedura, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat rapoartele în privința acestora, au fost lipsiți de dreptul de a emite acte judecătorești de dispoziție. 

Mai exact, în septembrie 2024, atunci când a fost votat un proiect de lege care avea „drept scop eficientizarea proceselor și remedierea unor carențe depistate în practica aplicării legislației cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor”, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Vasile Grădinaru a înregistrat mai multe amendamente. Unul dintre acestea prevedea completarea legilor, în baza cărora urma să continue evaluarea mai multor categorii de judecători și procurori, cu o restricție a activității acestora dacă nu au promovat exercițiul și au contestat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) decizia de acceptare a raportului Comisie Vetting. 

Astfel, pentru prima dată de la începutul evaluării sistemului judiciar, în timp ce procedura era deja în desfășurare pentru judecătorii și candidații la funcția de judecător la CSJ, în legea care stabilește inclusiv procedura de evaluare a judecătorilor curților de apel, a fost inclusă fraza – „În perioada examinării contestației, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătorești de dispoziție (…)”. Efectele au început să fie vizibile la curțile de apel abia în vara anului 2025, când primele rapoarte negative au fost acceptate de CSM.

Anterior, în cazul primei instanțe care a fost evaluată – CSJ, și a candidaților pentru a fi numiți acolo, judecătorii și acuzatorii de stat care nu au promovat evaluare și-au continuat activitatea până când CSJ le-a examinat contestațiile, și abia după aceea au fost eliberați din funcție. 

În argumentarea amendamentului depus, Grădinaru a explicat că „aceste modificări se justifică în scopul evitării riscului contestațiilor ulterioare de către părțile la procese a actelor emise de judecătorii sau procurorii cu probleme de integritate, precum și în scopul evitării comiterii unor abuzuri de către persoanele în privința cărora CSM/CSP au constatat eșuarea evaluării externe a integrității”.

Prețul „evitării” este plătit în prezent de mai multe mii de dosare, care au fost puse pe pauză. ZdG a constatat că, deși legea prevede că „contestația se depune la Curtea Supremă de Justiție și se examinează în termen de cel mult 30 de zile”, în majoritatea litigiilor a fost necesar mai mult de o lună doar pentru a avea loc prima ședință. 

Circa 4 mii de dosare așteaptă de câteva luni la Curtea de Apel Centru. Peste 30 de zile – doar pentru a avea loc prima ședință

În luna decembrie, la Curtea de Apel Centru, din cei 19 magistrați care au acceptat să treacă procedura de evaluare, șase au picat verificarea integrității, iar CSM a acceptat rapoartele. Judecătorii care nu au promovat evaluarea externă și au contestat hotărârile CSM privind constatarea nepromovării evaluării sunt: Marina Anton, Silvia Cecan, Olga Cojocaru, Grigore Dașchevici, Dorin Dulghieru și Ala Malîi.

ZdG a cerut informații Curții de Apel Centru, condusă de președintele interimar Ghenadie Mîra, despre cum își desfășoară activitatea acești judecători și dacă examinează cauze. În răspunsul oferit de instanță nu se precizează cum și-au petrecut aceștia ultimele luni, dar se face referire la lege – „depunerea contestației suspendă executarea hotărârii Consiliului, iar, pe durata examinării acesteia, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătorești de dispoziție”.

Aceștia nu pot emite acte judecătorești de dispoziție din data pronunțării hotărârii CSM cu privire la constatarea nepromovării evaluării. În cazul a trei dintre aceștia – Marina Anton, Dorin Dulghieru și Ala Malîi, CSM a constatat nepromovarea evaluării încă în luna iunie. În privința lui Grigore Dașchevici decizia a fost adoptată de CSM în luna iulie, iar Olga Cojocaru și Silvia Cecan – în noiembrie și, respectiv, decembrie. 

Cât despre numărul de dosare în care fiecare dintre ei sunt raportori și dacă sunt cauze civile sau penale, Mîra ne-a comunicat doar că, pe 18 decembrie, în procedura celor șase judecători care nu pot emite acte judecătoreşti de dispoziție se află „în jur de 4600 de dosare”. 

„Dosarele în care judecătorii vizați nu sunt raportori continuă examinarea în modul prevăzut de lege. Judecătorilor care nu au promovat evaluarea, din data pronunțării hotărârii CSM cu privire la constatarea nepromovării evaluării, nu le sunt repartizate dosare”, se arată în răspunsul primit de la Curtea de Apel Centru.

