Cum (NU) își gestionează statul propriile bunuri. Cazul unei construcții noi din Chișinău, edificată fără acte pe terenul statului: „Nu am oprit construcția pentru că știam că materialele se scumpesc”
Pe terenul statului, o clădire din Chișinău de aproape 50 de metri pătrați s-a „transformat” în una de aproape 20 de ori mai mare, de aproximativ 900 de metri pătrați. Totul s-a întâmplat sub ochii autorităților și cu aprobarea lor tacită, în timp ce agentul economic care a construit nu a mai așteptat să primească dreptul de construcție și „s-a extins” pentru că „se scumpeau materialele”.
În sectorul Botanica al capitalei, pe strada Muncești, care este zonă industrială, statul deține mai multe terenuri. Unul dintre acestea i-a revenit după ce Societatea pe Acțiuni „Întreprinderea Republicană de Transporturi Auto «Zimbru»” („Zimbru” S.A.) a fost privatizată. După privatizare, clădirile au trecut în proprietate privată, iar terenul a rămas în proprietatea statului.
În ultimii ani, pe terenul statului, una din clădirile privatizate, veche, de 47,6 metri pătrați, s-a „transformat” în una de aproape 20 de ori mai mare – de circa 900 de metri pătrați. Noua clădire, neînregistrată la Cadastru, a fost construită fără autorizație și fără permisiune din partea statului de către compania „Zimbru” S.A., iar în ultimii ani ea a fost dată în arendă unui distribuitor de piese auto. Conform situației financiare a companiei pentru anul 2024, „Zimbru” S.A. „a înregistrat veniturile din vânzări pentru servicii de locațiune și compensarea serviciilor comunale în mărime de 1 653 699 de lei”.
Clădirea, cu structură metalică, este un spațiu comercial de tip hală, format din două secțiuni. La sfârșitul lunii ianuarie, la fața locului, ZdG l-a găsit pe Alexandru Gorincioi, administratorul „Zimbru” S.A. L-am întrebat în baza căror acte a fost posibilă construcția imobilului pe terenul statului. Gorincioi a vorbit despre „demersuri” care nu au fost aprobate și despre faptul că „statului îi ia foarte mult timp”. Acesta a recunoscut că imobilul a fost ridicat fără documente și a explicat că nu a așteptat o decizie a Agenției Proprietății Publice (APP) pentru că „materialele se scumpeau”. „Noi am început încă mult mai demult. Am depus actele – și la Primărie, și la APP. Dat fiind faptul că în acești ani nu am primit un răspuns, nu am oprit construcția pentru că știam că materialele se scumpesc și am vrut să o finisăm”, a explicat Alexandru Gorincioi. Acesta a precizat că a început construcția în 2021 și a finalizat-o în 2023, iar „de atunci ne ocupăm cu legalizarea documentelor”.
El admite, în discuția cu ZdG, încălcarea legii, dar spune că a fost nevoit să procedeze așa, prezentând mai multe scrisori expediate APP începând din 2021. „Noi dăm o întrebare la APP – vine răspunsul timp de o lună… Ne-am asumat riscul, cu ideea că suntem în ograda noastră. Știu că am încălcat din acest punct de vedere, pot organele competente să explice că este o încălcare, înțelegem. Am mers la această chestie pentru că, mă rog, v-am explicat motivul nostru – se scumpeau materialele. Suntem într-o ogradă închisă, unde socotim că terenul aferent tot nouă ne va aparține, nu poate fi altcineva”.
Omul de afaceri susține că ar fi făcut demersuri pentru ca procesul de construcție și de privatizare a terenului să corespundă legii, dar fără succes.
„Noi am avut demersuri, un proiect. Am încercat să înregistrăm proiectul la Primărie. Am făcut primele etape. Dat fiind faptul că statului îi ia foarte mult timp… Până la urmă, această clădire doar nu-i furată. Este tot a noastră. (…) Dacă o să fie de plătit careva amenzi… O să apelăm la organele care decid aceste chestiuni. Nu fugim (…). Până la urmă, noi nu am furat nimic. Da, am construit ceva ce ne aparținea nouă. Da, ne-am extins. Da, cu acest teren există neclarități. Dar nu înseamnă că undeva am pus o gheretă și astăzi noi suntem stăpâni acolo (…). Când o să mai vorbiți cu APP, veți simți că ei singuri nu știu cum să iasă din aceste situații. Eu până acum nu am reușit să mă întâlnesc cu cineva ca să-mi explice cum să facem corect ca să legalizăm odată terenul: să-l luăm în chirie și să ne impună o plată pentru chirie sau să ne pună o taxă ca să-l cumpărăm. Cineva mi-a spus că acum contractele de cumpărare se fac prin licitație și este mare suma. Dacă nu vom dispune de bani, să-l luăm în chirie. Înțeleg că nu va fi o sumă cum a fost cândva. Dar este și în interesul statului. El stă atâția ani, iar noi nici nu plătim chiria, nici nu putem legaliza terenul”, a argumentat acesta.
