România: Curtea Constituțională explică sumar de ce a respins sesizarea pe legea privind pensile magistraților

După decizia important luată miercuri, 18 februarie, Curtea Constituțională a emis un comunicat de presă în care explică, sumar, de ce a respins sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților, pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea. Motivarea detaliată urmează să fie elbaorată și publicată în Monitorul Oficial, scrie G4Media.

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

Dispozițiile criticate asigură o trecere graduală la noile condiții de vechime și de vârstă necesare obținerii pensiei de serviciu și nu încalcă Constituția.

Eliminarea actualizării pensiei de serviciu în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional nu încalcă Constituția.

Sub aspectul dimensionării cuantumului pensiei de serviciu, dispozițiile legale criticate nu încalcă Constituția.

De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:

• angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:

• legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
• eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157;
• cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Judecătorii Curții Constituționale din România (CCR) au decis miercuri, 18 februarie, după cinci amânări, că legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. Acum, urmează ca proiectul propus de Guvernul Bolojan să meargă la președinte pentru promulgare. Potrivit surselor citate de HotNews, legea a trecut cu 5 voturi la 4. Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan au votat împotrivă.