Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   32 de ani de la…

32 de ani de la Revoluția Română, revoluție care a înlocuit totalitarismul cu libertatea

sursa: Agerpres

În acest an, se împlinesc 32 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989. România este singura țară din blocul estic, în care „revoluția de catifea” s-a transformat într-un „măcel”. Deși au trecut trei decenii, victimelor revoluției încă nu li s-a făcut dreptate, iar cei care se fac vinovați de crimele din acel decembrie, nici pe departe nu au fost pedepsiți.

21 Decembrie 1989. Este ziua în care Nicolae Ceaușescu – „mult iubitul și stimatul conducător de partid și de țară” – ținea ultimul său discurs, în balconul sediului Comitetului Central al PCR, în fața mulțimii de ”tovarăși și pretini”: „Alo, tovarăşi, alo! Aşezaţi-vă liniştiţi, tovarăşi!”. Ziua în care Revoluția începută la Timișoara și care a dus la căderea regimului comunist în România cuprindea Capitala, devenită apoi epicentrul manifestațiilor.

Revoluţia română din decembrie 1989 a înlocuit totalitarismul cu libertatea. În urmă cu 32 de ani, o revoltă a românilor începută la Timişoara a cuprins ca o flamă toată ţara. A fost atât de puternică, încât a spulberat în câteva zile aproape patru decenii de dictatură comunistă. Au fost cele mai curajoase proteste ale sfârșitului de secol XX în Europa și s-au soldat, din păcate, cu victime, spre oroarea lumii întregi, care a putut privi – pentru prima dată în direct, la televizor – cum se desfășoară o revoluție într-o țară sătulă de zecile de ani de privațiuni și suferințe.

Nicolae Ceaușescu revenise din vizita oficială în Iran în 20 decembrie 1989, în plină revoluție la Timișoara, şi decretase instituirea stării de necesitate. Într-un discurs televizat, spune că „elemente huliganice (…) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină”. Dă vina pe „agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute”, scrie hotnews.ro.

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, Comitetul Municipal PCR hotărăşte organizarea la Bucureşti, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a unui mare ”miting popular” care să condamne ”acţiunile huliganice” de la Timişoara.
Mitingul uriaş din Piaţa Palatului trebuia să demonstreze românilor sprijinul larg de care continua să se bucure regimul şi, în consecinţă, să legitimeze reprimarea demonstraţiilor de la Timişoara.
”Dată fiind tensiunea în creştere, aceasta era o strategie foarte riscantă (…) Dar Ceauşescu nu a văzut-o astfel deoarece continua să creadă cu tărie că beneficia de sprijinul maselor de muncitori”, arată Peter Siani-Davies, specialist în istorie modernă sud-est europeană, conferenţiar la University College din Londra, conform Agerpres.
În jurul orei 12.00 începe marele miting al „oamenilor muncii”. Participanţilor le fuseseră distribuite pancarte cu mesaje de susținere a „mult iubitului conducător”.
Desfăşurarea mitingului este transmisă în direct la radio şi televiziune, în timp ce de la balconul Comitetului Central al PCR Ceauşescu începe un discurs despre realizările „societăţii socialiste multilateral dezvoltate”:

  • „Dragi tovarăși și preteni, cetăţeni ai capitalei României Socialiste,
  • Doresc în primul rând să vă adresez dumneavoastră, participanţilor la această mare adunare naţională, tuturor locuitorilor muncipiului Bucureşti, un salut călduros, revoluţionar, împreună cu cele mai bune urări de succes în toate domeniile de activitate.
  • Doresc, de asemenea, să adresez mulţumiri iniţiatorilor şi organizatorilor acestei mari manifestări populare din Bucureşti, considerând aceasta ca o…”

„A-lo! A-looo!”

Discursul este întrerupt de huiduieli şi fluierături din mulțime. În acelaşi timp, Elena Ceauşescu face încercări disperate pentru a-i linişti pe participanţi:

  • „Elena Ceaușescu: Linişte! Linişte!
  • Nicolae Ceauşescu: A-lo! A-looo!
  • Elena Ceauşescu: Linişte! Linişte!
  • Nicolae Ceauşescu: Stai puţin. Alo!
  • Elena Ceauşescu: Alo!
  • Nicolae Ceauşescu: Alo! Tovarăşi! Alo! Aşezaţi-vă liniştiţi. Tovarăşi!
  • Elena Ceauşescu: Staţi liniştiţi!
  • Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi!
  • Elena Ceauşescu: Alo!
  • Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi! Alo!
  • Elena Ceauşescu: Staţi liniştiţi, oameni buni!
  • Nicolae Ceauşescu: Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi!
  • Elena Ceauşescu: Alo! (Bate în microfon.)”.

Cronologia unui eșec al justiției

Peste 4.500 de dosare au fost deschise pentru faptele comise în decembrie 1989.
În anii ‘90, au fost condamnați la închisoare foști lideri comuniști Tudor Postelnicu – fost ministru de Interne, Iulian Vlad – ultimul șef al Securității, Ion Dincă, fost viceprim-ministru, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex. al PCR, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. al PCR. Au fost puși în libertate înainte de ispășirea pedepselor în totalitate, din motive medicale sau fiind grațiați de Ion Iliescu.
În anii 2000, au fost condamnați la 15 ani de închisoare, pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu. Fostul general Victor Atanasie Stănculescu a fost încarcerat în octombrie 2008, alături de Mihai Chiţac. Ulterior, ei au beneficiat, pe rând, de întreruperi temporare ale executării pedepselor. În 2010, la câteva săptămâni de când fusese operat pe cord, Mihai Chiţac a murit în locuinţa sa. Victor Atanasie Stănculescu a fost eliberat condiționat în aprilie 2014.
Dosarul mare al Revoluției a trenat ani de zile, iar în octombrie 2015 a fost clasat de procurorii militari pe motiv că cei care au comis genocid, propagandă de război sau au aplicat tratamente neomenoase nu mai puteau fi trași la răspundere deoarece aceste infracțiuni nu mai există în noul Cod Penal. În cazul celor suspectați de omor, tentativă de omor, ucidere din culpă, lipsire de libertate, procurorii susțineau că aceste fapte s-au prescris, astfel că vinovații nu mai pot fi trași la răspundere.
Dosarul Revoluției a fost redeschis în vara lui 2016, după ce procurorul Bogdan Licu, atunci interimar al procurorului general, a cerut în instanță continuarea anchetei pe motiv că solutia de clasare „este netemeinică și nelegală”.

În aprilie 2019, la aproape 30 de ani de la Revoluție, după ce a fost închis și redeschis de mai multe ori, dosarul Revoluției a fost trimis instanței. Astfel, au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu.
Dosarul cuprindea 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016, dată la care judecătorul de cameră preliminară de la instanța supremă a confirmat redeschiderea urmăririi penale.