APP: „Statul R. Moldova este proprietar al terenului, iar dreptul de superficie nu a fost oferit”
La 17 decembrie 2025, ZdG a întrebat Agenția Proprietății Publice (APP) „ce cunoaște despre construcția unui imobil de peste 900 de metri pătrați pe terenul deținut de stat” și „în ce condiții ar fi posibilă construcția unor noi imobile pe acel teren”. Pe 22 ianuarie 2026, prin răspunsul primit cu încălcarea termenului prevăzut de lege, instituția ne-a informat că, legal, „construcția unui imobil este posibilă dacă ai un drept de proprietate sau superficie asupra terenului”. „În acest caz, statul R. Moldova este proprietar al terenului, iar dreptul de superficie nu a fost oferit. În context, orice acțiuni de construcție a unor imobile pe terenul statului nu este posibilă fără acordul APP”, se arată în răspunsul semnat de Roman Cojuhari, directorul general al APP.
Tot pe 22 ianuarie, APP anunța că „Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST) a fost solicitat să inițieze controlul privind legalitatea lucrărilor de construcție amplasate pe terenul proprietate publică de stat…, indicând la existența unor construcții amplasate în imediata apropiere a limitelor hotarului, cu caracteristici ce depășesc dimensiunile construcției înregistrate oficial în Registrul bunurilor imobile”. APP reitera că „nu a emis acorduri și nu a avizat acte permisive pentru edificarea sau extinderea unor construcții noi pe terenul proprietate publică a statului situat pe șoseaua Muncești”.
Purtătorul de cuvânt al instituției, Ghenadie Vasilache, a precizat că INST a fost sesizat la 5 ianuarie 2026, având la dispoziție 30 de zile pentru a informa APP despre rezultatul controlului. ZdG a trimis o solicitare de informații INST la 3 februarie, dar nu am primit un răspuns până pe 18 februarie.
Cum a constatat Serviciul Cadastral existența unei clădiri demolate cu mai mulți ani înainte
Deși APP susține că a sesizat INST la începutul anului 2026 pentru verificări, mai multe indicii arată că statul a știut despre construcția de pe terenul său de mai mulți ani, fără a întreprinde măsuri. Datele publice consultate de ZdG arată că în toamna anului 2019, construcția de 47,6 metri pătrați, care există și în ianuarie 2026 în Registrul bunurilor imobile, de facto, nu mai putea fi găsită pe terenul care fusese nivelat. Inclusiv pe portalul informațional e-Cadastru, numărul cadastral este atribuit unui spațiu gol pe hartă.
Conform imaginilor din satelit, în primăvara anului 2021, la marginea terenului deținut de stat par să aibă loc construcții, iar un an mai târziu, poate fi văzută clădirea la care APP se referă ca fiind „în imediata apropiere a limitelor hotarului”. Mai exact, construcția se află parțial pe un teren privat, deținut de Alexandru Gorincioi, dar cea mai mare parte este pe terenul deținut de stat.
În februarie 2024, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile a avut ocazia să depisteze intervențiile neautorizate pe terenul statului, după ce „Zimbru” S.A. a solicitat înregistrarea construcției de 47,6 metri pătrați, care, de fapt, nu mai exista cel puțin din toamna anului 2019, și a altor trei clădiri alăturate. Totuși, actul de constatare consultat de ZdG, din februarie 2024, arată că inginerul cadastral Alexandr Gavrilan „a efectuat identificarea bunului imobil” și, „în urma inspectării, la construcțiile respective au fost atribuite” numere cadastrale pentru patru bunuri, inclusiv pentru cel de 47,6 metri pătrați. Actul de constatare nu indica existența clădirii noi construite. Documentul era semnat și de Alexandru Gorincioi.
Alexandr Gavrilan nu a putut explica cum a constatat existența unei clădiri demolate cu circa cinci ani înainte. „Era înregistrată în Registru, că s-a construit deasupra mai departe deja… A fost ieșire la fața locului. A fost inventariat pe vechi”, a argumentat Gavrilan. Cât dacă actul ar fi trebuit să reflecte realitatea, inginerul cadastral a menționat că „nu crede că nu reflectă realitatea, însă s-a făcut pentru ca să fie ordine în Registru”. Întrebat care a fost sensul să vină la fața locului dacă nu contează ce vede acolo, Gavrilan ne-a transmis că „nu știu ce să vă spun”. Nu a putut explica circumstanțele nici Alexandru Gorincioi.
