Viitorul procuror general? Proceduri disciplinare, avere, donații și funcții
Candidatura lui Alexandru Machidon va fi propusă de către Consiliul Superior al Procuraturii președintei Maia Sandu pentru numirea în funcția de procuror general. Machidon, care asigură interimatul funcției din luna mai, a acumulat marți, 19 august, cel mai mare punctaj în cadrul concursului în care l-a avut concurent pe Victor Furtuna, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Pentru a fi numit în funcție, procurorul trebuie să promoveze evaluarea integrității. ZdG a analizat cariera acestuia și averea acumulată în această perioadă și vă prezintă cele mai importante constatări.
A tergiversat urmărirea penală, a prezentat informații eronate și a dat dovadă de „formalism și subiectivism” în exercitarea obligațiilor de serviciu
Conform deciziei Consiliului Superior al Procuraturii (CSP) din mai 2025 cu privire la desemnarea lui Alexandru Machidon în funcția de procuror general interimar, „pe parcursul activității sale, nu au fost aplicate sancțiuni disciplinare”.
Totuși, la începutul activității lui Alexandru Machidon, într-un singur an – 2010, acesta a fost vizat în două proceduri disciplinare.
În primul caz, a fost intentată o procedură disciplinară în care se atesta „comiterea unor abateri disciplinare”. Acesta a fost sancționat cu avertisment în martie 2010, sancțiune menținută ulterior de către Consiliul Superior al Procuraturii. Sancțiunea a rezultat dintr-un dosar penal privind răpirea unei mașini, în care conducerea urmăririi penale a fost gestionată de către Machidon. Potrivit dosarului disciplinar, procurorul Alexandru Machidon a tergiversat urmărirea penală, iar în iulie 2009 a dispus neîntemeiat suspendarea urmăririi penale, motiv pentru care ordonanţa de suspendare a urmăririi penale a fost anulată ca fiind ilegală. Mai târziu, s-a dispus încetarea urmăririi penale.
Colegiul disciplinar a constatat atunci că actele adoptate de Machidon în cadrul urmăririi penale nu au fost aduse la cunoştinţă părţilor interesate conform procedurii stabilite de lege. „Mai mult, la demersurile repetate ale cetățeanului C. Moldovanu (proprietarul automobilului, n.r.), a prezentat informaţii eronate, lipsind-o astfel de dreptul de a contesta în instanţa de judecată actele de procedură adoptate de organul de urmărire penală, fie de procuror”, se arată într-o decizie a CSP.
Colegiul disciplinar a concluzionat că procurorul Machidon şi-a îndeplinit neconştiincios obligaţiile de serviciu, dând dovadă de „formalism şi subiectivitate” în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fiindu-i aplicată pedeapsa disciplinară „avertismentul”. Procurorul s-a prezentat atunci în fața CSP, recunoscând încălcările comise, dar a cerut încetarea procedurii disciplinare pentru că ar fi expirat termenul de aplicare a sancțiunii. Solicitarea a fost respinsă de către CSP, fiind menținută decizia Colegiului disciplinar.
„Abaterile disciplinare menționate admise de către procurorul Machidon sunt evidente, au afectat imaginea Procuraturii sub aspectul eficienței activității prin prisma apărării intereselor generale ale societății, drepturilor și libertăților cetățenilor”, a notat atunci CSP.
Machidon nu a contestat în instanță decizia CSP.
Persoana învinuită în dosar a fugit din țară, după ce procurorul a susținut demersul avocatului de plasare în arest la domiciliu a acesteia
Cea de-a doua procedură disciplinară a fost inițiată la sfârșitul anului 2010 pentru presupusele încălcări admise în procesul investigării unei cauze penale de trafic de persoane, pentru exploatare prin muncă în Cipru.
În februarie 2011, Colegiul disciplinar a dispus încheierea procedurii disciplinare în privința procurorului Machidon „din lipsa oportunității aplicării sancțiunii disciplinare”. Persoana care a sesizat Colegiul disciplinar a contestat hotărârea de încetare a procedurii, dar CSP a respins solicitarea de aplicare a sancțiunii.
