Sondaj: 85% din respondenți consideră că reforma justiției este importantă pentru aderarea R. Moldova la UE. Care este nivelul de încrede în justiție
În cadrul unui sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției, majoritatea respondenților consideră că reforma justiției este importantă pentru aderarea R. Moldova la UE (85%).
Așteptările publice de la Guvern pentru etapa următoare a reformei sunt orientate în principal pe trei priorități: reducerea corupției (48%), pedepsirea cazurilor de mare rezonanță (42%) și excluderea persoanelor neintegre din sistemul de justiție (39%).
Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), rezultatele fiind prezentate astăzi, 6 februarie, se arată în comunicatul de presă emis de IPRE.
Conform sursei citate, scopul primar al studiului este identificarea principalelor provocări, așteptări și priorități în implementarea reformelor din sectorul justiției și anticorupție, precum și asupra percepțiilor privind actorii din sectoarele respective. Rezultatele celui de-al doilea sondaj național de opinie publică privind integritatea în sectorul justiției au fost comparate cu rezultatele cercetării precedente, realizate în 2023.
În comunicat se menționează că rezultatele sondajului indică o ameliorare vizibilă a percepțiilor publice asupra sistemului de justiție comparativ cu 2023. Aproape jumătate dintre respondenți (49%) consideră că situația în justiție s-a îmbunătățit în ultimii trei ani, față de 32% în 2023, în timp ce 20% apreciază că situația s-a înrăutățit. De asemenea, 56% dintre respondenți consideră că situația în justiție s-a îmbunătățit ca urmare a eforturilor guvernelor din perioada 2021–2025. În percepția publică, sistemul de justiție este asociat în principal cu judecătoriile (39%), urmate de procuraturi (26%) și poliție (24%).
La fel, în sondaj se arată că principala problemă structurală în percepția cetățenilor rămâne corupția, fiind menționată spontan de 57% dintre respondenți, urmată de „cumătrism”/lipsa meritocrației și neprofesionalismul specialiștilor (câte 15%). Cel puțin o treime dintre respondenți consideră că există multă corupție în instituțiile de justiție, în special în poliție (40%), sistemul judecătoresc și procuratură (37%) și în rândul avocaților (34%), deși aceste percepții sunt mai scăzute decât în 2023 pentru instanțe și procuratură.
Totodată, încrederea în instituțiile de justiție este în ușoară creștere, dar rămâne moderată. Astfel, 41% dintre respondenți au încredere în avocați, 36% în poliție și 31% în sistemul judecătoresc și procuratură. De asemenea, majoritatea exprimă opinii pozitive față de avocați (78%), poliție (74%), judecători (71%) și procurori (69%). Însă aproape jumătate au o atitudine negativă față de politicieni. Genul, vârsta, sau apartenența etnică continuă să nu influențeze încrederea în judecători și procurori la cel puțin o treime dintre respondenți.
La fel, sondajul arată că nivelul de încredere în vetting-ul realizat pentru verificarea integrității judecătorilor și procurorilor rămâne unul moderat, dar înregistrează o ușoară creștere. Puțin sub jumătate dintre respondenți (45%) declară că au multă încredere în rezultatele vetting-ului, ceea ce reprezintă o creștere ușoară de 5 p.p. față de sondajul precedent. În același timp, 39% au puțină încredere în rezultatele vetting-ului, iar 14% nu au încredere în acesta. În mod consistent, respondenții mai informați despre reforma justiției au mai multă încredere în vetting, ceea ce ar putea sugera că informarea publică influențează direct legitimitatea percepută a instrumentelor de integritate, scrie IPRE.
Datele prezentate în acest studiu au fost colectate în perioada 21 noiembrie – 11 decembrie 2025, fiind folosită metoda cantitativă – un sondaj CATI (Computer-Assisted Telephone Interview – sondaj la telefon). Sondajul a fost realizat cu un eșantion probabilistic proporțional național de 1125 de respondenți din populația generală, femei și bărbați cu vârsta 18+, se arată în comunicatul de presă.
