Din nou neînțelegeri la CNI. Comisia, în dezacord cu acțiunile vicepreședintelui
Astăzi, vicepreședintele Comisiei Naționale de Integritate, Victor Strătilă a susținut o conferință de presă în care a declarat că proiectul de lege privind desființarea instituției constituie un regres în lupta contra corupției și reduce simțitor transparența activității demnitarilor.
Strătilă a menţionat că CNI are rezultate foarte bune în primii 2 ani de activitate, iar acest lucru nu convine celor care nu-și doresc declararea veniturilor şi proprietăţilor şi răspunderea în fața legii pentru acest lucru.
Oficialul constată că proiectul de lege care prevede desfiinţarea CNI are o mulțime de lacune. Documentul prevede lichidarea CNI de la 1 ianuarie 2016, iar în termen de 3 luni să fie angajaţi inspectori de integritate care să activeze în cadrul unui centru supus unui singur preşedinte. „Problema de bază este lichidarea unui instrument colegial cum este CNI, când decizia este luată de mai multe persoane, şi introducerea unui instrument unde puterea deplină o are o singură persoană. Noul centru va deveni funcțional în doi ani și nu în 3 luni”, subliniază Victor Strătilă, deoarece, zice el, trebuie elaborat un regulament care va intra în vigoare abia în 2018.
Strătilă declară că desființarea Comisiei Național de Integritate și formarea pe ruinele ei a unui centru național de integritate este convenabilă unui anumit grup de interese, inclusiv și din sectorul nonguvernamental. Acesta afirmă că în ultimii doi ani de activitate au fost întocmite 362 de procese-verbale, drept rezultat, mai mulți miniștri, persoane de la conducerea instituțiilor stat, au fost sancționați contravențional. Aceștia, însă, n-au fost trași la răspundere din cauza lacunelor legislative.
Mai mult, Comisia a stabilit încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății în 16 cazuri, dosarele fiind transmise la Procuratura Generală. Pe 8 cazuri s-a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese, iar materialele au fost prezentate Centrului Național Anticorupție. Stratilă a vorbit și despre motivele pentru care, pâmă azi, declarațiile de avere ale funcționarilor pe anul 2014, nu sunt încă publicate. „Motivul tergiversării de examinare a declarațiilor de venituri și proprietăți a demnitarilor, judecătorilor, procurorilor și altor persoane este clar. Nu se dorea ca să fie verficate aceste declarații, nu se dorea transparență. Atribuțiile noastre se limitează până la transmiterea către CNA și Procuratură a constatărilor. Trebuie modificat Codul Penal, ca procurorii să poată trimite dosarele în judecată fără să fie obligaţi să demonstreze că funcţionarul public nu şi-a declarat veniturile şi proprietăţile cu intenţia de tăinuire.”
Strătilă afirmă că activitatea Comisiei a fost blocată pentru 2 luni, din cauza că i s-au îngheţat conturile, după ce membrii au descoperit un conflict de interese la ministrul Finanţelor. „Ulterior, când CNI a identificat un conflict de interese la ministrul Justiţiei, a apărut acest proiect de lege de lichidare a Comisiei”. Oficialul afirmă că în toată experienţa UE nu se găseşte înlocuirea unui instrument colegial, precum este CNI, cu unul dictatorial, unde puterea să o deţină un preşedinte. „Nu poți subjuga un colegiu, este mai convenabil un centru în care responsabilitatea revine unei singure persoane. Aceasta ar fi mult mai ușor de influențat”, crede el.
Strătilă a infirmat acuzaţiile autorilor proiectului privind ineficacitatea CNI. Acesta declară că în 2 ani de activitate, numărul de dosare pe fapte de tăinuire a veniturilor şi proprietăţilor, şi a conflictelor de interese, transmise Procuraturii Generale s-a mărit de 4 ori, iar numărul celor transmise spre Centrul Naţional Anticorupţie – de 7 ori.
În același timp, Comisia Națională de Integritate, în timpul conferinței lui Strătilă, a venit cu un comunicat de presă prin care a anunțat că nu susține declarațiile vicepreședintelui instituției, precizând că poziția expusă de către Victor Strătilă în cadrul conferinței nu este poziția oficială a instituției, ci părerea proprie a vicepreședintelui. Mai mult, Serviciului informare și relații cu publicul al CNI, afirmă că, conform legislației în vigoare, Strătilă nu este în drept să desfășoare o conferință de presă cel puțin din perspectiva funcției pe care o deține, întrucât atribuțiile sale în acest sens îi sunt limitate. Iar prin urmare, declarațiile făcute de nu pot fi supuse comentariilor, deoarece evenimentul în cauză contravine prevederilor legislației.