Întrebați despre cum este afectată activitatea Curții de Apel Centru de faptul că CSJ nu examinează în termen de cel mult 30 de zile contestațiile judecătorilor, așa cum prevede legea, reprezentanții instanței au menționat doar că „până la pronunțarea hotărârilor definitive cu privire la constatarea nepromovării evaluării, dosarele care potrivit legii se examinează prioritar sunt redistribuite în modul prevăzut de lege altor judecători raportori, urmând ca în privința celorlalte dosare aflate în procedura judecătorilor vizați să fie dispusă redistribuirea, în termenul prevăzut de prevederile legislației în vigoare”.

Datele publice arată că prima ședință la CSJ în cauzele lui Anton și a lui Dulghieru a avut loc la circa o lună jumătate de când CSM a decis demiterea judecătorilor – pe 4 august. În cazul magistratei Ala Malîi, care așteaptă de cel mai mult timp decizia CSJ (CSM a constatat nepromovarea evaluării pe 11 iunie, n.r.), prima ședință a avut loc pe 4 iulie, în lipsa părților. Grigore Dașchevici a trebuit să aștepte din luna iulie până în septembrie pentru prima ședință. În cazul Olgăi Cojocaru CSJ a început să-i examineze contestația după fix o lună, iar pentru Silvia Cecan, care a fost eliberată din funcție de CSM pe 9 decembrie, prima ședință nu a fost programată deocamdată, conform informațiilor publicate pe pagina web a instanței. 

Judecător: „Nu am dus lipsă de activități”

ZdG l-a contactat pe Dorin Dulghieru, unul dintre primii judecători în cazul cărora CSM a acceptat raportul negativ și a decis eliberarea din funcție, încă din 20 iunie. Acesta a precizat că din cele peste o mie de cauze pe care le avea în gestiune, acum i-au rămas circa 600.

„Au fost anumite cauze legate de copii, pensie alimentară, deci termen rezonabil; recursuri care au anumite termene expres stabilite în Cod și trebuie să fie examinate de urgență. Acestea au fost redistribuite”, a relatat Dulghieru.

ZdG l-a întrebat pe magistrat cum și-a desfășurat activitatea în ultima jumătate de an, în perioada în care nu a putut examina dosare.

„Până la intervenirea suspendării, eu, cel puțin, că nu știu care este situația colegilor, aveam în jur de 180 de dosare, dacă nu chiar mai multe, de motivare – care au fost pronunțate și trebuie să le motivez, să le expediem părților. Credeți-mă că nu am dus lipsă de activități. M-am ocupat de motivarea deciziilor care au fost pronunțate și urmau să fie definitivate și expediate. La începutul săptămânii trecute au fost ultimele pe care le-am verificat”, a explicat judecătorul.

Prin dispoziția președintelui interimar al Curții de Apel Centru din 25 iunie 2025 au fost aprobată componența numerică a colegiilor Curții. Dorin Dulghieru este inclus în componența Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ pentru anul 2025, dar nu este inclus în niciun complet de judecători, a indicat magistratul în sesizarea pe care a depus-o la Curtea Constituțională.

Curtea Constituțională: „Judecătorul vizat nu este privat de dreptul de a beneficia de garanțiile sale materiale și sociale”

Toți cei patru judecători de la Curtea de Apel Centru în privința cărora CSM a emis în vară decizii de eliberare din funcție au ridicat excepții de neconstituționalitate în cadrul examinării contestațiilor lor de către CSJ.

Trei dintre aceștia – Malîi, Dulghieru și Dașchevici, au cerut Curții Constituționale (CC) să declare neconstituțională sintagma „în perioada examinării contestației, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziție”. Curtea a decis conexarea celor trei sesizări într-un singur dosar, împreună cu cea a judecătoarei Oxana Mironov, de la Curtea de Apel Nord. În două dintre cazuri, cele ale magistratelor Malîi și Mironov, CSJ a întrerupt examinarea după ce a fost sesizată CC.

În sesizarea depusă la CC, autorii mai afirmă că scopul real al instituirii interdicției de a pronunța acte judecătorești în perioada examinării contestației este de a „înlătura unii judecători de la procedurile judiciare aflate în curs de examinare, nu cel de a eficientiza mecanismele de monitorizare și evaluare”.

„În opinia autorilor, prin adoptarea acestor prevederi, există o ingerință directă în activitatea de administrare a justiției, fapt care afectează principiul independenței judecătorilor”, se arată în decizia CC. 

