Banii obținuți în urma procesului de lichidare a celor trei bănci falimentare. Situaţia la 30 iunie 2018

Banca Națională a Moldovei (BNM) anunță că din 16 octombrie 2015, data retragerii licențelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare și până la 30 iunie 2018, din vânzarea activelor au fost încasate mijloace bănești în sumă de circa 1,2 miliarde de lei, se arată într-un comunicat de presă.  Acești bani NU reprezintă banii scoși din cele trei bănci în mod fraudulos, ci banii recuperați în cadrul procesului de lichidare a băncilor.

La 31 decembrie 2017, suma recuperată din vânzarea activelor era de 1,002,596.4 mii lei. La 30 iunie 2018, potrivit datelor furnizate de BNM, suma obținută este de 1,160,816.6 mii lei. Astfel, rezultă că în decursul a primelor șase luni din 2018, din vânzarea activelor au fost obținute 158 220,2 mii lei (158,2 milioane de lei).

În perioada noiembrie 2014 – octombrie 2015, BNM a acordat Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank credite de urgență asigurate cu garanții de stat, în sumă totală de peste 14,1 miliarde de lei. Din data retragerii licențelor și până la 30 iunie 2018 inclusiv, lichidatorii băncilor au achitat Băncii Naționale (până la 03.10.2016 inclusiv) și Ministerului Finanțelor (începând cu data de 04.10.2016) o parte din această sumă.

Astfel, din data retragerii licențelor până la 03.10.2016 inclusiv, BNM a încasat suma de 780,6 milioane de lei (nu se includ dobânzile achitate pentru creditele de urgență contractate). Restul sumei rămase nerambursate, circa 13 miliarde de lei, a fost convertită în datorie de stat prin emiterea de obligațiuni de stat de către Ministerul Finanțelor. Răscumpărarea acestei datorii este efectuată anual de către Ministerul Finanțelor, în baza unui grafic agreat cu BNM.

Potrivit comunicatului BNM, începând cu data de 04.10.2016 și până la 30.06.2018 alte 427,3 milioane de lei din banii aferenți procesului de lichidare au fost transferați către Ministerul Finanțelor.  La 6 octombrie 2017, Ministerul Finanțelor a restituit BNM 668 de milioane de lei, dintre care 50 de milioane constituie o parte a datoriei generate de furtul miliardului, iar 618 milioane de lei reprezintă dobânzile achitate pentru întreaga datorie. Din suma de 668 de milioane de lei, doar 290,6 milioane au constituit bani obținuți în urma procesului de lichidare a celor trei bănci falimentare, restul sumei fiind bani publici.

Ministerul Finanțelor a încasat mai puțini bani de la cele trei bănci decât a transferat Băncii Naționale. Astfel, rezultă că, din totalul de 668 de milioane de lei achitate de Ministerul Finanțelor la 6 octombrie 2017, cea mai mare parte din suma achitată constituie bani publici”, susține Dumitru Pîntea, expert economic în cadrul Centrului Analitic Independent Expert-Grup.

În prezent, Ministerul Finanțelor dispune de suma de 136,7 milioane de lei, bani obținuți din vânzarea activelor băncilor și transferați către instituție până la data de 30.06.2018.

Beneficiarii miliardului. Versiunea Procuraturii

La 13 iunie, curent, Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au prezentat în cadrul unei conferințe de presă Strategia autorităților de recuperare a mijloacelor financiare scoase ilegal din sistemul bancar al R. Moldova.

Investigația „furtului miliardulu”, care durează mai bine de trei ani și care vizează implicarea a peste 200 de persoane, a stabilit că beneficiarii majoritari ai banilor scoși de la băncile comerciale „Banca de Economii” SA, „Banca Socială” și „Unibank” ar fi „grupul Gacikevici” și „grupul Filat, Platon și Șor”. Până la acest moment, 25 de cauze penale, în care sunt vizate 32 de persoane, au ajuns în instanță, iar alte 43 se află la etapa urmăririi penale, o parte dintre ele urmând a fi deferite justiției în scurt timp. Astfel, susțin procurorii, frauda a fost investigată în proporție de 90%.

Procurorii vor să recupereze 10,7 miliarde de lei

Procurorii susțin că nu au stabilit valoarea exactă a fraudei bancare, deoarece, susțin ei, mecanismul de sustragere a mijloacelor financiare a fost unul complex, cu implicarea unui număr „impunător” de companii rezidente și nerezidente. Totuși, drept prejudiciu adus bugetului de stat prin aceste tranzacții a fost stabilită suma de 13,34 miliarde de lei, bani ce reprezintă valoarea hârtiilor de valoare de stat emise în vederea acoperirii creditelor de urgență acordate de Banca Națională a Moldovei (BNM) în favoarea BEM, BS și Unibank, în conformitate cu hotărârile de Guvern din 13 noiembrie 2014 și 30 martie 2015.

Circa 2,6 miliarde de lei din suma respectivă, susțin procurorii, urmează a fi recuperată în următorii trei ani ca urmare a lichidării celor trei bănci și înstrăinării bunurilor fizice și mobile pe care acestea le dețin. Până la acest moment, din bunurile vândute, au fost obținuți 477 de milioane de lei, respectiv, anume aceste cifre reprezintă unica sumă care până în prezent a fost recuperată din frauda bancară. Alte 10,7 miliarde de lei constituie suma pe care și-o propun instituțiile statului să o recupereze după investigarea tuturor episoadelor din „dosarul miliardului”.

Rambursarea miliardului furat și stingerea obligațiunilor de stat − două procese distincte

Expertul economic Dumitru Pîntea declară că rambursarea miliardului furat și stingerea obligațiunilor de stat trebuie privite și înțelese ca două procese distincte.

Potrivit lui Pîntea, stingerea obligațiunilor de stat are loc în baza unui grafic prestabilit, aprobat de legea nr. 235 din octombrie 2016. Anual, la momentul scadenței, Ministerul Finanțelor transferă suma stabilită de legea anterior menționată indiferent dacă a recuperat sau nu mijloace financiare în aceleași cuantum din lichidarea celor trei bănci, utilizând în acest caz bani publici. În același timp, recuperarea miliardului este un alt proces, care nu are un grafic, nu se cunoaște când, la ce moment și cât efectiv se va recupera.

Citiți și: 


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *