Șeful CALM: „Amalgamarea voluntară poate fi acceptată doar dacă este cu adevărat voluntară, nu sub presiune politică sau șantaj”
„Orice tentativă de comasare impusă peste voința comunităților locale încalcă legea, discreditează reforma administrativ-teritorială și riscă să devină o formă de uzurpare a puterii de stat”, avertizează directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui. Acesta consideră că reforma administrativ-teritorială trebuie să fie rezultatul „unui consens social”, exprimat democratic prin referendumuri locale consultative, care, potrivit lui, este „singurul mecanism credibil de consultare”.
Într-o adresare publicată pe pagina CALM pe 1 aprilie Furdui a venit cu precizări cu referire la poziția congresului față de reforma administrativ-teritorială, întrucât a remarcat „o anumită încercare de a discredita și denatura poziția CALM”.
Furdui a reiterta că opinia CALM „în mare parte corespunde opiniei generale privind necesitatea reformei și direcțiile ei principale: descentralizare, reforma administrativ-teritorială prioritar la nivelul raioanelor și regionalizarea, consolidarea procesului de amalgamare voluntară (voluntară, nu impusă), măsuri de consolidare a autonomiei financiare, continuarea proiectelor de dezvoltare locală și regională etc”.
„Totodată, cu privire la așa-numita amalgamare „voluntară” și, mai ales, cea obligatorie, după o analiza juridică profundă, concluzia principală care rezulta este că: există semne clare de neconstituționalitate și abuz împotriva oamenilor și colectivităților locale, în cazul în care ei nu sunt consultați în mod real și efectiv prin unicul mijloc credibil – referendumul!”, se arată în adresare.
Potrivit directorului executiv CALM, „nicio altă formă de transparență sau consultare a unor grupuri de locuitori ai comunităților locale (publicare, sondaje, adunări) care nu asigură dreptul fiecărui locuitor al colectivității locale respective de a se expune, nicidecum nu poate fi considerată o consultare reală și efectivă”, ci este „mai degrabă este o trișare și mimare a consultării, deoarece în joc este viitorul propriu-zis al unității administrativ-teritoriale, este vorba despre lichidarea administrației publice locale reprezentative (primarul și consiliul local) și transformarea ei dintr-un subiect de drept, într-o simplă așezare/localitate umană, fără putere decizională și fără identitate juridico-administrativă”.
Astfel, acesta a concluzionat că amalgamarea voluntară cu adevărat și nu impusă sub presiune și șantaj, reprezintă „unica modalitate democratică, constituțională și corectă” care urmează a fi aplicată în Republica Moldova, pentru a respecta voința oamenilor, colectivităților locale, „fără a destabiliza societate și fără a permite ca acest subiect să afecteze viitorul european al R. Moldova”.
„Amalgamarea voluntară poate fi acceptată doar dacă este cu adevărat voluntară! Nu sub presiune politică sau șantaj administrativ financiar/investițional și judiciar, semnele cărora cu regret le putem observa astăzi”, a punctat Viorel Furdui.
CALM, aviz negativ la proiectul de lege privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a emis un aviz negativ la proiectul de lege privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. „Reforma trebuie să fie despre apropierea serviciilor de cetățeni, nu despre calcul electoral”, a comunicat CALM. Proiectul de lege face parte din conceptul reformei administrației publice locale elaborat de Cancelaria de Stat, iar prezentarea acestuia în Parlament este planificată pentru toamna anului 2026, potrivit autorităților.
„Guvernul mizează pe amalgamarea voluntară a primăriilor”
Anterior, Guvernul a anunțat că a consultat viziunea privind reforma administrației publice locale în toate raioanele R. Moldova și în UTA Găgăuzia, în perioada 9 februarie – 18 martie 2026. La discuții au participat peste 4500 de aleși locali și cetățeni, care au venit cu sugestii și recomandări pentru a fi incluse în conceptul reformei.
Modificările propuse prevăd mai multă flexibilitate în procesul de amalgamare voluntară, inclusiv în modul de consultare a cetățenilor. De asemenea, acestea vizează debirocratizarea procedurilor; eliminarea mai multor documente care trebuiau elaborate de autoritățile publice locale; excluderea obligației organizării alegerilor anticipate până la alegerile generale locale din 2027; oferirea unei flexibilități mai mari în stabilirea centrului administrativ.
Pachetul de modificare a legii cu privire la amalgamarea voluntară urmează să fie promovat în Guvern săptămâna aceasta.
Conceptul reformei administrației publice locale va fi definitivat și făcut public în perioada următoare, ulterior urmând să fie supus consultărilor largi. Elaborarea pachetului legislativ și prezentarea acestuia în Parlament sunt planificate pentru toamna anului 2026, potrivit Cancelariei de Stat.