Curtea a notat că interdicția aplicată judecătorului evaluat negativ de a emite acte judecătorești de dispoziție în perioada examinării contestației sale constituie „o măsură de precauție care urmărește să protejeze imaginea sistemului judiciar în ansamblu, precum și încrederea justițiabililor în actul de justiție”. Astfel, Curtea a observat că decizia legislatorului de a împiedica judecătorii care nu au promovat evaluarea să emită acte de dispoziție se aplică în privința „unei situații în care este pusă la îndoială integritatea judecătorului, care intervine după ce Consiliul Superior al Magistraturii constată existența unor dovezi care confirmă că un judecător nu corespunde cerințelor de integritate etică și financiară”. 

„Legitimitatea scopului urmărit de legislator se exprimă prin necesitatea de a consolida percepția unui observator independent în calitatea actului de justiție și de a-i înlătura de la înfăptuirea justiției pe judecătorii asupra cărora planează dubii de integritate, chiar și în lipsa unei hotărâri definitive.

Totodată, Curtea observă și faptul că interdicția de a pronunța acte judecătorești de către judecătorul evaluat negativ reprezintă o măsură provizorie, aplicabilă doar în perioada examinării contestației de către Curtea Supremă de Justiție, care are loc în termen de cel mult 30 de zile. 

Până la dobândirea caracterului definitiv al hotărârii de nepromovare a evaluării, din prevederile Legii nr. 252 din 17 august 2023 nu rezultă impunerea altor interdicții în privința judecătorilor evaluați negativ, în afară de imposibilitatea acestora de a pronunța acte judecătorești de dispoziție. Prin urmare, judecătorul vizat nu este privat de dreptul de a beneficia în perioada respectivă de garanțiile sale materiale și sociale, spre deosebire, de exemplu, de situația în care acesta este suspendat din funcție în legătură cu începerea urmăririi penale în privința sa”, a explicat CC.

La 13 noiembrie, CC a declarat inadmisibile cele patru sesizări.  

ZdG a expediat CSJ o solicitare de informații în care am întrebat instanța de ce nu examinează în cel mult 30 de zile contestațiile judecătorilor de la curțile de apel care nu au promovat evaluarea integrității, așa cum prevede legea. Am cerut date și despre când au fost depuse contestații privind anularea hotărârilor CSM. Deși legislația prevede că „informațiile de interes public se comunică solicitantului din momentul în care sunt disponibile pentru a fi comunicate, dar nu mai târziu de 10 zile de la data înregistrării cererii”, contactați de ZdG după 7 zile lucrătoarea, reprezentanții instanței ne-au spus că nu pot oferi un răspuns deocamdată.

Aproape 300 de dosare, amânate pentru o perioadă nedeterminată la Curtea de Apel Nord

La Curtea de Apel Nord, care a rămas fără 12 din cei 15 judecători care urmau să fie evaluați în virtutea funcției deținute, o singură magistrată nu a promovat exercițiul – Oxana Mironov.

Prin hotărârea din 22 iulie, CSM a acceptat raportul Comisiei, a constatat nepromovarea evaluării, a dispus eliberarea din funcție a Oxanei Mironov și a privat-o de dreptul de a exercita funcția de judecător și alte funcții de demnitate publică timp de 6 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii. 

Conform unui răspuns expediat de Curtea de Apel Nord, prin încheierea președintelui Ion Talpă, din aceeași zi din luna iulie, judecătoarea Oxana Mironov „a fost blocată în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) de la repartizarea cauzelor până la examinarea contestației împotriva hotărârii CSM, în temeiul pct. 8 al Regulamentului privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti, aprobat prin hotărârea CSM din 5 februarie 2013”.

Prin urmare, de jumătate de an, judecătoarea Oxana Mironov „nu participă la examinarea cauzelor aflate în procedura acesteia și nu emite acte judecătorești, fiind privată de acest drept pe durata examinării contestației”. Potrivit datelor prezentate de instanță, care face referire la raportul statistic privind numărul de dosare per judecător, generat de PIGD la data de 17 decembrie, în gestiunea judecătoarei se află 285 de cauze (221 de cauze penale și 64 de cauze contravenționale), care „sunt amânate pe o perioadă nedeterminată”.

