Sentință după aproape 14 ani: un șef de sector din cadrul Poliției, condamnat la patru ani de închisoare pentru corupere pasivă. Avocatul inculpat în dosar s-a ales cu pedeapsă suspendată

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat miercuri, 11 martie, sentința într-o cauză penală care a fost expediată în instanță acum aproape 14 ani. Aceasta vizează două persoane – un șef de sector din cadrul Poliției și un avocat – învinuiți de comiterea unor infracțiuni de corupere pasivă, exces de putere și trafic de influență.

Astfel, polițistul a fost condamnat la patru ani de închisoare, fiind achitat pe alte două capete de acuzare. Acesta nu s-a prezentat la pronunțarea sentinței, instanța dispunând să fie reținut și plasat în arest până când decizia va rămâne definitivă. De cealaltă parte, avocatul, care a primit aceeași pedeapsă cu închisoare, urmează să rămână în libertate, executarea sentinței fiind suspendată condiționat. Cei doi nu și-au recunoscut vina.

Dosarul a ajuns în procedura judecătorului Sergiu Stratan pe 13 martie 2025, care a emis decizia la circa un an de cât i-a fost repartizată cauza. Cauza penală a fost „depusă în instanța de judecată” pe data de 18 iulie 2012.

Conform sentinței consultate de ZdG, în 2012, atunci când s-au întâmplat faptele imputate, Iuri Fiodorov deținea funcția de șef de sector al sectorului de poliție nr. 2 al Comisariatului de Poliție al sectorului Rîșcani din capitală. Din 2016 și până la începutul anului 2025, când a plecat din sistem, Fiodorov a deținut funcția de șef de sector în Secția Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Buiucani.

Celălalt inculpat în dosar a fost Isai Chibac, care deținea licența de avocat din 2002. Acesta are activitate suspendată din 4 februarie 2026, după ce a depus o cerere în acest sens.

Potrivit unui comunicat de presă emis de judecătorie, prin sentința pronunțată, instanța l-a recunoscut vinovat pe Iuri Fiodorov de săvârșirea coruperii pasive, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, amendă în mărime de 40 000 de lei și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani.

În ceea ce privește învinuirea adusă acestuia pentru exces de putere, instanța a dispus achitarea, „pe motiv că fapta imputată nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii”.

Totodată, și în privința învinuirii formulate pentru complicitate la trafic de influență instanța a dispus achitarea, „pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

Instanța a aplicat arestul preventiv în privința lui Iuri Fiodorov, până la rămânerea definitivă a sentinței, „dispoziția privind aplicarea măsurii preventive urmând a fi executată imediat”.

Contactat de ZdG, Viorel Malanciuc, care l-a reprezentat pe Fiodorov, a spus că urmează să conteste la Curtea de Apel Centru sentința acestuia.

Cea de-a doua persoană, Isai Chibac, care activa în calitate de avocat, a fost recunoscută vinovat de complicitate la corupere pasivă, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, amendă în mărime de 40 000 de lei și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani.

Totuși, în privința avocatului, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, stabilind o perioadă de probațiune de 3 ani, cu obligarea lui Chibac de a nu-și schimba domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent.

De asemenea, în privința învinuirii aduse acestuia de trafic de influență, instanța a dispus achitarea, „pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”.

Și Mihail Gafton, care l-a apărat pe Chibac, a declarat că urmează să conteste sentința Judecătoriei Chișinău.

Acuzarea de stat a fost reprezentată de procurora în Procuratura municipiului Chișinău Marta Bîzgan.

Sentința este cu drept de atac în ordine de apel în termen de 15 zile la Curtea de Apel Centru.

Detalii din dosar și concluziile instanței:

„Instanța menționează că toate probele cercetate demonstrează fără nici un dubiu că Iuri Fiodorov, la 10 aprilie 2012, în jurul orei 13:30, aflându-se în biroul său de serviciu din sectorul de poliție nr. 2, acționând din intenție directă, în prezența lui Isai Chibac și Roman Zadoinov, personal a primit de la Vladislav Melnic bani ce nu i se cuvin în sumă de 600 euro, pentru a îndeplini acțiunii contrar obligațiilor de serviciu și anume pentru a asigura adoptarea unei încheieri de încetare a examinării materialului înregistrat în Registrul de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni, pe faptul cauzării de fiul lui Vladislav Melnic – Vlad Melnic, în noaptea de 18 martie 2012, a vătămărilor corporale lui Alexei Varban, care este fiul lui Varban Nicolae.