Cauza penală la care se referă procedura disciplinară a fost transmisă procurorului Alexandru Machidon în noiembrie 2009. În iulie 2010, o femeie a fost pusă sub învinuire cu anunţarea acesteia în căutare. După reținerea acesteia în septembrie 2010, urmărirea penală a fost reluată, fiind interogată persoana învinuită. Deși exista un mandat de arest pentru 30 de zile, prin încheierea judecătorului de instrucţie, măsura preventivă a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, iar după câteva zile, „contrar restricţiilor stabilite de mandatul de arest la domiciliu, persoana învinuită a părăsit ţara”.
„Examinând materialele procedurii disciplinare, se constată că procurorul A. Machidon a întreprins toate acțiunile necesare pentru investigarea completă a cazului. Ulterior, după reținerea învinuitei, a fost nevoit să susțină demersul avocatului privind înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, deoarece, conform certificatului eliberat de către primăria comunei Răculești, raionul Criuleni, învinuita avea la întreținere trei copii minori”, a concluzionat CSP, care a respins contestația.
Cariera lui Machidon
Alexandru Machidon și-a început cariera în cadrul sistemului procuraturii în august 2007, în calitate de specialist coordonator la Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.
După doar 5 luni, Machidon a fost transferat la Procuratura raionului Criuleni, acolo unde a petrecut următorii aproape 15 ani. La Criuleni, Machidon a fost în primul an procuror-interimar, iar în următorii doi ani și jumătate – procuror.
Din iulie 2011, a început să dețină funcții de conducere. Până în februarie 2012 a fost adjunctul-interimar al șefului Procuraturaturii raionului Criuleni, funcție pe care a deținut-o pentru cea mai mare parte a carierei sale, în diferite perioade. A deținut mandatul deplin de adjunct timp de circa 3 ani. Din decembrie 2014, adică după 7 ani de când a ajuns la Criuleni, Machidon a fost numit șef-interimar al Procuraturii, funcție pe care a deținut-o timp de un an și jumătate.
Deși a condus Procuratura raionului Criuleni, conform actelor consultate de ZdG, în mai 2015, Machidon a fost evaluat în vederea participării la concursul pentru funcția de procuror la Criuleni și nu a promovat „examenul” Colegiului de calificare. Astfel, în aprilie 2016, CSP a declarat nule rezultatele concursului pentru ocuparea funcției de procuror al raionului Criuleni, „deoarece niciunul dintre candidați nu a întrunit numărul de voturi necesar”, și a propus procurorului general interimar desemnarea unui alt procuror pentru exercitarea interimatului funcției de procuror al raionului Criuleni, până la suplinirea ei în condițiile legii.
Între mai 2016 și august 2022, Machidon a fost numit în funcția de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii raionului Criuleni, asigurând pentru câteva luni și interimatul funcției de adjunct la Hîncești. Începând din 2 ianuarie 2020, la scurt timp după venirea la conducerea Procuraturii Generale a lui Alexandr Stoianoglo, Machidon a fost delegat de la Criuleni la Procuratura Anticorupție (PA), unde a activat 1 an și 10 luni.
Fiind întrebat în cadrul interviului pentru funcția de șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) despre delegarea la PA într-o „perioadă destul de agitată”, făcându-se referire la suspendarea din funcție și începerea cercetării penale a lui Viorel Morari, care condusese PA până atunci, Machidon a invocat distanța de 50 de km pe care a parcurs-o timp de 15 ani din capitală, unde locuiește, până la locul de muncă. În plus, atunci ar fi fost „un deficit de cadre la PA” și „nu puteau să ia procurori proaspăt angajați”, a indicat acuzatorul de stat. Machidon a mai menționat atunci că unul dintre motivele pentru care a acceptat să fie delegat a fost salariul de procuror anticorupție, care ar fi fost mai mare decât cel de adjunct al șefului procuraturii raionale. Totuși, delegarea s-a încheiat înainte de termen, în octombrie 2021 fiind „sistat ordinul de delegare de către conducerea Procuraturii Generale”, care se schimbase, funcția de procuror general interimar fiind preluată de Dumitru Robu.
Din august 2022, Alexandru Machidon a fost numit în funcția de procuror la Procuratura municipiului Chişinău, Oficiul Botanica. După 8 luni, acesta a fost transferat la Orhei pentru a asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii raionale pentru alte 10 luni. În timp ce era la Oficiul Botanica, în martie 2023, Machidon nu a primit votul membrilor CSP pentru a asigura interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Criuleni, care i-a fost dispus prin ordinul procurorului general interimar Ion Munteanu.
În martie 2024 a revenit la Chișinău în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al mun. Chișinău, pe care a deținut-o puțin peste trei luni, până în luna iunie, când a fost numit adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS. După alte trei luni, Machidon s-a înscris la concursul pentru funcția de șef al PCCOCS, alături de Victor Furtuna și alți doi candidați. Conform punctajului final aprobat de Comisia specială, care a organizat și desfășurat procedura de preselecție, Machidon s-a clasat pe locul trei, cu 121,4 puncte, mai puține decât Victor Furtuna, care a acumulat 134,5 puncte, și Ion Neguriță – 139,7 puncte. Machidon s-a retras din concurs înainte de etapa interviului desfășurată de CSP.
Pentru merite profesionale, în august 2018 a fost decorat cu medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa III, iar în ianuarie 2017 – cu insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.
Averea deținută la început de activitate
Prima declarație de avere a lui Alexandru Machidon disponibilă public este pentru anul 2012, când a fost numit adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Criuleni. Acesta nu a indicat nimic la secțiunea soț/soție, copii minori sau persoane aflate la întreținere, la fel cum nu a făcut-o nici în declarațiile depuse de-a lungul anilor.
În 2012 – al cincilea an de activitate în Procuratura raionului Criuleni, Machidon a declarat un salariu lunar de puțin peste 6 mii de lei. Acesta nu a declarat vreun loc de trai și nici terenuri. În acel an a vândut un automobil BMW 520 cu prețul declarat de 5 mii de lei și a cumpărat un BMW 530, fabricat în 2004, la preț de 10 mii de lei.
Machidon deținea două depozite bancare, cu 30 de mii de lei și 5 mii de euro, care în 2012 i-ar fi adus o dobândă în sumă de 5900 de lei, mai mult decât suma cu care și-ar fi vândut mașina.
În următorii 3 ani, salariul procurorului a fost de circa 100 de mii de lei (aproximativ 8 mii de lei pe lună, n.r.), fără schimbări patrimoniale.
Începând din 2016, acesta a început să declare donații și un apartament aflat în folosință. În acel an, salariul lui de la Procuratură a fost de circa 136 de mii de lei, adică circa 11 mii de lei lunar, pe lângă dobânda de la cele două conturi bancare. Machidon a declarat în 2016 două donații – 25 de mii de lei și 4 mii de euro. Deși în 2014 și 2015 nu a inclus în declarațiile de venit și proprietate vreun bun imobil, în 2016 Machidon a indicat un apartament de 43,2 metri pătrați, pe care l-ar fi avut în folosință din 2014.
Tot în 2016, Machidon a declarat, pentru prima dată, că deține „bunuri sub formă de metale și/sau pietre prețioase, obiecte de artă și de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare unitară depășește suma a 15 salarii medii lunare pe economie”; „colecții de artă, de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depăşeşte suma a 20 de salarii medii lunare pe economie”, dar și „numerar în monedă națională și/sau în valută străină care depășește suma a 15 salarii medii lunare pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituții financiare și alte documente care încorporează drepturi patrimoniale.” Informațiile au fost anonimizate în declarație.
În 2017, după reforma procuraturii, salariul lui Machidon aproape că s-a dublat, primind circa 214 mii de lei – 17 800 de lei lunar. În acel an, Machidon a primit o donație de 2 mii de euro, dar și două moșteniri, de 55 de mii de euro și 80 de mii de lei, de la părinții săi. Conform datelor deschise, tatăl procurorului, Andrei Machidon, are o întreprindere individuală în satul Japca, raionul Florești. În 2017, acuzatorul de stat nu a mai declarat niciun bun imobil aflat în folosință, dar a indicat cu drept de posesie un automobil Subaru Forester, fabricat în 2009, în valoare de 9 mii de lei. În același an, Machidon a devenit membru al Asociației Procurorilor.
Acuzatorul de stat a primit moștenire de la tatăl său, în aprilie 2018, două mașini Subaru Forester, din 1999 și 2009, cu valoarea declarată de 9 și 10 mii de lei. Automobilele au fost vândute în același an, fiind cumpărate de două persoane la preț de 10 mii de lei, astfel că el a rămas cu vehiculul achiziționat în 2012.
Alexandru Machidon a achiziționat un apartament de 65,6 metri pătrați în 2018, la preț de 34 de mii de euro.
În 2019, averea procurorului nu a suferit modificări, conform declarației sale, având un salariu lunar de aproximativ 20 de mii de lei.
