Șor anunță proteste plătite cu „3000 de dolari pe lună”: „Când opinia străzii devine produs de piață, societatea se apropie periculos de logica autoritară”

„Protestele motivate financiar reprezintă o metodă periculoasă de manipulare, cu prea puține legături cu participarea civică autentică”, avertizează Nicolae Panfil, director de programe la Promo-LEX. Jurnalista Viorica Tătaru consideră că „astfel de manifestații nu sunt vocea oamenilor, ci un spectacol pe bani” care poate crea confuzie publică și slăbi încrederea în presă. Potrivit expertului Alexandru Bot, plata participanților „compromite caracterul liber al întrunirilor publice”, iar politologul Anatol Țăranu plasează fenomenul în contextul războiului hibrid dus de Federația Rusă, cu riscul de a deturna cursul european al țării noastre.

În ultimele zile, un video difuzat online l-a arătat pe Ilan Șor, condamnat penal, îndemnând cetățenii să participe la proteste în schimbul unei plăți lunare de 3000 de dolari. Poliția a avertizat că participarea la manifestații pentru recompense financiare constituie o încălcare gravă a legii. Fenomenul nu este nou: în septembrie 2022, patru reporteri ai Ziarului de Gardă s-au infiltrat printre protestatarii Partidului „Șor”, descoperind că participanții erau recrutați și plătiți pentru a protesta.

Într-o țară în care protestul este garantat prin articolul 40 din Constituție, transformarea acestuia în marfă ridică probleme grave pentru sănătatea democrației, constată experții  solicitați de ZdG.

„Un spectacol pe bani”

Jurnalista Viorica Tătaru avertizează că protestele plătite au compromis însăși ideea de manifestare civică.

„Organizatorii manifestațiilor plătite și așa-zișii protestatari au anulat ideea și importanța protestelor. Protestul este un drept fundamental într-o democrație, însă atunci când devine o acțiune plătită, manipulată și regizată în interesul unor grupuri politice obscure, își pierde legitimitatea. Protestele plătite nu sunt vocea oamenilor, ci un spectacol pe bani, pus în scenă ca să manipuleze și să creeze haos”, subliniază jurnalista.

Ea subliniază și dilema presei: prezentarea acestor manifestații fără context poate induce publicului o falsă impresie de revoltă populară, iar ignorarea lor poate atrage acuzații de cenzură. „Când publicul nu mai are încredere nici în presă, democrația slăbește, iar calea spre dictatură devine mult mai ușoară”, adaugă Tătaru.

„Un drept golit de conținut”

Alexandru Bot, expert în justiție din cadrul comunității „WatchDog”, atrage atenția că plata participanților compromite caracterul liber al întrunirilor publice: „Când o întrunire este organizată pe baza unor plăți către participanți, caracterul liber al întrunirii este profund compromis. Protestul autentic este expresia convingerilor cetățenilor, un mecanism prin care societatea își manifestă poziția față de deciziile autorităților. Transformarea acestui mecanism într-un „serviciu” remunerat îl reduce la o simulare, golind de conținut dreptul constituțional și deturnându-l într-un instrument de manipulare politică”, spune expertul.

Bot consideră că fenomenul reprezintă o „fraudă civică”, cu efecte de durată: decredibilizarea protestului ca formă de participare civică și crearea precedentului care poate induce ideea că forța politică poate fi cumpărată. „Când opinia străzii devine produs de piață, instituțiile democratice sunt vulnerabilizate, iar societatea se apropie periculos de logica autoritară, în care puterea se menține prin control și simulare, nu prin legitimitate și consimțământ liber”, spune el.

„O armă în războiul hibrid”

Politologul Anatol Țăranu plasează fenomenul protestelor plătite în contextul geopolitic: „Ceea ce se întâmplă acum face parte din războiul hibrid dus de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova. Scopul este întoarcerea țării în sfera de influență a Kremlinului și instaurarea unui regim autoritar, după modelul Moscovei, iar aceasta înseamnă compromiterea procesului democratic din R. Moldova și prefacerea statului nostru într-o anexă a Federației Ruse, inclusiv din punct de vedere al regimului politic”, spune Țăranu.

Politologul avertizează că societatea profund divizată este un teren fertil pentru astfel de acțiuni. În opinia acestuia, singura șansă de rezistență reală este apropierea strategică de România și de structurile europene și euroatlantice.

„Manipulare cu efect de destabilizare”

Nicolae Panfil, director de programe la Promo-LEX, subliniază că libertatea de întrunire este un drept fundamental: „Dreptul de a desfășura întruniri publice este garantat de Constituție și de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, fiind un instrument democratic prin care cetățenii își pot exprima sincer nemulțumirile și pot cere schimbări. Protestele motivate financiar sunt condamnabile, pentru că reprezintă, de cele mai multe ori, o metodă periculoasă de manipulare, cu foarte puține legături cu participarea civică autentică”, menționează Panfil.

El avertizează că, mai ales în ajunul alegerilor, aceste manifestații pot crea percepții false privind susținerea unei agende politice și pot alimenta tensiuni sociale cu risc de destabilizare. „Astfel de practici pot eroda încrederea cetățenilor în orice formă de mobilizare publică – inclusiv în protestele autentice”, adaugă el.

Potrivit articolului 47² din Codul contravențional, remunerarea unei persoane pentru a o determina să participe la întruniri organizate cu scop de publicitate politică este contravenție și se sancționează atât cel care oferă banii, cât și cel care îi primește. Nicolae Panfil amintește că protestele plătite sunt doar o parte din arsenalul amenințărilor hibride la adresa democrației din R. Moldova, cu potențial de a vulnerabiliza drepturile omului și de a submina încrederea publică.