Se constată că Vladislav Melnic condiționa achitarea unei sume de bani cu titlu de prejudiciu suportat de Alexei Varban de încetarea procedurii de examinare a plângerii depuse de rudele victimei organelor de poliție. Prin urmare, din înregistrări reiese că părțile au convenit la achitarea sumei de 10 000 de euro de către Vladislav Melnic (tatăl presupusului făptuitor) lui Nicolae Varban (tatăl victimei), în două tranșe.

Sub acest aspect, instanța nu este de acord cu poziția organului de urmărire penală că banii ce urmau a-i reveni victimei, ar fi fost extorcați și constituie obiectul infracțiunii prevăzute de art. 324 din Codul penal. Or, pentru a fi în prezența infracțiunii respective, cei 10 000 de euro (în prima tranșă 8 000 de euro) urmau a fi destinați unei persoane publice, pentru a face sau a nu face acțiuni legate de obligațiile de serviciu. În prezenta speță, banii respectivi erau acordați tatălui victimei pentru ca părțile să se împace. Este un lucru firesc, iar împăcarea părților în cadrul unui proces penal nu trebuie să fie privită drept infracțiune.

Alta este situația celor 600 de euro dați inculpatului Iuri Fiodorov. Din înregistrările existente la dosar, se desprinde concluzia că părțile erau conștiente de faptul că nemijlocit împăcarea lor nu va duce la încetarea procesului penal. Acestea aveau discuții referitor la posibilitatea convingerii „polițiștilor” de a nu porni urmărirea penală. Astfel, Vladislav Melnic și-a manifestat dorința de a face ca explicațiile fiului său și alte înscrisuri relevante să fie extrase din dosar și date lui.

Acestea fiind constatate, instanța nu a stabilit existența măsurilor speciale de investigație care să indice autorul discuțiilor cu inculpatul Fiodorov Iuri în vederea convingerii de a rupe înscrisurile relevante și de a nu porni urmărirea penală. Cert este că înregistrarea întâlnirii avute pe data de 10 aprilie 2012 în biroul de serviciu a acestuia demonstrează că inculpatul Iuri Fiodorov a acționat contrar prevederilor legale și conform dorinței expuse inițial de Melnic Vladislav (privitor la distrugerea actelor).

În acest context, instanța consideră că comportamentul Fiodorov nu poate fi explicat altfel decât prin existența promisiunii remunerării ilicite. Astfel, instanța a ținut cont de declarațiile martorului Vladislav Melnic, care a declarat că a lăsat suma de 600 de euro, împreună cu o sticlă de alcool, pe masa inculpatului Iuri Fiodorov. Acest aspect coroborează cu rezultatul percheziției avute loc în biroul inculpatului, unde au fost ridicate două bancnote însumând 600 de euro.

Instanța a ținut cont de versiunea inculpatului precum că banii au fost lăsați, fără știrea sa, în spatele mobilierului, de către Vladislav Melnic. Deși este o versiune care poate fi luată în considerare, instanța menționează că în prezenta speță aceasta nu poate rezista. Or, însăși din declarațiile date de ambii inculpați, aceștia au susținut că Isai Chibac a refuzat banii respectivi transmiși în aceiași încăpere de către Melnic Vladislav. Inculpatul Iuri Fiodorov, necătând la acest incident, nu a reacționat în vreun fel. Acest aspect demonstrează că inculpatul a acceptat prin acțiuni tacite remunerația ilicită. În caz contrar, acesta urma să reacționeze și să sesizeze tentativa de corupere a sa prin intermediul lui Isai Chibac. La fel, acceptarea tacită a remunerației și ulterior primirea acesteia a rezultat în ruperea înscrisurilor din cauza penal”.