Din 2020, când a fost delegat la Procuratura Anticorupție, salariul lui Machidon a crescut la 334 de mii de lei, adică aproape 28 de mii de lei lunar. În același an, acesta a primit o donație de la Nicolae Ionichi, unul dintre fondatorii companiei de construcții „Inamstro”. În noiembrie 2023, Ionichi a fost numit de către mitropolitul Vladimir în funcția de prorector pentru management instituțional la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova.
Tot în 2020, procurorul a primit de la o companie de asigurări suma de 45 de mii de lei în calitate de despăgubiri și 3400 de euro – de la „eveniment de familie”.
Totodată, în declarația de avere și interese personale pentru 2020, Machidon a inclus un automobil BMW 520D, fabricat în 2017, pe care totuși l-ar fi cumpărat în anul următor, 2021. Mașina ar fi costat 26 de mii de euro. În 2020, procurorul nu a mai declarat conturile bancare în care anterior declarase 30 de mii de lei (circa 1500 de euro, n.r.) și 5 mii de euro.
Mașina care timp de aproape 10 ani a fost declarată cu valoarea de 10 mii de lei, vândută cu 100 de mii de lei unui alt procuror, în prezent cercetat pentru corupție
În 2021, din declarația procurorului dispare BMW-ul cumpărat în 2012 cu 10 mii de lei. Totuși, la categoria „venitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile”, procurorul nu a indicat ce anume a vândut, ci numele cumpărătorului – Vadim Machidon, și suma tranzacției – 100 de mii de lei, adică cu 90 de mii mai mult decât valoarea declarată timp de aproape 10 ani. Vadim Machidon este procuror în cadrul Procuraturii raionului Orhei. Acesta a inclus în declarația sa de avere automobilul BMW 530, indicând la valoarea bunului 100 de mii de lei, iar la valoarea de piață – 150 de mii de lei, motivul diferenței fiind „negocierea tranzacției de vânzare-cumpărare, starea tehnică”.
În noiembrie 2023, Vadim Machidon a fost suspendat din funcție pentru că a fost învinuit într-o cauză penală privind coruperea pasivă, falsificarea probelor și fals în acte publice. Dosarul penal, în care este vizat și Denis Buța, este examinat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Tot în 2021, când în primele 10 luni a fost delegat la Procuratura Anticorupție, Machidon a primit remitențe de la Viorica Cociorva în valoare de 1500 de euro, dar și 3800 de euro – venit obținut de la „eveniment de familie”.
În 2022, când a revenit la Criuleni de la PA, apoi a fost transferat la Procuratura mun. Chișinău, salariul lui Machidon a scăzut, fiind de 260 de mii de lei – circa 21 de mii de lei pe lună. La fel ca în 2020, și în 2022 a primit despăgubiri de la o companie de asigurări – 15 mii de lei. În plus, acesta a avut venit de la „eveniment de familie” – 2200 de euro.
În 2023, când a activat în calitate de procuror în capitală în primele 5 luni ale anului, apoi a asigurat interimatul funcției de procuror-şef al Procuraturii raionului Orhei, acesta a avut un salariu mediu lunar de aproape 25 de mii de lei. La fel, venitul de la „eveniment de familie” a fost de 2600 de euro. În acel an, procurorul nu a înregistrat schimbări patrimoniale.
În 2024, când a asigurat interimatul funcțiilor de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Chişinău și adjunct al procurorului-şef al PCCOCS, salariul lui Machidon a fost de aproape 34 de mii de lei lunar.
Acesta a primit de la Procuratura Generală și circa 23 de mii de lei – plăți diurne, iar alți 3200 de euro au venit din nou de la „eveniment de familie”.
ZdG a încercat să discute cu Alexandru Machidon despre procedura disciplinară despre care nu s-a discutat în cadrul concursului și despre donațiile de care a beneficiat, dar acesta nu a răspuns la apelurile redacției.
Pentru ca șefa statului să semneze decretul de numire, Machidon trebuie să promoveze evaluarea integrității. Acesta era deja în proces de evaluare, dat fiind faptul că a deținut anterior funcția de procuror anticorupție.
Machidon a câștigat concursul pentru suplinirea funcției de procuror general după ce a acumulat cel mai mare punctaj la proba de interviu – 8,86. Contracandidatul său, Victor Furtuna, a acumulat 8,23 de puncte.