„Totodată, menționăm că, în perioada enunțată, judecătoarea Oxana Mironov a exercitat atribuțiile legale ce țin de activitatea sa, cu excepția celor a căror exercitare a fost restricționată prin efectul legii.  În acest sens, judecătoarea a desfășurat următoarele activități:

• a fost desemnată în calitate de coordonator pentru acordarea asistenței metodice judecătorilor din cadrul Judecătoriei Ungheni, în materie penală, activitate materializată prin întocmirea și transmiterea semestrială către instanță a rapoartelor individuale privind hotărârile casate de Curtea de Apel;
• a coordonat activitatea de generalizare a practicii judiciare privind examinarea plângerilor ce vizează condițiile de detenție, în vederea unificării practicii judiciare;
• a acordat asistență metodică asistenților judiciari din cadrul Colegiului penal al Curții de Apel;
• a fost desemnată responsabilă pentru instruirea internă a grefierilor din cadrul Colegiului penal;
• a participat la ședințele operative ale judecătorilor Colegiului penal din cadrul Curții de Apel;
• s-a implicat în realizarea sarcinilor auxiliare activității judiciare, inclusiv completarea chestionarelor și formularea de propuneri privind actualizarea sau modificarea regulamentelor ce țin de activitatea judecătorească, etc.

Astfel, se subliniază că atribuțiile judecătorului nu se limitează exclusiv la examinarea și soluționarea cauzelor, ci includ și exercitarea altor atribuții stabilite prin lege, prin care acesta contribuie la buna organizare a activității instanței”, a explicat Curtea de Apel Nord.

CSJ a început să examineze contestația judecătoarei abia după aproape două luni de la decizia CSM. 

Peste 500 de dosare, puse pe pauză în sudul țării. „Cauze care se examinează de urgență și în mod prioritar au fost redistribuite altor judecători”

În sudul țării, doi judecători și circa 500 de cauze așteaptă decizia CSJ. Prin hotărârile CSM din 21 octombrie au fost acceptate rapoartele cu privire la evaluarea externă a judecătorilor Dmitrii Fujenco și Serghei Pilipenco de la Curtea de Apel Sud, fiind constatată nepromovarea evaluării. 

În luna decembrie, judecătorul Dmitrii Fujenco are în procedură 229 de dosare și judecătorul Serghei Pilipenco are în procedură 263 de dosare. 

„În virtutea normelor legale citate și a hotărârilor CSM din 21 octombrie, judecătorii Dmitrii Fujenco și Serghei Pilipenco, începând cu 21 octombrie, nu mai participă la examinarea cauzelor aflate pe rolul Curții de Apel Sud (sediul Cahul și sediul Comrat) și nici noi dosare nu le mai sunt repartizate. La data de 22 octombrie au fost analizate dosarele aflate în procedura judecătorilor Dmitrii Fujenco și Serghei Pilipenco, iar acele cauze care se examinează de urgență și în mod prioritar au fost redistribuite altor judecători care activează în cadrul Curții de Apel Sud. După data de 21 octombrie 2025 judecătorii vizați și-au continuat în cadrul instanței judecătorești activitatea nelegată de înfăptuirea actului de justiție”, se arată în răspunsul semnat de președintele interimar al instanței de apel, Vitalie Movilă.

După deciziile CSM din 21 octombrie, primele ședințe în privința lui Fujenco și Pilipenco la CSJ au avut loc în luna decembrie. Dmitrii Fujenco a depus o cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate, admisă de CSJ. Astfel, examinarea contestației a fost întreruptă până când se va expune Curtea Constituțională.  

Președintele CSM: „Povara vine pe umerii celorlalți”

„Aceștia nu pot efectiv să judece dosarele pe care le au în procedură” a explicat pentru ZdG președintele CSM Sergiu Caraman, care a subliniat că președinții instanțelor sunt cei care decid ce cauze trebuie să fie redistribuite altor magistrați și care pot aștepta până când CSJ se va pronunța în privința evaluării și eliberării din funcție a celor care nu au promovat.

„Dacă sunt dosare care se judecă cu urgență și precădere, atunci ele sunt redistribuite de președintele instanței. În fiecare caz, președintele instanței este cel care decide dacă cauza poate rămâne în procedura judecătorului sau ea trebuie redistribuită pentru a asigura examinarea cu celeritate. Există un Regulament privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătorești în care sunt reglementate toate situațiile când cauzele unui judecător pot fi redistribuite. Tot acolo este indicat că ele pot fi redistribuite și în alte cauze motivate printr-o încheiere a președintelui instanței, și atunci el este cel care în alte cauze decât cele expres prevăzute emite o încheiere în care explică de ce un dosar este redistribuit (…). Sunt dosare penale unde persoanele sunt în arest, iar acolo nu poți aștepta soluția CSJ, care poate fi peste jumătate de an. Pe de altă parte, sunt dosarele civile, care nu neapărat sunt atât de urgente. De aceea contează ce categorie de dosare examinează judecătorul, dar de la caz la caz președintele instanței este cel care emite încheierea motivată atunci când redistribuie cauzele”, a afirmat Caraman.