ZdG: Dumneavoastră ați mers în 2024 și ați cerut Cadastrului să vă înregistreze patru clădiri, deși în 2024 una dintre ele nu mai exista. Aveați deja construcția aici din 2023. În februarie 2024, veniți cu Cadastru și se constată că totuși există clădirea de 47,6 metri pătrați.
Alexandru Gorincioi: Aici nu știu ce să vă spun.
ZdG: Este semnătura dumneavoastră aici.
Alexandru Gorincioi: Probabil, după documente, încă mai exista. Nu pot aici să mă expun.
ZdG:Aici documentul a fost făcut la fața locului, nu după documente.
Alexandru Gorincioi: Nu știu ce să vă spun.
ZdG:Dumneavoastră ați semnat. În 2023 ați terminat de construit, clădirea mai mică nu mai exista acolo, pentru că a fost construit deasupra locului ei, iar în 2024 tot dumneavoastră chemați Serviciul Cadastral pentru a vă înregistra clădirea (care nu mai exista, n.r.).
Alexandru Gorincioi: Nu am chemat Serviciul Cadastral pentru a înregistra clădirea. Noi am făcut act de constatare pentru a atribui numere cadastrale.
ZdG: Și cui i-ați atribuit? Unei construcții care nu mai există?
Alexandru Gorincioi:Nu știu. Înțeleg contextul la întrebare, dar nu știu ce să vă răspund. (…) Noi socotim că am făcut o reconstrucție.
Plângeri fără rezultate
Cazul construcției edificate fără acte pe terenul statului a fost sesizat de către Sergiu Ianciuc, administratorul unei companii care deține clădiri în zonă, fost președinte al Asociației Proprietarilor din Condominiu (APC). Ianciuc s-a adresat și la ZdG în decembrie 2025, acuzând „un șir de infracțiuni”, printre care și „construirea neautorizată pe pământul statului” a unui imobil. În timp ce era administratorul APC, în iulie 2025, Ianciuc a sesizat Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura mun. Chișinău, care însă au refuzat să inițieze o investigație penală.
Ianciuc este cel care susține că clădirea ar avea peste 900 de metri pătrați. Gorincioi a refuzat să confirme ori să infirme informațiile, invocând „respectarea dreptului la secretul comercial al societății cu capital străin” care închiriază spațiul.
Poziția companiei care închiriază clădirea, prezentată de directorul general Sergiu Urechi:
Inter Cars Moldova SRL utilizează spațiul situat pe șos. Muncești 121A în baza unui contract de locațiune încheiat la 15 februarie 2023, având ca obiect închirierea unor încăperi comerciale. La momentul încheierii contractului și ulterior, compania nu a fost informată și nu a avut cunoștință despre existența unor eventuale neconformități privind regimul juridic al terenului aferent imobilului. Inter Cars Moldova SRL își desfășoară activitatea în temeiul contractului de locațiune și cu respectarea cadrului legal aplicabil, având exclusiv calitatea de locatar al spațiului.
Raspuns Zimbru SA 9 Feb 2026 by Ziarul de Gardă
Sergiu Ianciuc, directorul companiei itns.md, despre „ocuparea abuzivă a spațiului public care se află între construcțiile care aparțin Zimbru SA”:
Construcția improvizată nominalizată, care se numește „Laborator de automobil” a fost procurată în decembrie anului 2021 odată cu toate imobilele ale Academiei de Transport, Informatică și Comunicații (ATIC). Ținem să precizăm că ATIC deținea 56% din terenul pe care se află acest laborator. În conformitate cu factura, cheltuielile pentru edificarea acestui laborator au fost suportate de ATIC în anul 2005 și acest laborator/depozit este utilizat de mai bine de 20 ani.
Statul a luptat în instanță pentru terenuri, dar acum nu încasează niciun leu din chirie
Terenul pe care s-a construit clădirea de circa 900 de metri pătrați a revenit în proprietatea statului R. Moldova în urma unui litigiu inițiat în 2017 de APP, care reclamase faptul că unele terenuri ce erau înregistrate cu drept de proprietate după statul R. Moldova au fost reînregistrate ilegal, fără acordul titularului de drept, ca proprietate a autorității publice locale din municipiul Chișinău.
APP făcea referire la 13 terenuri din mai multe sectoare ale capitalei, inclusiv la cel de pe șoseaua Muncești. În 2020, Curtea Supremă de Justiție a dat câștig de cauză APP, iar terenurile au revenit din proprietate municipală în proprietatea publică a statului. Conform unui extras din Registrul bunurilor imobile, terenul din sectorul Botanica a fost înregistrat cu drept de proprietate publică a statului pe 20 aprilie 2021. În perioada 2012–2018, 56% din suprafața terenului a fost dată în arendă Instituției de Învățământ Superior Academia de Transporturi, Informatică și Comunicații. În prezent, statul nu încasează bani pentru utilizarea terenului de către companiile de acolo.
