11 ani de la moartea marelui poet Grigore Vieru
Au trecut 11 ani de la moartea marelui poet Grigore Vieru. Poetul a decedat la 18 ianurie 2009, în urma unui grav accident rutier.
În noaptea de 15 spre 16 ianuarie 2009, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca, s-a produs un grav accident rutier. Grigore Vieru a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău, fiind într-o stare gravă. A încetat din viață pe data de 18 ianuarie a aceluiași an, la două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi resuscitat.
Viața și activitatea
Grigore Vieru s-a născut în anul 1935, în satul Pererâta, raionul Briceni. A debutat în 1957, pe când era student la Chişinău, cu o plachetă de versuri pentru copii. În 1968, are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice „Numele tău”, prefaţat de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Trei poeme din volum sunt intitulate „Tudor Arghezi”, „Lucian Blaga”, „Brâncuşi”, iar alte două sunt dedicate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
În 1969, publică „Duminica cuvintelor”, la Editura Lumina, cu ilustrații de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preșcolari. Un an mai târziu, Editura Lumina publică „Abecedarul”, semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câțiva ani pentru apariția lui, luptă în care s-au angajat şi învățătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naționalistă de către autorități. Tot în 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii „Trei iezi”. La doar câteva zile după apariție, în urma unui denunț, volumul este retras din librării pentru poemul „Curcubeul”, în care s-a găsit „ascuns” tricolorul.
La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a basarabenilor. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular şi se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, la care se votează limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.
În 1982, este lansat filmul muzical pentru copii „Maria Mirabela”, al regizorului Ion Popescu Gopo, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii – „Diploma de Onoare Andersen”.
În 1989, Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru Premiul Nobel pentru Pace.
În 1996, Grigore Vieru este decorat cu Ordinul Republicii. În 1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic „Acum şi în veac”, iar trei ani mai târziu Vieru este decorat cu Medalia guvernamentală a României „Eminescu” – 150 de ani de la naştere.
Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Chișinău, în cimitirul central din strada Armenească. La înmormântare au asistat câteva zeci de mii de oameni. Chișinăul nu mai cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost declarată zi de doliu în R. Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ținând un moment de reculegere.
Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce.
Câteva școli din Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor.
Anul 2015 a fost consacrat memoriei marelui poet.
(doc) Moartea lui Grigore Vieru. Detaliile accidentului fatal:
