Cum arată dezinformarea și propaganda pro-Kremlin în 13 țări din Europa Centrală și de Est

Site-urile pro-Kremlin, de dezinformare, conspirație și extremă dreapta, modul în care acestea sunt interconectate din punct de vedere tehnic și cum operează în Europa Centrală și de Est, au fost analizate de jurnaliști din 13 țări europene, care au investigat modul în care se răspândește dezinformarea în țările lor de origine, precum și rețeaua de propagatori de pe platformele de socializare, notează jurnaliștii de investigație de la Context.

Uniunea Europeană a luat măsura de a bloca canalele oficiale de propagandă pro-Kremlin, cum ar fi Russia Today și Sputnik News, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina. Însă pe lângă canalele oficiale, există un vast ecosistem de site-uri de dezinformare pro-ruse și de extremă dreapta care e activ în Europa Centrală și de Est. De exemplu, NewsFront, un centru de propagandă a Kremlinului conectat cu serviciile secrete rusești, continuă să vizeze publicul din Europa. Investigația Rețeaua minciunilor (Firehose of falsehood) a scos la iveală vastul ecosistem, scrie sursa citată.

Cehia. Dezinformarea și conspirațiile sunt prezente în Republica Cehă de mulți ani, iar serverele care le răspândesc sunt urmărite în mod regulat de aproximativ o zecime din populația de pe internet. Narațiunile Kremlinului și conspirațiile anti-vaccinare sunt cele mai frecvent răspândite.

Pot fi identificate trei perioade care au jucat un rol-cheie în răspândirea dezinformării în Republica Cehă: anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, pandemia Covid-19 și invazia rusă în Ucraina.

În Cehia, rețelele sociale joacă, de asemenea, un rol important în distribuirea conspirațiilor și a dezinformării. Cele mai importante site-uri de conspirație și dezinformare din Republica Cehă au un trafic mare – site-urile AC24.cz, CZ24 și Protiproud sunt vizitate de la o sută de mii și până la un milion de utilizatori pe lună. Detaliile, aici.

Croația. Spațiul de dezinformare croat este interconectat cu site-uri care au același tip de conținut, inclusiv pagini străine deja recunoscute ca fiind diseminatoare de dezinformare și fake news, arată investigația ostro.hr.

Peste 60% dintre portalurile din Croația analizate nu au statutul de publicații electronice. Acestea acționează ca furnizori de servicii media și nu sunt înregistrate în Registrul furnizorilor de publicații electronice, care este gestionat de Agenția pentru mass-media electronică (AEM). Detalii aici.

Polonia. Odată cu debutul pandemiei de coronavirus, site-urile conspirative din Polonia au devenit mai orientate către social media, o tendință care s-a intensificat după invazia rusă în Ucraina, când autoritățile poloneze au blocat oficial unele site-uri de dezinformare. Diseminatorii au început să folosească alte platforme – au trecut la bloguri, rețele sociale și canale Telegram. Cele mai multe dintre site-urile analizate nu răspândesc în mod deschis agenda lui Putin, ci își bazează mai degrabă narațiunea pe discursul de ură față de Ucraina. Mai multe detalii aici.

Estonia. Site-uri care înainte răspândeau dezinformări privind sănătatea au trecut la propaganda Kremlinului. Dezinformarea este larg răspândită în Estonia, unele site-uri înregistrând peste 500.000 de vizite pe lună. Chiar dacă nu indică în mod direct ca surse mass-media de stat rusești, acestea folosesc conținutul unor site-uri suspectate de răspândirea propagandei Kremlinului sau sunt conectate în alt mod la sfera informațională rusă. Altele sunt conduse direct de partidul conservator, fie de personalități politice conservatoare. Amănunte aici și aici.

Germania. Scena dezinformării din Germania este formată în mare parte din media de stat rusă Russia Today (RT), care face obiectul sancțiunilor UE din martie 2022. Potrivit analizei din cadrul proiectului, până la cincizeci de pagini RT DE au fost active în pofida sancțiunilor impuse. Unii foști jurnaliști RT DE care au început să lucreze pentru alte site-uri germane „alternative”, unde au difuzat conținutul original al Russia Today, au reușit, de asemenea, să ocolească sancțiunile. Spațiul mediatic german a înregistrat o creștere mare a fenomenului dezinformării în septembrie 2022, când au apărut pe internet site-uri false care publicau marca ziarelor Bild și Spiegel. Detalii aici.

Slovacia. Mai mult de jumătate din populația Slovaciei crede în teorii ale conspirației, însă, ponderea admiratorilor lui Vladimir Putin a scăzut de la 55% la 24% în 2022. De-a lungul anilor, scena slovacă de dezinformare și-a construit o audiență stabilă și ajunge la sute de mii până la milioane de persoane în fiecare lună. Una dintre sursele cheie ale narațiunilor Kremlinului este versiunea slovacă a site-ului NewsFront, care este în prezent singura conectată la sursele media rusești de stat. Toate datele aici.

Slovenia. În ultimii doi ani, respectarea drepturilor și libertăților omului în Slovenia a scăzut, ceea ce este legat și de creșterea nivelului de dezinformare. Mai mult de jumătate dintre portalurile investigate se află în subordinea companiei dezvoltatoare slovene Infotrend, care are legături cu politicieni sloveni. Unul dintre principalele site-uri de dezinformare din Slovenia este nova24tv.si, care face legătura cu site-uri americane sau bulgare de extremă dreapta. Editorul acestui site este Nova Hiša, care este deținut de compania maghiară Hespereia. Aceasta este reprezentată de Ágnes Kovács, care are legături cu Árpád Habony, un consilier neoficial al prim-ministrului ungar Viktor Orbán. Mai multe amănunte aici.

Bulgaria. Propaganda rusă este răspândită în Bulgaria atât pe rețelele de socializare, cât și în mass-media. Narațiunile Kremlinului sunt alimentate și de președintele pro-rus și două partide parlamentare. Ca temă în cercurile de dezinformare, rezonează mai ales narațiunea că Occidentul este întruchiparea răului, iar Rusia este gardianul valorilor tradiționale. Deși încrederea în regimul lui Putin a scăzut în rândul bulgarilor după invazia Rusiei în Ucraina, activiștii pro-Kremlin reușesc în continuare să reducă la tăcere vocile antirusești pe Facebook. Această tactică este susținută de subcontractantul bulgar al Meta și de Telus International Bulgaria, companii care gestionează Facebook-ul bulgăresc. Amănunte aici.

Ungaria. Spațiul mediatic maghiar este dominat de presa controlată de premierul Viktor Orbán. În acest fel, conținutul pro-Kremlin tradus de pe serverele de știri rusești, precum Sputnik sau Russia Today, care se află sub sancțiunile UE, se răspândește în spațiul public. Unul dintre diseminatii de dezinformare din Ungaria este serverul Orosz Hírek, a cărui identitate și sursă de finanțare a proprietarului nu pot fi depistate. Detalii aici și aici.

Lituania. De câțiva ani, Lituania se confruntă cu o avalanșă de dezinformare răspândită de site-uri web care beneficiază de sprijinul public al Federației Ruse sau de site-uri de origine lituaniană cu o finanțare incertă. De la anexarea Crimeei, mass-media lituaniană a elaborat mai multe proiecte de verificare a faptelor și există eforturi în sfera publică pentru a introduce sancțiuni penale împotriva celor care răspândesc dezinformări. Mai multe date aici.

Letonia. De la începutul războiului din Ucraina, Letonia a blocat mai mult de o sută de site-uri care răspândeau informații false, majoritatea de origine rusă. Cel mai cunoscut site de dezinformare din Letonia este imhoclub.tv, despre care procurorii spun că este finanțat de o fundație aflată în subordinea Ministerului rus al Afacerilor Externe. După ce site-urile conspirative au fost reglementate, dezinformatorii au început să migreze în masă către aplicația Telegram, care conține canale ce vizează cu atacurile lor instituții letone. Amănunte aici.

Serbia. Cea mai mare parte a spațiului mediatic din Serbia este plină de propagandă guvernamentală pro-Kremlin. Cele mai populare televiziuni și ziare naționale prezintă Rusia ca pe un protector puternic al Balcanilor. Kremlinul își exercită influența în Serbia și prin intermediul propriilor sale mijloace de comunicare. De exemplu, canalul de știri Russia Today și-a deschis redacția din Belgrad în noiembrie 2022 și a început să producă conținut în limba sârbă. În ultimii ani, popularitatea rețelelor de socializare a crescut, de asemenea, în rândul publicului pro-rus, prin intermediul cărora se răspândește masiv o avalanșă de informații alternative. Cea mai populară platformă este Telegram. Mai multe detalii aici.

Articolul integral poate fi citit aici.