Întrebat cu ce se ocupă judecătorii în timp ce așteaptă deciziile CSJ, președintele CSM a spus că aceștia „vin la serviciu exact ca toți ceilalți judecători, doar că nu înfăptuiesc propriu-zis justiție”. 

„Participă la seminare, în grupuri de lucru, studiază dosarele pe care le au în procedură, doar că nu pot soluția dosare atâta timp cât situația este incertă”, a notat Caraman.

Întrebat dacă situația judecătorilor din ultimele luni este o problemă pentru activitatea Curții de Apel Centru, președintele Consiliului a menționat că „oprirea de la înfăptuirea justiției a unui singur judecător la o instanță, inclusiv la curțile de apel, ar fi o problemă”. 

„Orice om care pleacă, povara vine pe umerii celorlalți. Evident că și aici situația este aproximativ similară. Pentru fiecare judecător care nu înfăptuiește justiție, povara vine pe umerii colegilor lui. Am încercat să adresăm situația prin transferul temporar a judecătorilor de la primă instanță. Chiar și acum două săptămâni (18 noiembrie, n.r.)  am dispus transferul temporar a trei judecători la Curtea de Apel Centru, care își vor începe efectiv activitatea din 1 ianuarie 2026. Noi știm și anticipăm, inclusiv președinții instanțelor vin cu demersuri. Atunci când transferăm temporar la curțile de apel luăm în considerare inclusiv că sunt acești judecători – care sunt la număr, dar efectiv nu înfăptuiesc justiție”, a explicat oficialul. 

După unele amânări, CSJ a programat pentru 30 decembrie deliberarea și pronunțarea în mai multe litigii privind evaluarea judecătorilor: Ala Malîi, Dorin Dulghieru, Oxana Mironov și Serghei Pilipenco. Olga Cojocaru ar urma să afle decizia CSJ la 6 ianuarie 2026.

În total, până la 24 decembrie, opt judecători de la Curtea de Apel Centru nu au promovat evaluarea. Mihail Diaconu, care era suspendat din funcție pentru că era învinuit în două dosare penale, a decedat în luna august. Prima magistrată din această instanță care a fost eliberată din funcție de CSM a fost Oxana Robu. Raportul acceptat la 20 iunie de CSM a fost menținut prin decizia CSJ emisă după trei luni – la 19 septembrie. 

Cariera altor patru judecători de la Curtea de Apel Centru este incertă: Ion Bulhac – CSM nu a luat încă o decizie în privința raportului negativ de evaluare; Ruxanda Pulbere – nu a promovat evaluarea inițială și nici pe cea repetată, CSM urmând să examineze cel de-al doilea raport în privința magistratei; Angela Braga și Igor Chiroșca – Comisia Vetting a adoptat rapoarte pozitive de evaluare, care au fost respinse de CSM, iar după reevaluare Comisia și-a menținut deciziile (CSM nu a adoptat încă decizii după evaluarea reluată).

Conform unei hotărâri a CSM din 25 noiembrie, la Curtea de Apel Centru sunt ocupate 27 de posturi de judecător, la Curtea de Apel Nord – 6 posturi și la Curtea de Apel Sud – 6 posturi, fiind vacante la Curtea de Apel Centru – 36 de posturi, la Curtea de Apel Nord – 18 posturi și la Curtea de Apel Sud – 10 posturi (sediul Cahul – 5 posturi, sediul Comrat – 5 posturi). 

„În scopul asigurării bunei funcționări a curților de apel, activitatea cărora a fost afectată din cauza numărului mare de posturi vacante”, din 1 ianuarie 2026, numărul magistraților transferați temporar de la judecătorii la Curtea de Apel Centru va fi de – 13 judecători, la Curtea de Apel Nord – 11 judecători și la Curtea de Apel Sud – 4 judecători (la sediul Cahul – 3 judecători și la sediul Comrat – 1 judecător). Totodată, alte concursuri pentru transferuri temporare sunt în desfășurare.

Recent, într-un comunicat de presă despre condițiile de muncă, CSM a transmis că există „instanțe în care judecătorii gestionează peste 2 mii de dosare la nivelul instanțelor superioare”.