De ce drogurile sunt îngropate în loc să fie vândute? OCCRP explică factorii care afectează aprovizionarea cu cocaină a Europei în 2025

În Europa, traficanții de droguri îngroapă cocaina în loc să o vândă. În decembrie 2024, poliția din Spania a descoperit tone de droguri ascunse în containere sub pământ. Specialiștii spun că piața este plină de cocaină, iar vânzarea nu mai aduce profit ca înainte. Bandele ascund marfa, sperând ca prețurile să crească din nou. Ce se ascunde în spatele acestei noi metode și cât de departe sunt gata traficanții să meargă pentru bani?

Deși în ultimii ani calitatea drogurilor a crescut vizibil, prețul acestora a rămas la fel. Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) explică acest fenomen prin interviuri cu ofițeri și experți în droguri din Europa și America Latină.

De ce a explodat producția de cocaină?

Cel mai mare producător de coca (planta din care se face cocaina) se află în Columbia. Acolo suprafața de teren cultivată cu coca ajunge la 253.000 de hectare, aproximativ cât suprafața statului Luxemburg, potrivit datelor United Nations Office of Drugs and Crime (UNODC).  Producția aproape s-a dublat, iar din această cauză, frunzele de coca s-au ieftinit puternic, pentru că oferta este mult mai mare decât cererea. 

Creșterea uriașă a producției are trei cauze principale: politici care nu au funcționat, metode agricole tot mai avansate și apariția mai multor grupări armate mici care urmăresc doar profitul. 

În același timp, programul guvernamental de înlocuire a culturilor a avut efect invers, unde fermierii care nu cultivau coca înainte, au început să o planteze ca să poată primi bani de la stat. Ei au introdus și soiuri noi, cu randament mare, care pot fi recoltate de mai multe ori pe an, sporind producția. „Aproape 90% din plantații se află în aceleași zone de un deceniu, ceea ce a permis schimbul de semințe, tehnici și experiență, crescând productivitatea”, explică Ana Maria Rueda de la Ideas for Peace Foundation.

Acum se poate produce de două ori mai multă coca din aceeași parcelă, decât acum zece ani, iar în timpul pandemiei, când traficul de droguri a încetinit, dar producția a continuat, s-au format stocuri enorme de cocaină, care fac ca oferta să fie aproape nelimitată în America de Sud, spune Juliana Grotz de la procuratura din München, Germania. 

Pentru a vinde cât mai mult, producătorii au scăzut prețurile, explică Alberto Morales de la poliția spaniolă: „Dacă păstrezi marfa în depozit, se pot întâmpla doar două lucruri: fie e furată, fie confiscată de poliție.”

Încearcă autoritățile să confiste toată această cocaină?

Da, și în mare parte, reușesc. În 2023, pentru al șaptelea an consecutiv, statele membre UE au înregistrat cantități record de cocaină confiscată. Însă aceste eforturi nu sunt suficiente pentru a opri fluxul de cocaină. „Cocaina e ca apa. Își găsește mereu drumul”, spune Martin Van Nes, ofițer anti-drog în Catalunia (nu știu dacă se scrie așa).

Belgia, Spania și Olanda au rămas în topul țărilor cu cele mai multe confiscări, fiind puncte importante de intrare a cocainei în Europa. Majoritatea cocainei care ajunge în Europa vine pe mare, ascunsă în milioanele de containere care trec anual prin marile porturi ale continentului, deși acest lucru începe să se schimbe datorită controalelor mai stricte la frontiere și porturi.

Ce rute noi folosesc traficanții de cocaină?

Întărirea controalelor în marile porturi i-a forțat pe traficanți să găsească metode noi de a scăpa de depistare: folosesc puncte de tranzit diferite, porturi mai mici, vase semi‑scufundabile numite „narco‑sub”, transferuri de marfă pe mare, avioane și ascundere chimică a drogurilor.

Autoritățile au declarat pentru Global Initiative Against Transnational Organized Crime că aproape o treime din cocaina care ajunge în Europa trece acum prin Golful Guineei din Africa de Vest și estimează că această proporție ar putea ajunge la jumătate până în 2030. Transporturile sunt redirecționate apoi către locuri de descărcare din Europa care sunt mai puțin supravegheate, spun oficialii europeni. „Organizațiile nu sunt proaste. Dacă lovești un port toată ziua, ele se mută în altul”, spune Morales de la poliția spaniolă. „Columbienii îi spun efectul balonului. Apeși pe o parte și atunci se duce în cealaltă.”

Cine joacă noile roluri în traficul de cocaină?

În ultimii ani, traficul de cocaină s-a schimbat: nu mai există un cartel care controlează totul, ci mai multe grupuri mici, specializate, care lucrează în celule independente și formează alianțe între ele. Aceste celule pot fi foarte puternice, chiar dacă sunt necunoscute publicului, spune Fatjona Mejdini, un cercetător la Global Initiative Against Transnational Organized Crime.

Printre noii jucători se numără bande albaneze și vorbitoare de slavă din Balcan (nu știu dacă există traducere pentru asta sau dacă este corect așa), care cumpără cocaina direct din America de Sud și organizează transporturi mari prin Brazilia și Africa de Vest. Deși Brazilia nu cultivă coca, ei colaborează cu mafii din Italia și clanuri din Balcan pentru a coordona traficul spre Europa.

Cum este ascunsă cocaina?

Metoda principală rămâne transportul cocainei gata procesate în pachete de tip kilogram, dar traficanții folosesc și diverse tehnici de ascundere pentru a evita depistarea, potrivit unui raport United States Drug Enforcement Agency (DEA) din 2024. 

Traficanții ascund cocaina prin camuflaj fizic, amestecând‑o în haine, carton sau produse (cafea, îngrășământ, cărbune). Apoi, în laboratoare găsite în Europa, folosesc chimicale puternice (sodă caustică, acizi, solvenți) ca să o recupereze. 

Dar și prin camuflajul chimic, unde cocaina e modificată la nivel molecular. „E și mai greu de detectat, pentru că poate fi ascunsă în plastic sau metal.”, spune Janneke Hulshof, specialist de droguri la Netherlands Forensic Institute. Experții columbieni în droguri estimează că aproximativ 20% din cocaina expediată din Columbia către Europa este acum traficată prin camuflaj chimic.

Ce efect are asta asupra prețurilor la cocaină?

Economia drogurilor ilegale nu funcționează ca cea a bunurilor legale. Specialiștii spun că scăderea prețului angro a dus la cocaină mai pură pe stradă, dar nu a schimbat prețul. Puțin mai mult de un an în urmă, un bloc de cocaină de 1 kg costa aproape 30.000 de euro în Olanda, spune procurorul olandez Van Nes. Potrivit surselor lui, acum prețul a scăzut la aproximativ 15.000 de euro. Autorități din Spania, Germania și Europol raportează prețuri similare.

Citiți materialul integral/original, în limba engleză AICI.